28,495 matches
-
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asupra admisibilității recursului în interesul legii. ... 8. Doamna consilier Linda Zenovia Timofan, subliniind că aspectele privind admisibilitatea sunt dezvoltate în sesizarea cu recurs în interesul legii, arată că din analiza jurisprudenței instanțelor a rezultat interpretarea diferită a dispozițiilor pct. 3 coroborat cu pct. 6-8 și pct. 12 raportat la anexa nr. 2 din Ordinul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sănătății și Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
în care instanțele s-au raportat la considerentele Deciziei nr. 9 din 16 mai 2016, ceea ce nu reprezintă o problemă de drept. Având în vedere că problema este pur factuală și că există deja un reper de unificare a jurisprudenței, reprezentat de Decizia nr. 9 din 16 mai 2016, solicită respingerea sesizării cu recurs în interesul legii. ... 10. Doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra admisibilității recursului în interesul legii
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
condiții se impune însă a se sublinia că problema de drept supusă dezbaterii pe calea recursului în interesul legii trebuie să fie una reală și consistentă, generând posibilitatea interpretării, în mod diferit, a unui text de lege și existența unei jurisprudențe neunitare. ... 43. Sintagma „problemă de drept“ trebuie raportată la prevederile cuprinse în art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă, conform cărora „Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară ori incompletă
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
scopul procedurii fiind acela de a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a textului de lege supus examinării, printr-o dezlegare de principiu, indiferent de multitudinea situațiilor de fapt apărute în cauzele ce învestesc instanțele în respectiva materie. ... 44. În jurisprudența dezvoltată în legătură cu această condiție, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în mod constant, în sensul că trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, în măsură să reclame intervenția
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
discuție este o stare de fapt, și nu o dispoziție legală. Pe cale de consecință, prima condiție de admisibilitate a recursului în interesul legii, dintre cele enumerate la paragraful 39, nu este îndeplinită. ... 56. Aceasta deoarece, așa cum rezultă din jurisprudența atașată sesizării, încadrarea în grupa a II-a de muncă a activității desfășurate în fostele centre de calcul presupune și implică anumite aspecte de probațiune ce îi revin exclusiv instanței de judecată, câtă vreme reclamanții din cauzele în care s-
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, acordă cuvântul asupra recursului în interesul legii reprezentantului procurorului general. ... 8. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin susține că se impune reformularea problemei de drept în raport cu jurisprudența depusă de titularul sesizării, astfel cum s-a propus în punctul de vedere formulat în scris de către Ministerul Public, dat fiind că, în esență, problema de drept vizează faptul dacă sfera de aplicare a sintagmei „dacă se constată nevinovăția
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive ale curților de apel Suceava, Craiova și București. ... 27. Într-o a treia orientare jurisprudențială, identificată la nivelul Curții de Apel Cluj, a fost exprimată o soluție nuanțată față de cele două orientări diferite din jurisprudență, în sensul că dispozițiile art. 52 alin. (2) din Codul muncii ar distinge între reluarea activității de către salariat și plata despăgubirilor, acestea din urmă stabilindu-se, așa cum în mod expres arată textul, în temeiul normelor și principiilor răspunderii
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
unei despăgubiri egale cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului. De asemenea, salariatul suspendat ar putea ocupa un alt loc de muncă pe perioada suspendării, așa cum a reținut chiar Curtea Constituțională în jurisprudența sa. Garanțiile mai sus arătate se referă la păstrarea locului de muncă și la asigurarea dreptului la salariu după încetarea suspendării, precum și la dreptul salariatului de a alege în mod liber un alt loc de muncă pe durata suspendării
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție 40. Prin punctul de vedere formulat la data de 5 august 2022, Ministerul Public a apreciat, referitor la condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 din Codul de procedură civilă, că în realitate, potrivit jurisprudenței atașate sesizării, aspectul care a primit o dezlegare neunitară privește înțelesul sintagmei „constată nevinovăția celui în cauză“ în situația punctual expusă, aceea în care procesul penal început împotriva angajatului nu sa finalizat printr-o hotărâre de constatare a vinovăției penale
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
respectiv orientarea majoritară - prima dintre cele expuse de autorul sesizării și orientarea minoritară - cea de-a doua dintre cele expuse de autorul sesizării. ... 41. În acest context s-a apreciat că, pentru a oferi efect util sesizării, în acord cu jurisprudența anexată acesteia, completul învestit cu soluționarea recursului în interesul legii ar putea să constate că problema de drept vizează, în realitate, „Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Codul muncii sub aspectul stabilirii înțelesului sintagmei «dacă se constată
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
Codul de procedură civilă - dovada că problema de drept care formează obiectul sesizării a fost soluționată în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii. 95. Această cerință de admisibilitate se constată a fi îndeplinită, având în vedere jurisprudența anexată sesizării, ilustrată prin hotărâri judecătorești definitive, din care rezultă că practica judiciară neunitară se identifică la nivelul mai multor curți de apel din țară. ... 96. Astfel, din consultarea jurisprudenței anexate cererii de sesizare, respectiv menționate în cuprinsul acesteia, se
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
de admisibilitate se constată a fi îndeplinită, având în vedere jurisprudența anexată sesizării, ilustrată prin hotărâri judecătorești definitive, din care rezultă că practica judiciară neunitară se identifică la nivelul mai multor curți de apel din țară. ... 96. Astfel, din consultarea jurisprudenței anexate cererii de sesizare, respectiv menționate în cuprinsul acesteia, se constată că există trei orientări cu privire la problema de drept supusă dezlegării, după cum s-a arătat mai sus, la capitolul III: – în susținerea primei orientări jurisprudențiale, potrivit căreia
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
întâi din Codul muncii, respectiv suspendarea raportului de muncă, având în vedere efectele deciziilor Curții Constituționale, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituția României, prevederile menționate din Codul muncii ieșind din fondul legislativ activ. ... 105. Astfel cum rezultă din jurisprudența constantă a Curții Constituționale, deciziile de constatare a neconstituționalității legilor se aplică raporturilor juridice care se nasc după publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I - facta futura, dar și situațiilor juridice care nu au fost definitiv consolidate la
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
de revizuire urmează a fi soluționată în acord cu decizia Curții care modifică sau înlătură, după caz, pentru viitor toate efectele juridice pe care norma neconstituțională le produce cu privire la acel raport juridic. Astfel cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, soluția legislativă care consacră dreptul persoanelor prevăzute de lege de a exercita calea de atac a revizuirii nu intră în coliziune cu prevederile constituționale privind efectele ex nunc ale deciziei de admitere a Curții, revizuirea putând fi exercitată numai
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
unei despăgubiri egale cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului. De asemenea, salariatul suspendat ar putea ocupa un alt loc de muncă pe perioada suspendării, așa cum a reținut chiar Curtea Constituțională în jurisprudența sa. Garanțiile mai sus arătate se referă la păstrarea locului de muncă și la asigurarea dreptului la salariu după încetarea suspendării, precum și la dreptul salariatului de a alege în mod liber un alt loc de muncă pe durata suspendării
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
de admitere a Curții Constituționale referitoare la o normă de incriminare care are ca efect dezincriminarea totală sau parțială a unei infracțiuni intră în sfera de reglementare a art. 4 din Codul penal (a se vedea paragrafele 51-53). ... 120. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că, prin constatarea neconstituționalității unei norme de incriminare, aceasta își pierde validitatea constituțională, ceea ce este o consecință similară abrogării, așa încât efectele unei asemenea decizii a Curții Constituționale sunt similare celor ale unei legi
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea acesteia. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Decizia nr. 350/CA/2020 - R din 3 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.862/111/CA/2019 - R, Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258390]
-
esență, că, în cauză, prin lipsa căii de atac a recursului și a controlului sentinței de către instanța de control judiciar, este încălcat accesul liber la justiție, respectiv la dubla jurisdicție. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 375 din 7 iunie 2016, Decizia nr. 369 din 30 mai 2017) și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și temeiuri juridice referitoare la dreptul la un proces echitabil. Se arată că, potrivit jurisprudenței Curții
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258390]
-
din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 375 din 7 iunie 2016, Decizia nr. 369 din 30 mai 2017) și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și temeiuri juridice referitoare la dreptul la un proces echitabil. Se arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic (Decizia nr. 192 din 3 aprilie
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258390]
-
publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, articol abrogat de art. 597 alin. (2) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. ... 16. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 (de exemplu, Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, Decizia nr. 153
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258390]
-
dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție și care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și nu contravin nici principiului accesului liber la justiție. Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudența sa, că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, aparține competenței
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258390]
-
tratament juridic egal/asemănător pentru situații egale/echivalente, dar și justifică, în egală măsură, instituirea unui regim juridic diferit pentru situații care se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de instanța de contencios constituțional, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258390]
-
suprafața de teren solicitantul este îndreptățit la primirea echivalentului bănesc în raport de valorile comerciale existente la momentul acordării dreptului. “ ... 8. Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 862 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258402]
-
și să le distribuie în mod echitabil tuturor beneficiarilor. Sintagma „în limita posibilităților“ are semnificația acordării terenului în limita disponibilului aflat în patrimoniul unităților administrativ-teritoriale, iar nu a acordării lui integral către unii proprietari și neacordării către alți proprietari. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare în sensul art. 16 din Constituție faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective (a se vedea
DECIZIA nr. 862 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258402]
-
articolului unic din legea supusă controlului de constituționalitate nu îndeplinesc cerințele de claritate și previzibilitate a legii, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa referitoare la calitatea legii, așa cum acestea au fost dezvoltate într-o amplă jurisprudență a Curții Constituționale. ... 9. O primă neclaritate rezultă din lipsa corelării normelor propuse cu ansamblul reglementărilor existente. Astfel, referitor la necesitatea creării unui cadru favorabil înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, capitolul II din Legea nr. 346/2004 prevede la
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]