3,084 matches
-
imediat numele presupusei victime, ceea ce contravine total obiceiurilor presei americane în materie de agresiuni sexuale. Cocktailul exploziv, ce s-ar putea numi "Sex, putere și bani", a pigmentat evidențierea unor diferențe majore între cele două siste me juridice, între practicile jurnalistice și îndeosebi aici frige de-a dreptul în problemele feministe și rasiale. Pe scurt, francezii le reproșează americanilor brutalitatea deliberată și umilirea inutilă a unui om căruia, pînă una alta, nu i s-a respectat statutul de suspect, întrebîndu-se dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
presupune tot mai puține costuri (îndeosebi din partea editurilor, care altfel ar trebui să pompeze bani grei în criticii reputați pentru a-i convinge să scrie despre favoriții lor!) Oricum, dat fiind că ponderea criticii teoretice a ajuns neglijabilă în fața celei jurnalistice, de întîmpinare, iar cei care reușesc să și citească mult și să scrie bine sunt tot mai rari, rețelele virtuale tind să îi înlocuiască. Un alt aspect însă și mai interesant, aproape comic, derivat din cel al comunității generale a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a dus-o mai bine... Niciodată nu s-au publicat atîtea romane, niciodată nu a fost mai limpede supremația unui gen, care și-a permis să spargă toate frontierele și să aspire în magma-i seducătoare deopotrivă teorii științifice, anchete jurnalistice, fapte diverse, viziuni poetice, pasaje diariste, elemente de psihanaliză, sociologie, economie, politică, amestecînd cu voioșie stiluri și mărci pentru a satisface, pînă la urmă, un dat imuabil al naturii umane nevoia de fabulație. Periodic, între o criză și alta, comentatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Frédéric BASTIAT (30 iunie 1801-24 decembrie 1850), economist, jurnalist și om politic francez, este o figură intelectuală marcantă de la mijlocul secolului al XIX-lea. În 1844 publică primul articol în prestigiosul Journal des économistes. În paralel cu o intensă activitate jurnalistică îi apar primele scrieri de anvergură, cum sunt prima și a doua serie din Sofisme economice (1845, 1848). În 1850 îi apare lucrarea Armonii economice și două dintre cele mai cunoscute eseuri, Legea și Ce se vede și ce nu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aceea nici o activitate intelectuală. Mulți socotesc ca întîia revistă națională Khrestomaticul romănescu scos de Teodor Racoce la Cernăuți, în 1820. Cartea e însă mai mult un magazin cu traduceri fără actualitate. Cam în același spirit, dar cu mai mult element jurnalistic, e Biblioteca românească, sau adunări de multe lucruri folositoare, întocmită în 12 părți de Zaharia Karkaleki, începînd din 1829, la Buda. Adevăratele prime gazete sunt Curierul românesc al lui Eliade (8 aprilie 1829) și Albina românească a lui Asachi (1
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fiind un maniac blând, fixat, departe de chiotul lumii, la executarea unui cupeu-miniatură. Ca poet, Vlahuță copiază servil arhitectonica liricii lui Eminescu, însă cu totul superficial. Nu faptul de a fi retoric constituie o vină. Vlahuță e de fapt prozaic, jurnalistic. Poemul se preface într-o discuție de idei. Ce e mai interesant este de a constata că eminescianul Vlahuță nu-i decât un detractor deghizat al operei lui Eminescu. Toți cei umbriți de gloria poetului Luceafărului primiră cu satisfacție observația
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
banale: Alunec, în luntre, pe lac Și umbra pe apă s-așterne; În juru-ne Alpii-și desfac Priveliști eterne. Și cerbii pe râpe se suie Aiurea pierzîndu-se-n cete. Nuvelele, poemele în proză sunt simple notațiuni lirice, impresii de lectură, chiar comentarii jurnalistice, străbătute însă de tipica nostalgie. "Refractarii" sunt avangarde ale inadaptabililor de mai târziu, și Costin, care e nenorocit fiindcă un copil i-a rupt o camelie, pare un erou al lui Brătescu-Voinești. Compătimirea se întinde și asupra animalelor, cal bolnav
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
considerente să-și publice memoriile direct, C. Stere (1865-1936) le-a romanțat falsificîndu-le și parțial trivializîndu-le într-o parte din volumele seriei În preajma revoluției. Totuși însușirile de romancier nu lipseau lui C. Stere. În moduri vetuste, într-un limbaj cam jurnalistic, cu maniere din Gogol, Dostoievski și Tolstoi, scriitorul dovedește, cu toată dilatația verbală, explicabilă și prin faptul că-și dicta romanul, un simț just de viață. Întâiul volum (Smaragda Theodorovna) este monografia, schematică, a unei familii basarabene de modă veche
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
necuvenită, și formula "mare romancier" i-a fost oferită generos cu un loc alături de M. Sadoveanu și L. Rebreanu. Dar Cezar Petrescu nu-i decât un manufacturier modest, cu meritele sale într-o literatură încă restrânsă. Nuvelistica e o variantă jurnalistică și locvace a operei lui Sadoveanu. Primul roman, Întunecare, e o cronică de război superficială, de o anume eleganță ziaristică, dar informă, lunecând pe deasupra realității umane spre a se pierde într-un studiu social, dus până după încheierea păcii. De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de poezie provincială, Greta Garbo, continuând Baletul mecanic, e un roman-foileton aiuritor, violent senzațional, cu o agreabilă tipologie caricaturală la început. 1907, roman interminabil și neconcludent, îngrozitor de verbios, rămâne strivit de Răscoala lui Rebreanu. Romanul lui Eminescu e o romanțare jurnalistică, de suprafață, a unei cronologii, în care invenția covârșește cu totul autenticul fără vreun rezultat substanțial. La nivel artistic se ridică două nuvele: Adevărata moarte a lui Guynemer și Aranca, știma lacurilor, prima un fel de Atlantidă, a doua mic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
devenind vamp și întîlnind pe Greta Garbo, aventurieri cu stranii și obscure afinități, este a elibera conștiința creatoare, a o dezlega de tirania realității. CAROL ARDELEANU Romanele lui Dem. Theodorescu (În cetatea idealului, Sub flamura roșie, Robul) sunt niște cronici jurnalistice. Un roman interesant, cu toate platitudinile, este Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița de Carol Ardeleanu. E vorba de un diplomat căzut în mizerie și alcoolism din cauza unui scandal. Fata lui, Agata, după multe dezamăgiri, se căsătorește cu un simplu cizmar. Degradarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lăsat un pasabil jurnal de călătorie în Orient, onuvelă satirică, Enache, și niște pagini cvasi-autobiografice, Însemnările lui Safirim. Nuvelele lui Ion Dongorozi conțin fapte diverse în stil familiar, Ioachim Botez (Însemnările unui belfer) și Dinu Nicodin (Lupii) scriu o proză jurnalistică cu intenții satirice. G. CĂLINESCU G. Călinescu a început cu poezii, fără a-și fi revelat încă toată producția în această direcție, fiind mai cunoscut ca biograf și romancier. "Una din calitățile cele mai remarcabile de artist ale d-lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vioiciunea fazei puberale. Paginile sunt presărate cu ștrengării, notate într-un stil stenografic, ce se exagerează în Călător din noaptea de Ajun, în care autoarea devine gidiană, prin Camil Petrescu, adică convinsă că nimic nu poate înfrumuseța autenticul, oricât de jurnalistic. Iar întîmplarea autentică este acum seducerea eroinei de către un student german la cursurile de vară de la Grenoble, cu refuzul căsătoriei. Victima nu dă expresie tragică accidentului ei dintr-o mândrie de fată modernă, dar se vede că, femeie ca oricare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
malign, mare scotocitor de cărți, cu un stil intelectual și acut, încă de pe acum, de excursie livrescă. G. Mărgărit, înclinat mai mult spre lirică, pune în articole critice intuiție fantastică și expresie amănunțit plastică. G. Ivașcu s-a dedicat tehnicii jurnalistice. REFERINȚE CRITICE ă...î Nu se poate să nu recunoaștem în această lucrare un caracter de monumentalitate nu numai tehnică, iconografică, informativă, într-un cuvânt, nu numai de muncă conjugată, ci și de talent literar, în fața căruia nu poate rămâne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin a deveni un adevărat ethos, adică formează o ambianță culturală ce creează cutume, cu criterii de viață și de evaluare, produce o adevărată formă de comunicare și de interacțiune, cu metode și practici specifice. E suficient să citim cronicile jurnalistice în care sunt povestite diferitele cazuri de corupție, pentru a ne da seama cât de adevărat este acest fapt. Interceptările telefonice ale dialogurilor între corupți sunt paradigmatice în acest sens. Corupția ca rău obișnuit înseamnă că devine o consuetudine, adică
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
3. Vocabular politic și mutații semantice / 70 2.4. Dimensiunea pragmatică / 78 Capitolul 3. Publicistica eminesciană în orizontul receptării / 93 3.1. Destinul editorial al publicisticii eminesciene / 93 3.2. Specificul exegezelor în domeniu / 97 3.3. Etape în activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu / 106 3.3.1. Primele articole / 108 3.3.2. Redactor la Curierul de Iași / 110 3.3.3. Marea tribună: Timpul / 113 3.3.4. Articolele din România liberă și Fântâna Blanduziei / 119 3.4
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
4.3.1. Ipostaze ale jurnalistului / 137 4.3.2. Orizonturi ale receptării / 139 4.3.3. Direcții tematice / 146 4.3.4. Mijloace de semnificare / 150 4.3.5. Macro și micro-context / 155 4.3.6. Finalități ale demersului jurnalistic / 161 4.4. Jocul combinărilor în paradigma hexadică studiu de caz / 163 4.4.1. Analistul politic / 165 4.4.2. Specialistul / 167 4.4.3. Polemistul / 168 4.4.4. Istoricul / 170 4.4.5. Dascălul / 171 4.4
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Odată cu cel de-al treilea capitol, Publicistica eminesciană în orizontul receptării, demersul analitic se situează la nivelul mizei sale principale, începând prin a tranșa cadrul general al obiectului cercetării. Constatarea, anticipabilă, după cum am spus din capul locului, este: interpretarea scrisului jurnalistic al poetului este net inferioară ca volum celei poetice și este împănată cu excese. Într-o intenție de pre-ordonare oarecum contextual-comunicațională a obiectului cercetării, autoarea recurge la o prezentare diacronică a carierei jurnalistice a lui Mihai Eminescu, ce mizează pe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
spus din capul locului, este: interpretarea scrisului jurnalistic al poetului este net inferioară ca volum celei poetice și este împănată cu excese. Într-o intenție de pre-ordonare oarecum contextual-comunicațională a obiectului cercetării, autoarea recurge la o prezentare diacronică a carierei jurnalistice a lui Mihai Eminescu, ce mizează pe cuplul continuitate-discontinuitate, de-a lungul celor șapte ani de activitate, în raport cu specificul publicațiilor la care scrie și cu caracteristicile direct perceptibile ale discursului jurnalistului, și, prealabil analizei semiotice directe, identifică patru etape de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semnificația), permite configurarea unei viziuni complexe asupra publicisticii eminesciene, oferind, implicit, o nouă grilă de lectură articolelor publicate de poet în presa vremii. În acest sens, am considerat imperios un proces de re-contextualizare a publicisticii eminesciene, de raportare a mesajului jurnalistic la orizontul social, politic, istoric al epocii care l-a generat, veacul al XIX-lea. Nevoia de ordine face ca desfășurarea celor șase capitole să fie subordonată unui demers care pleacă de la general la particular, de la prezentarea trăsăturilor limbajului politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semantice. Terminologia politică înglobează cuvinte specializate, destinate exclusiv comunicării politice, de cele mai multe ori fiind vorba de neologisme terminologice, adaptate sau calchiate, preluate din nomenclatura de specialitate a altor limbi. Cele trei ipostaze ale limbajului politic: limbajul politic profesionist, limbajul politic jurnalistic sau mediatic și limbajul politic de masă119 reprezintă modalități diferite ale uzului și ale distribuției lexicului politic în raport cu terminologia politică. În vreme ce limbajul politic de masă și limbajul politic mediatic sunt mai permeabile în ceea ce privește vocabularul comun, limbajul politic profesionist manifestă deschidere
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pretențiile, abia la începutul înțelegerii fenomenului Eminescu. (Nicolae Iorga) 3.1. Destinul editorial al publicisticii eminesciene Insuficient cunoscută publicului larg și parțial cercetată de exegeză, publicistica complinește universul creației eminesciene într-o imagine unitară. Fără a avea intenția supralicitării scrisului jurnalistic eminescian, considerăm că evidențierea rolului pe care l-a avut Eminescu în autonomizarea limbajului publicistic românesc din cea de-a doua jumătate a veacului al XIX-lea și a contribuției sale la îmbogățirea mijloacelor de expresie ale limbii contribuie la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unor noi texte"164. Pe lângă dimensiunile modeste ale acestor volume, remarcăm selecția tendențioasă a articolelor, intruziuni ale editorilor în corpul textelor, modificări operate la nivelul titlurilor, nesiguranța în ceea ce privește paternitatea unor materiale și organizarea lor aleatorie. Efortul de editare a textelor jurnalistice culminează cu ediția completă a Operelor eminesciene, inițiată de Perpessicius în 1939. Volumele IX-XIII cuprind, în ordine cronologică, întreaga publicistică eminesciană, înlăturând carențele edițiilor anterioare. Eforturile editoriale ale lui Perpessicius sunt continuate de Petru Creția, Alexandru Oprea, D. Vatamaniuc, alături de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
parte, asumarea criteriului tematic, al organizării articolelor în funcție de problematică. În acest sens, o ediție cronologică în două volume, intitulată Opera politică și îngrijită de Bucur Popescu și de D. Demetrescu Popescu, apare la București, în 1999, și urmărește reproducerea activității jurnalistice politice a lui Eminescu, desfășurată între anii 1870-1883 și 1888-1889. Volumele includ articole din Federațiunea, Convorbiri literare, Curierul de Iași, Timpul, România liberă și Fântâna Blanduziei. O ediție de data aceasta tematică, în trei volume, aparține lui Cassian Maria Spiridon
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
economice, istorice, culturale și monarhice, iar cel de-al treilea include paginile despre religie, parlament, guvern și învățământ. Organizarea tematică a materialului permite urmărirea în diacronie a concepțiilor politice eminesciene, a nuanțelor pe care le înregistrează scrisul gazetarului pe parcursul carierei jurnalistice, dar exclude textele care nu se încadrează în temele stabilite sau forțează intrarea unora dintre dintre ele în categoriile tematice fixate de editor. În ciuda acestor versiuni, se subliniază necesitatea regândirii publicisticii eminesciene, printr-o nouă ediție a articolelor, fapt subliniat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]