3,084 matches
-
candoare: pentru că mi s-a părut evident încă de la început că aveam de-a face cu o familie de criminali, care își construiseră averea și prestigiul prin tot felul de escrocherii, plastografieri, însușiri abuzive de proprietate, furturi, înșelăciuni, potlogării, scamatorii, jafuri, jecmăneli, proprietăți luate cu japca, falsuri în acte și delapidări. Activitățile familiei Winshaw nu erau, desigur, infracțiuni pe față sau nu erau considerate ca atare de oamenii politicoși de lume: de fapt, din câte am putut stabili, a existat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
din trăsăturile următoare, care le aduc fie dojana, fie laudă. Și anume, unii sînt considerați drept darnici, alții drept meschini (folosind aici cuvîntul toscan miseri deoarece avar, în limba noastră, este și acela care vrea să dobîndească un lucru prin jaf; noi numim meschin pe acela care nu își îngăduie decît prea puțin să se bucure de ceea ce îi aparține); unii sînt considerați darnici, alții lacomi, unii cruzi, alții miloși; unii sperjuri, alții oameni care își țin cuvîntul; unii lipsiți de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
banii supușilor lui, sau din aceia ai altora. În primul caz, trebuie să fie foarte econom; în al doilea, nu trebuie să renunțe la nici un fel de dărnicie. Principele care își poartă armatele pretutindeni și se îmbogățește din prăzi, din jafuri și din biruri, care pune mîna pe bunurile altuia, acela are nevoie să se arate darnic, altfel soldații nu l-ar urma. Într-adevăr, poți să dăruiești cu generozitate din ceea ce nu este al tău și nici al supușilor tăi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fi de ajuns cîteva exemple numai de cruzime, pentru ca el să se dovedească a fi în realitate mai milos decît aceia care, din prea mare milă, lasă să se dezvolte liber dezordinile, care, la rîndul lor, duc la omoruri și jaf. Fapte de acest fel fac rău unei colectivități întregi, în timp ce condamnările ordonate de un principe ating numai un singur om. Și este mult mai greu pentru un principe nou, decît pentru oricare altul, să evite faima de om crud, deoarece
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
atinge de averile oamenilor pentru că oricine uită mai ușor moartea propriului lui tată, decît pierderea bunurilor care i-au fost luate. Și apoi, prilejurile de a-i lua cuiva averea nu lipsesc niciodată, iar acela care începe să trăiască din jaf găsește oricînd motive ca să pună stăpînire pe ce este al altuia; dimpotrivă, prilejurile de a vărsa sînge sînt mai rare și ele trec mai repede. Dar cînd un principe este în fruntea armatelor și are sub comanda lui un număr
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dintîi din neamul lui care ajunsese principe, știuse totuși să guverneze un imperiu atît de întins. Într-adevăr, faima lui foarte mare l-a apărat întotdeauna de ura pe care popoarele ar fi putut s-o aibă împotriva lui din cauza jafurilor pe care le săvîrșea. Dar Antoninus, fiul lui, a fost și el un om cu însușiri deosebite care îl făceau admirat de popor și iubit de soldați, căci era războinic priceput și îndura ușor orice oboseală, disprețuia orice mîncare aleasă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
s-a văzut totuși după aceea că în momentul cel mai înalt al acțiunilor lui, soarta l-a respins. Astfel încît, rămas fără viață, Italia îl așteaptă pe acela care va putea să-i stingă durerile și să pună capăt jafurilor în Lombardia, birurilor grele din regatul Neapolului și din Toscana și să-i lecuiască rănile vechi și adînci care de multă vreme sîngerează. O vedem rugîndu-se Domnului să-i trimită pe cineva care s-o izbăvească de aceste cruzimi și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
În destule cazuri Însușindu-și pînă și mobila lor; aceștia sînt „aleșii revoluției”, tinzînd și la manierele celor Înlocuiți, pe care Însă le preiau neîndemînatic, neavînd În spate o sută de ani de existență asemeni clasei acestora. Iar asta e jaf nu revoluție. Semnificativ, pentru evoluția societății, este - observați! - foamea de apropiere a bunurilor pe care burghezia, dezorientată, le desface acum În pragul lichidării ei, În talciocuri, din vînzarea cărora mai supraviețuiește fizic. E o bulversare socială de care profită cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
robustețe asemeni pămîntului pe care Îl călca, neinteresîndu-l că o parte din acesta - cîteva hectare - Îi fusese cîndva În proprietate, știa acum că proprietățile se dobîndesc și se pierd și iar se dobîndesc și se pierd, peste oameni, hîrtii, hîrlețe, jafuri, prejudecăți și generații, În timp ce el - pămîntul adică - rămîne veșnic același, dătător de viață În fiecare primăvară. Răspunsei profesorului În chiar seara acelei zile, iar dimineața pusei scrisoare la cutia de poștă din colțul bulevardului. În finalul celor patru pagini, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Imperiului... Profită de lipsa de disciplină a legiunilor și de nemulțumirea poporului. Împart bani soldaților și funcții adulatorilor lor. Iar soldații noștri, uitând jurământul făcut împăratului, se lasă târâți într-un război fratricid, înfometați de bani. Știu că războaiele și jafurile sunt mai profitabile decât pacea. — Valerius Mucrus... Dar legatul nu putea fi oprit. — Adu-ți aminte că, dacă cel aflat la putere e corupt, corupția se întinde ca lepra, ajungând să întineze conceptul de cinste și regulile civile - gâfâia, smulgându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
avea să-și conducă poporul și să păzească granița de pe Rhenus acum, când împăratul Vitellius pornise spre miazăzi cu armata sa. Îi dădea lui Julius Civilis însărcinarea să respingă atacurile populațiilor sălbatice din interior, gata oricând să facă incursiuni de jaf în provinciile romane. De asemenea, îi cerea regelui batavilor să-i fie credincios și loial. — Credincios și loial? - ochiul drept al lui Julius Civilis scăpăra de mânie. La noi se obișnuiește ca aceste virtuți să fie puse în practică numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sesterți pentru o cină cu pește și carne de pasăre! Toți erau însă de părere că fuseseră norocoși să-l aibă oaspete în orașul lor pe Vitellius, cu luxul lui exagerat, și nu pe legații lui, Valens și Caecina, cu jafurile și masacrele lor. Din partea lor, Vitellius putea rămâne pe veci acolo, la Augusta, și nu doar câteva săptămâni, înainte să-și continue călătoria spre Alpes și spre Roma. La urma urmei, soldații lui se mulțumeau să se încaiere, să fure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Imediat, învingătorilor de la Bedriacum le-a fost trimisă o delegație care să transmită armatei venite din Germania admirația poporului roman și a Senatului. Numidul îi informă însă pe Calvia și pe Antonius că, în orașele prin care treceau, vitellienii comiteau jafuri, violau femeile, dădeau foc caselor, clădirilor oficiale și templelor. Soldații puneau stăpânire pe ferme și îi ucideau pe proprietari și pe cei care le țineau piept. O armată brutală invada Italia, care era deja sărăcită, aducând pretutindeni distrugeri și violență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Roma? La un capăt al mesei, paharnicul așezase mai multe soiuri de vin pe care urma să le amestece și în care acum punea miere. — Roma e plină de soldați care, pentru că sunt vitellieni, își permit orice, de la violuri până la jafuri. Când ies în oraș, văd nenumărate scene violente. Mișună o grămadă de soldați beți care nu fac nimic... Doar fură, se ceartă, insultă și lovesc oamenii... Cât despre femei... Dar ce spuneți de poporul nostru? E gata să asiste la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
umilit. — După cum vezi, invidia este răspândită nu doar în rândul flavienilor, replică Antonius ridicându-se. În ce mă privește, discuția noastră a luat sfârșit. Spuneți-i lui Vitellius că vom intra în Roma fără să comitem vărsări de sânge sau jafuri. Îl recunoaștem pe Flavius Sabinus, fratele împăratului nostru, ca prefect al orașului. Lui îi va încredința Vitellius puterea. Să le spună soldaților săi să se predea și să convingă poporul să ne primească fără violență. Iar el să abdice. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ea, securitatea, pe vremuri. Ca o furnică. Și noi eram ocrotiți prin lege de tot, acum ofițerii nu mai miros urît, au subsuori Nivea și se ocupă de americani, de alții, trăim În miezul unui ev aprins, par flăcările unui jaf de proporții cosmice, ne-au uitat. SÎntem liberi să plecăm În străinătate. Mai plecăm, ne mai Întoarcem, dar nu vom mai fi În veci aceiași. Ca ziariștii răpiți În Irak. Acum au dispărut. Au apărut crima din strada Primăverii, Romanița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
viață l-a consolat. Următorii prizonieri aveau trăsături fizice și psihice asemănătoare. Și astfel, cu mult înainte de amiază, Tews avea o imagine rezonabil de clară asupra situației. Era vorba despre o invazie barbară din Europa. Scopul ei era evident, numai jaful. Dar dacă nu acționa cu repeziciune, Linn ar fi fost în câteva zile jefuit de bogățiile adunate de-a lungul veacurilor. Comenzi sângeroase ieșeau de pe buzele lui Tews. Treceți pe toți prizonierii prin sabie. Distrugeți-le navele, armele și hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
prăbuși ca un castel din cărți de joc. Tews ezita. Avea un plan care ar fi avut mai mulți sorți de izbândă dacă era aplicat în mijlocul nopții. Dar asta însemna să dea atacatorilor un răgaz suplimentar de câteva ore, pentru jaf. Hotărât să nu mai aștepte, expedie un ordin către a treia legiune, încă neangajată în luptă, să pătrundă în tunelul care duce în centrul palatului. Ca măsură de prevedere, și cu scopul de a distrage atenția conducătorului dușman, trimise un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
a vrut să moară pe front.” Faptul acesta mi-a fost confirmat de un actor de la Teatrul Național din Iași. Cam grea încărcătura emoțională până aici. Cât privește a II-a parte a volumului, Anii tăcerii, sunt anii disperării, anii jafului pe față, anii umilințelor, anii suferințelor, anii scrâșnirii dinților, anii exterminării adversarilor, anii invocării cerului, dar și anii împotrivirilor tăcute și fățișe, cu nedezmințita speranță că, din toate acestea se vor ivi și anii eliberării și ai dreptății. în Liniște
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
el va întrebuința o viclenie; va porni, și va birui cu puțină lume. 24. Va intra pe neașteptate, în locurile cele mai roditoare ale ținutului; va face ce nu făcuseră nici părinții lui, nici părinții părinților lui: va împărți prada, jafurile și bogățiile; va urzi la planuri împotriva cetățuilor, și aceasta va ținea o vreme. 25. Apoi, va porni în fruntea unei mari oștiri, cu puterea și mînia lui, împotriva împăratului de la miază-zi. Și împăratul de la miază-zi se va prinde la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
aceia din popor, care vor cunoaște pe Dumnezeul lor, vor rămîne tari, și vor face mari isprăvi. 33. Înțelepții poporului vor învăța pe mulți. Unii vor cade, pentru o vreme, loviți de sabie și de flacără, de robie și de jaf. 34. Cînd vor cade, vor fi ajutați puțin, și mulți se vor uni cu ei din fățărnicie. 35. Chiar și din cei înțelepți, mulți vor cade ca să fie încercați, curățiți și albiți, pînă la vremea sfîrșitului, căci sfîrșitul nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
se va dărui o rochie pentru ceremonie. Mama primește zece mii de tael-i pentru a aranja casa. Rămâne cu gura căscată când vede cum banii sunt aduși în cameră încărcați în cufere. I se face dintr-odată teamă de un posibil jaf. Îi cere lui Kuei Hsiang să țină ferestrele și ușa încuiate tot timpul. Căpetenia eunucilor îi spune mamei să nu-și facă griji, căci casa e deja păzită strașnic: — N-o să pătrundă nici măcar o muscă, stăpână. Îl întreb dacă am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
început să se răscoale, mă informează el. E rușinat de incapacitatea sa de a schimba situația. Cel mai îngrozitor coșmar al său a devenit realitate - țăranii au început să se alăture răscoalei din Taiping. Din toate părțile vin relatări despre jafuri și distrugeri. Pe deasupra, cel mai îngrijorător dintre toate necazurile, puterile străine continuă să-i ceară să deschidă alte porturi pentru comerț. China e în urmă cu plățile despăgubirilor pentru războaiele opiului și e amenințată de alte invazii. Acum, împăratul Hsien
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
britanicii au lansat un asalt asupra Cantonului și întreaga provincie a fost înfrântă. Având împreună douăzeci și șase de nave cu tunuri, britanicii și francezii, ajutați de americani - „observatori imparțiali“, zic ei - și de ruși, care s-au alăturat pentru jafuri, au sfidat-o pe Majestatea Voastră. Nu am o vedere completă asupra chipului soțului meu, dar îmi pot imagina expresia sa. — E împotriva clauzelor tratatului anterior ca ei să navigheze în amonte spre Peking, declară împăratul Hsien Feng pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Majestatea Voastră? încep eu, încercând să nu par dornică de o dispută. Nu credeți că moralul poporului se va prăbuși dacă împăratul său... este absent? Evit cuvântul „dezertează“. Continui: Un dragon are nevoie de cap. O capitală goală va încuraja jafurile și distrugerile. Împăratul Chou Wen-wang din dinastia Han a ales să fugă în timpul crizei de pe vremea Domniei Sale, iar rezultatul a fost pierderea respectului în fața supușilor săi. — Cum îndrăznești să faci această comparație?! Împăratul Hsien Feng scuipă frunze de ceai pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]