3,582 matches
-
Iresponsabilitate; 16. Refuzul de a accepta responsabilitatea pentru propriile acțiuni; 17. Relații maritale scurte, repetate; 18. Delicvență juvenilă; 19. Recidivism infracțional; 20. Versatilitate criminală. HARPUR și HAKSTIAN (citați de HARE și colab., 1990Ă au condus o analiză factorială detaliată a itemilor din PCL, care au convers spre identificarea a 2 factori majori. Factorul 1 se referă mai ales la trăsături de personalitate pe care subiectul le afirmă în timpul interviului, evidențiind o persoană încrezătoare în sine, rece afectiv și care utilizează pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rece afectiv și care utilizează pe alții fără remușcări. Factorul 2 s-ar referi mai ales la comportament, bazându-se predominant pe informații din dosarul individului, evidențiind un stil de viață în mod cronic instabil și antisocial. Analiza factorială a itemilor din PCL-HARE Factorul 1 Factorul 2 2 Sens grandios al sinelui 15 Iresponsabilitate 4 Minciună patologică 13 Lipsa unor scopuri realiste pe termen lung 5 Manipularea altora 9 Stil de viață parazitar 6 Lipsa remușcărilor și vinovăției 12 Probleme comportamentale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a personalității. Corespunzător modelului celor cinci mari factori (FFMĂ, WIDIGER (WIDIGER, LYNAM, 1989Ă analizează cum psihopatul identificat prin PCL-R HARE se caracterizează printr-o redusă agreabilitate - antagonism crescut - și o redusă conștiinciozitate. Autorii trec în revistă toți cei 20 de itemi ai scalei PCL-R și îi comentează din punctul de vedere a celor 30 de fațete a scalei NEO-PI-R (COSTA & McCRAEĂ, găsind că Factorul 1, cel ce se referă la modul de a se manifesta al persoanei - e exprimat cel mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
oameni. Se ridică problema cum poate fi identificat acest aspect al existenței personale? Este de presupus că insuficiența sau distorsiunea conștiinței morale este diferită de ceea ce caracterizează în mod specific diverse tipuri categoriale sau configurații dimensionale. Faptul reiese clar din itemii de caracterizare. Dintre elementele invocate pentru identificarea categoriilor prototipice din DSM-IV-TR, foarte puține fac referință, și atunci indirectă, la aspectele comportamentului moral. De asemenea, caracteristicile morale nu se regăsesc explicit în FFM, în circumplexul interpersonal sau sistemul TCI a lui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
evidenția și lista toate ideile pe tablă/flip-chart, astfel încât fiecare să le poată observa; ideile care se aseamănă vor fi punctate în acest sens, dar nu se vor însemna de două ori. 4. Grupul va urmări întreaga listă item cu item, încercând să clarifice și să elaboreze ideile, dar fără să le evalueze; oricine poate pune întrebări altei persoane pentru a clarifica idei de pe listă. 5. Fiecare persoană primește un număr egal de coli de hârtie pe care va nota itemii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
item, încercând să clarifice și să elaboreze ideile, dar fără să le evalueze; oricine poate pune întrebări altei persoane pentru a clarifica idei de pe listă. 5. Fiecare persoană primește un număr egal de coli de hârtie pe care va nota itemii pe care îi preferă mai mult; persoanele vor ierarhiza fișele într-un top, de la 5 la 1, spre exemplu. 6. Toate fișele vor fi strânse de la participanți; ierarhia este adiționată la fiecare item de pe tablă/flip-chart și este împărțită la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
coli de hârtie pe care va nota itemii pe care îi preferă mai mult; persoanele vor ierarhiza fișele într-un top, de la 5 la 1, spre exemplu. 6. Toate fișele vor fi strânse de la participanți; ierarhia este adiționată la fiecare item de pe tablă/flip-chart și este împărțită la numărul total de participanți (astfel, cei mai mulți dintre itemi vor avea adiționată o fracție); itemii care nu vor avea nici un vot vor fi șterși de pe tablă/flip-chart. 7. Se va angaja o discuție cu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vor ierarhiza fișele într-un top, de la 5 la 1, spre exemplu. 6. Toate fișele vor fi strânse de la participanți; ierarhia este adiționată la fiecare item de pe tablă/flip-chart și este împărțită la numărul total de participanți (astfel, cei mai mulți dintre itemi vor avea adiționată o fracție); itemii care nu vor avea nici un vot vor fi șterși de pe tablă/flip-chart. 7. Se va angaja o discuție cu scop evaluativ referitoare la câțiva itemi care au scorurile cele mai ridicate; discuția este acum
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de la 5 la 1, spre exemplu. 6. Toate fișele vor fi strânse de la participanți; ierarhia este adiționată la fiecare item de pe tablă/flip-chart și este împărțită la numărul total de participanți (astfel, cei mai mulți dintre itemi vor avea adiționată o fracție); itemii care nu vor avea nici un vot vor fi șterși de pe tablă/flip-chart. 7. Se va angaja o discuție cu scop evaluativ referitoare la câțiva itemi care au scorurile cele mai ridicate; discuția este acum liberă și completă, în sensul încurajării
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
împărțită la numărul total de participanți (astfel, cei mai mulți dintre itemi vor avea adiționată o fracție); itemii care nu vor avea nici un vot vor fi șterși de pe tablă/flip-chart. 7. Se va angaja o discuție cu scop evaluativ referitoare la câțiva itemi care au scorurile cele mai ridicate; discuția este acum liberă și completă, în sensul încurajării gândirii critice, diferențelor de opinie și analizei. 2.18. Tehnică: Oferta de 100 de liretc "2.18. Tehnică\: Oferta de 100 de lire" Atunci când există
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
foarte importante în focus-group-ul didactic deoarece, în cazul nostru, avem de-a face cu incidența unor informații verificate, obiectivate prin conținutul manualelor școlare sau al altor materiale elaborate în acest sens, la care elevii/studenții au acces; - întrebările „afective”: sunt itemii care privesc evidențierea stărilor afective, a sentimentelor elevilor/studenților în raport cu tema aflată în dezbaterea grupului; aceste întrebări conduc direct la creșterea gradului de implicare și de interes acordat activității, dar, concomitent, pot conduce la stări tensionale, la conflicte puternice în interiorul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
multor idei; - evaluarea ideilor emise anterior sau a unora dintr-o listă dată. În al doilea caz, participanților li se prezintă o listă detaliată cu idei (în număr de 30 până la 100); aceștia trebuie să selecteze o listă de 5-9 itemi (de obicei 10-15% din numărul de idei din lista extinsă) și să-i ierarhizeze. Aceste ierarhii sunt notate pe o foaie de hârtie; filele de la toți membrii sunt strânse de către lider, care le însumează și le expune întregului grup pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
oferă cursantului posibilitatea obținerii unui bagaj informațional important asupra propriilor interese de învățare. Așa cum se observă în literatura de specialitate, ingredientele unei anchete de succes sunt: activitatea cursantului se desfășoară în baza propriilor motivații și curiozității epistemice; sunt dezvoltate întrebări/itemi care să le lămurească pe acestea din urmă, întrebări de structură problematizată (derivate de la o controversă ori de la o dilemă în fața căreia se află cursantul); cursantul își va analiza propriile judecăți și ceea ce deja cunoaște despre fenomen; se vor construi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
numele, genul și vârsta fiecărui respondent). Respondenții chestionarului de față reprezintă un număr de 35 din cele 50 de grupuri patronimice examinate mai sus, la nivelul structurilor de rudenie de la Tilișca. În tabelele următoare sunt indicate răspunsurile primite în dreptul fiecărui item, cu precizarea celor trei opțiuni ale interlocutorilor („A” = primul proverb, trecut în partea dreaptă a chestionarului; „C” = al doilea proverb, opus celui dintâi și trecut în partea stângă a chestionarului; „B” = opțiunea indecisă sau dubla opțiune a respondenților). Reproducem mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în partea dreaptă a chestionarului; „C” = al doilea proverb, opus celui dintâi și trecut în partea stângă a chestionarului; „B” = opțiunea indecisă sau dubla opțiune a respondenților). Reproducem mai întâi tabelul cu rezultatele globale ale răspunsurilor primite, cu precizarea că itemii 42-45 din chestionar au fost adăugați ulterior, iar numărul celor intervievați este mai mic (27). 1: 32 A; 7 B; 17 C 10: 6 A; 1 B; 49 C 19: 5 A; 3 B; 48 C 28: 16 A; 7
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au o părere opusă celei a bărbaților (7) în legătură cu natura „dată”, ereditară, a fondului uman (bun sau rău). Aceste opinii sunt în general împărtășite și de interlocutorii sub 40 ani, cu o distribuție totuși mai echilibrată a răspunsurilor acestora la itemul 7. „Dreptatea” nu este, la nivelul aceluiași ego, un „bun” de câștigat prin responsabilitate personală, conformismul fiind aici atitudinea preferată (16); interesantă este și poziția aproape unanimă a „tinerilor” în favoarea unei asemenea atitudini. „Cinstea” - opusă aici explicit unei „fluidității” de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
aici explicit unei „fluidității” de ordin comercial a principiilor morale - este pentru majoritatea interlocutorilor o valoare „nonnegociabilă” (28, 45). Cu toate acestea, jumătate dintre cei intervievați (mai ales, bărbații) admit contrariul (28), iar respondenții sub 40 ani „oscilează” la același item 28. „Încrederea” nu este o calitate împărtășită de tilișcani: cei mai mulți dintre cei intervievați socotesc că nu se pot confesa cu problemele lor (32). Femeile arată introvertire acolo unde bărbații optează pentru spontaneitate (34). Aparențele le pot convinge pe femei, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
socotesc că nu se pot confesa cu problemele lor (32). Femeile arată introvertire acolo unde bărbații optează pentru spontaneitate (34). Aparențele le pot convinge pe femei, dar bărbații pretind o probă a timpului (35). Opțiunile „tinerilor” sunt mai echilibrate la itemii 32 și 34, însă clar „rezervate” la itemul 35. „Răbdarea” este o virtute acceptată în primul rând de femei (33), la un nivel explicit familial, în timp ce ambele genuri (și deopotrivă tinerii) aleg aproape unanim să se comporte astfel într-un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lor (32). Femeile arată introvertire acolo unde bărbații optează pentru spontaneitate (34). Aparențele le pot convinge pe femei, dar bărbații pretind o probă a timpului (35). Opțiunile „tinerilor” sunt mai echilibrate la itemii 32 și 34, însă clar „rezervate” la itemul 35. „Răbdarea” este o virtute acceptată în primul rând de femei (33), la un nivel explicit familial, în timp ce ambele genuri (și deopotrivă tinerii) aleg aproape unanim să se comporte astfel într-un plan neprecizat, reprezentat probabil ca „social” (41). „Frumosul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tenacitatea sunt definite contradictoriu, căci, pe de o parte, tilișcanii chestionați nu perseverează atunci când „temeiul” sau „obiectul muncii” (sau al educației) este neînsemnat (3), dovedind însă o majoritate clară în legătură cu principiul „măsurii mici” a înfăptuirii sau „agonisirii” (4, 8). La itemul 3, opțiunile celor sub 40 de ani sunt totuși mai ponderate. „Autocontrolul” și moderația nu sunt trăsături cultivate în mod deosebit de către localnici, aceștia preferând „uzul” și consumul în locul „austerității” (29) sau acceptând cu greu austeritatea, în condițiile unei orientări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
inițial, majoritatea interlocutorilor (însă o majoritate predominant feminină și fără o mare susținere printre „tineri”) atribuie banilor o însemnătate mai mare decât rudelor (5), însă aceiași interlocutori nu concep apoi ca banii să primeze asupra legăturilor genealogice (43). Ceilalți trei itemi (11, 12, 20) dau, în general, măsura „individualității” locale, ca opțiune ce contrastează cu subordonarea față de rețelele rubedeniilor locale. Dacă opinia după care invidia este mai frecventă decât întrajutorarea rudelor nu are totuși o susținere numeroasă (11), foarte mulți dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mai ales), un fenomen pe care l-am explicat ca „preocupare succesorală” printre neamurile tilișcane. Este probabil ca orientările de valoare ale respondenților sub 40 de ani la nivelul relaționării sociale locale să exprime (prin recunoașterea unei „dependențe parentale”; cf. itemii 11, 20) tensiunea dintre patternurile tilișcane de patrilocație și neolocație, exprimată printr-un raport de 2:1 în favoarea neolocației, dar și prin coexistența (la 30 dintre cele 50 de grupuri patronimice examinate) a celor două modele de reședință. În schimb
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de „acuratețe” al testului paremiologic se constituie atunci în urma concluziilor secțiunilor anterioare. La începutul prezentării anchetei asupra „orientărilor de valoare” a sătenilor tilișcani, am presupus că răspunsurile primite la chestionar vor reflecta într-o anumită măsură „filozofia populară” locală. Cum „itemii” chestionarului sunt alcătuiți din formule vernaculare (cele mai multe recunoscute ca atare la Tilișca), rezultă că și opțiunile localnicilor în legătură cu aceste formule nu sunt simple păreri despre „adevărul” unuia sau al altuia dintre proverbe, ci expresia unor experiențe de viață, a unui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
realități exterioare. Schema include atât cunoștințe implicite, cât și explicite. Un anumit tip de scheme cognitive sunt reprezentările cu privire la boală, inclusiv convingeri, emoții, cunoștințe și experiențe personale. Reprezentarea mentală a bolii are funcții de stocare a informațiilor, de relaționare a itemilor de informație semantică cu cei de informație episodică (informații provenite din experiențe practice), precum și ghidarea procesărilor informațiilor noi despre boală și tratament și planificarea comportamentelor legate de boală (24). Psihologia a generat multe teorii care să explice într-un mod
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
implementare a Convenției, venind astfel în sprijinul statelor semnatare, obligate să evalueze și să raporteze măsurile luate și gradul de implementare a articolelor Convenției în sistemul juridic și al protecției copilului, la nivelul întregii societăți. Acest manual prezintă criterii și itemi de evaluare pentru fiecare articol al Convenției. Evaluarea implementării articolului 19 se face printr-o serie de criterii care sunt clasificate în două mari categorii: 1) măsuri generale; 2) probleme specifice. 1. Măsuri generale în ce măsură s-au luat măsuri generale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]