4,444 matches
-
deschisă 3 Memoria capta 3 Indice...............................................................264 Sommaire..........................................................271 În colecția Historia Magistra Vitae au apărut (selectiv): Ștefan Mihai Ceaușu Un iluminist bucovinean boierul Vasile Balș: (1756-1832) Sorin D. Ivănescu Securitatea în perioada 1948-1958: organizare, obiective, metode Dumitru Vitcu Prin labirintul istoriei: stat, societate și individ în perioada construcției naționale Bogdan-Alexandru Schipor Politica Marii Britanii la frontiera de vest a Uniunii Sovietice: 1938-1941 Dumitru Ivănescu La Roumanie et La Grande Guerre Cătălin Turliuc Confluențe identitare și realități demografice la est de Carpați
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se desfășoară episodul. Coridorul pustiu și luminile care se sting subliniază angoasa și însingurarea lui Antim. Pe de altă parte, fiind un spațiu-cale personajele trebuie să meargă către ieșire, fapt care schimbă dinamică acțiunii. Coridorul însuși este o metaforă a labirintului, iar ieșirea lui Antim alături de Maria din coridor anticipează ieșirea să din labirintul temporal al existenței istorice din finalul nuvelei, "cele două categorii fiind pentru imaginar interșanjabile"11. Un alt episod rezolvat filmic este cel din cafenea. Aici succesiunea imaginilor
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
însingurarea lui Antim. Pe de altă parte, fiind un spațiu-cale personajele trebuie să meargă către ieșire, fapt care schimbă dinamică acțiunii. Coridorul însuși este o metaforă a labirintului, iar ieșirea lui Antim alături de Maria din coridor anticipează ieșirea să din labirintul temporal al existenței istorice din finalul nuvelei, "cele două categorii fiind pentru imaginar interșanjabile"11. Un alt episod rezolvat filmic este cel din cafenea. Aici succesiunea imaginilor și sunetelor creează cadrul necesar desfășurării narațiunii. Acțiunea propriu-zisă este însă un dialog
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Carranza, care, în timp ce agoniza, era aruncat în apă cu bucăți mari de plumb prinse de picioare. Portretul pe care i-l face lui Sábato în câteva linii scriitoarea chiliana Isabel Allende este revelator. Spune că este un om pierdut în labirintul sau interior, este un înger-demon care nu cunoaște fericirea și care admira mai presus de orice curajul și loialitatea și care, desi mereu înconjurat de femei care îl asculta fascinate, neagă că ar fi un Don Juan, insă mărturisește că
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este personajul care îl reprezintă cel mai bine. Sábato detesta să scrie, râde de așa-numitul "boom al literaturii latino-americane" și îi este teamă că ideile sale să nu fie vulgarizate și interpretate în mod eronat 32. Omul "pierdut în labirintul sau", așa cum spune Isabel Allende, este și preocuparea să fundamentală, atât în viața personală, cât și în literatura, ceea ce îi va crea nenumărate momente de tristețe, până la "obsesive gânduri de sinucidere". Goethe spune că proastă dispoziție e un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cultul lucrurilor materiale, în care mașina, după ce fusese în simbioza cu omul, începe să se elibereze de el, mai mult, să i se înfrunte, transformându-se într-un monstru anonim străin sufletului omului, iar știință, într-un "frigid și dezumanizat labirint de simboluri", Sábato crede că singura soluție este iubirea dintre oameni. Nu știm, spune Sábato, daca râul și perversitatea din lume au vreun sens ascuns care scapă viziunii noastre stângace despre viața, insă instinctul nostru de viață ne incită să
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este pentru tango "ceea ce este Cervantes pentru literatură spaniolă". Pentru Gardel poeții scriu poezii ce vor deveni scurte melodrame cu elemente de tragic, satiric sau de reflexie despre condiția umană, dar văzută cu ochii locuitorului din Buenos Aires: dragostea problematică din labirintul citadin, destinul, prietenia, timpul inexorabil, moartea, temele liricii în general și ale metafizicii populare argentiniene în particular: "existența este un vis care are ca preț viață", spun tânguirile tangourilor. Carlos Gardel a pus bandă sonoră culturii argentiniene din Río de la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
amurgurile / și-n fața porții ăsteia am așteptat în zadar; / de aici, ieri-ul, ce, nesigur, se face azi și altfel / i-a scos pe alți' ca mine / la fel prinși de soarta. / Aici îmi port pașii / prin nesfârșitele-i labirinturi. Aici amiază cenușăreasa așteaptă / firimiturile datornicei dimineți / Aici umbra-mi zadarnica / la fel ca cea finală / s-o pierde-ntr-un târziu, fragilă./ Nu ne unește iubirea, ci mai degrabă spaimă / de astă poate îl iubesc atât"164. Melancolica intensitate
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
senzația că economia, poetica, arta, tehnica, amorul sunt invadate și supuse teratologiei"91. Fernando-Sábato dorește să pătrundă în misterele râului, de aceea și întreprinde o "investigație" personală, termen ce trimite mai degrabă la domeniul științei, si nu la coborârea prin "labirinturi și scări întortocheate" în subteranele și canalele de scurgere ale orașului Buenos Aires. Atitudinea autorului devenit personaj se schimbă corespunzător, în sensul că Abaddón, Exterminatorul abundă în semne de interogație anxioasa, iar în tonul relatării se face simțită satiră implacabila, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cât și cea dintre Alejandra și tatăl său sunt destructive. 120 Ernesto Sábato, Despre eroi și morminte, p. 342. 121 Ibid., p. 244. 122 Ibid., p. 341. 123 Fernando, personajul principal din Dare de seamă despre orbi, intră voluntar în labirinturile propriului său destin: incestul. Oarbă care îl îngrozește atât de tare în halucinațiile lui nu este alta decât Alejandra, iar Fernando, care, în nebunia să, crede cu tărie în "Sectă Râului", este condus de propria voința spre "tărâmul de neimaginat
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mult, dominând, de astă dată, întregul Univers. Poate că viitorul nostru e în spațiu, însă mai presus de toate e în noi. Să ne apropiem și mai mult de Dumnezeu și să-i răpim veșnicia, iată ce uneltim astăzi în labirinturile noastre, în laboratoarele secrete ale Rațiunii. 19. Anexă Mic bestiar de idei de-a gata "Brotac : Masculul broaștei. Are un venin foarte periculos. Trăiește înăuntrul pietrelor." Gustave Flaubert, Dicționar de idei de-a gata Faptul că animalul a fost atât
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Și peste aceste sugestii ale realului, autorul aruncă valul mitului: bătrâna cerșetoare este o ursitoare ăcare îi va "țese" destinul lui Harap Alb), fiul de crai este un Ulysse, iar pădurea în care îl întâlnește pe Spân este un veritabil labirint.Rezultă că: realitatea lui Creangă este veridică, dar autorul o înfrumusețează, aruncând peste ea valul pur al mitului.Există însă și o altă viziune a lumii ăcu deosebire în "Povești""); sinteza acestei viziuni ne-o oferă Ochilă un soi de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de buni, dar să te ferești de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât îi pută. Îl sfătuiește, de asemenea, să-și asculte calul în orice situație. În drum călătorii întâlnesc pădurea, percepută în folclorul românesc ca un labirint, care îi inspiră teamă. Este motivul pentru care se apropie de omul spân, care îl ademenește de trei ori și îl înșală, profitând de faptul că fiul craiului e boboc în felul său de trebi de aieste. Urmează schimbarea rolurilor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
menaj, toți am devenit dependenți de această ”artă și știință a conducerii”, care ne asigură succesul. Dorința de succes în carieră este unanim împărtășită de oricare dintre noi, dar ea este, firește, mai intensă la tinerii aflați la începutul acestui ”labirint”. Pentru români, cariera și mai ales carierismul aveau o conotație negativă, făcând trimitere la o lipsă de scrupule în ascensiunea profesională. Cariera presupunea pentru părinții noștri o realizare de vârf într-o meserie aleasă o singură dată de-a lungul
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
are o inteligență vizual-spațială trebuie să vadă tot ce învață. El reduce totul la imagini vizuale. Învață pictând, desenând sau construind diverse forme geometrice. Ei învață cu ajutorul ochilor, văd imaginile ca și cum ar fi reale. Pot folosi la învățare diagrame, jocuri labirint, puzzle-uri, jocuri video. Această inteligență este întâlnită la artiști, sculptori, designeri, cartografi, navigatori, artiști, inventatori, mecanici, ingineri, arhitecți.
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2921]
-
legile pentru că trebuie întâi să le cunoști și apoi să decriptezi aplicabilitatea lor, funcție de domeniul tău de activitate. Normal, evoluța permanentă și complexitatea textelor reglementatoare, jurisprudența, calendarul decretelor privind data aplicării, stratificarea jurisdicțiilor naționale cu cele europene, constituie un adevărat labirint pentru întreprinderile care nu sunt dotate cu un solid departament juridic. Pe de altă parte, o altă mare dificultate constă în aceea că anumite întreprinderi impart cu clientul lor responsabilitatea juridică asupra anumitor părți sau elemente din contractul de asociere
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
lumii, Brahatma, care apare în ipostază de Mahatma (este cel care are acces la memoria lumii) și Mahanga (cel care organizează cosmosul, fiind simbolul sufletului universal). Simbolurile care reprezintă acest pământ Sacru al soarelui sunt: muntele, peștera, insula, axa lumii, labirintul, graalul. Textul lui Blecher preia unul dintre aceste simboluri în mod obsesiv, cel al grotei, peșterii, oferind astfel lectorului posibilitatea unor multiple interpretări. Grila simbolică ar ajuta și la o înțelegere aprofundată a bivalenței spațiului blecherian. Astfel, spațio-temporalitatea în romanele
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
parte din stradă", oferind ,,un spectacol gratuit, înaintea celui din sală", creând imaginea unui ,,ecran uimitor în care strada apărea într-o lumină verzuie de vis, cu oameni și trăsături ce se mișcau somnambulic în apele ei"245, amintește de labirintul în care personajul lui Mircea Eliade din nuvela La țigănci, Gavrilescu, pătrunde ca într-o irealitate imediată, în scopul descoperirii adevăratei sale identități. Gavrilescu experimentează trecerea celor trei trepte existente între cele două lumi, desemnate simbolic în text de cele
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de a doua stare este cea mai înfricoșătoare, pentru că sufletul trece printr-o stare de frică, fiindu-i greu să-și recunoască propriile refulări. Aici are loc acea ,,tiranie a formelor" la care este supus sufletul. Simbolică este întâlnirea din labirint, a lui Gavrilescu cu propria sa imagine. El nu-și recunoaște propriile sale iluzii: propria sa afectivitate (grecoaica), intelectul (evreica) și forma inerțială (țiganca). Și Gavrilescu și Adrian din În curte la Dionis pierd această a doua stare de conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Dan Petrescu, București, Editura Univers, 1977. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, București, Editura Univers, 1978. Eliade, Mircea, Fragmentarium, Deva, Editura Destin, 1990. Eliade, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. Eliade, Mircea, Încercarea labirintului, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1990. Eliade, Mircea, Mefistofel și androginul, București, Editura Humanitas, 1995. Eliade, Mircea, Mitul eternei reîntoarceri, București, Editura Științifică, 1991. Eliade, Mircea, Nostalgia originilor. Istorie și semnificție în religie, traducere din engleză de Cezar Baltag, București, Editura Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
op. cit., p. 101. 145 Max Blecher, Vizuina luminată, ed. cit., p. 21. 146 Diana Adamek, Trupul neîndoielnic, București, Editura Didactică și Pedagogică R. A., 1995. 147 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 24. 148 René Guénon, ,,Grota și labirintul" în op. cit., p. 199. 149 Ibidem, p. 200. 150 Ibidem. p. 205. 151 Camil Baltazar, Evocări și dialoguri literare, București, Editura Minerva, 1974. 152 Camil Baltazar, ,,Un scriitor unic", în op. cit., p. 176. 153 Pompiliu Constantinescu, Romanul românesc interbelic, Antologie
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Humanitas, 1991, p. 21. 438 Adrian Marino, op. cit., p. 153. 439 Ibidem, p. 155. 440 Mircea Eliade, Nostalgia originilor. Istorie și semnificție în religie, traducere din engleză de Cezar Baltag, București, Editura Humanitas, 2013, p. 8. 441 Mircea Eliade, Încercarea labirintului, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1990, p. 175. 442 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, București, Editura Științifică, 1991, p. 41. 443 Mircea Eliade, Nostalgia originilor. Istorie și semnificție în religie, ed. cit., p. 8. 444 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, București, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
unei incursiuni în domeniul etnologiei și al sociologiei. Aceste discipline au acumulat o multitudine de detalii asupra vieții popoarelor care au creat miturile. Ele ai încercat totodată să găsească cadrul pentru a grupa detaliile acestea. Ca să nu ne pierdem în labirintul detaliilor, va trebui să evităm orice polemică în privința acestor teorii, nu pentru că ar fi posibil să ne permitem să le neglijăm sau să le subestimăm importanța, ci din motive care decurg din tema și din metoda folosită în acest studiu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
copil. Imediat ce a deprins folosirea propriei gândiri pentru a decide “ce sfacă” si “cum sfacă”, părinții și învățătorii trebuie să-i creeze cât mai multe ocazii de a face alegeri să-l învețe saleagăă. Se pot folosi diferite tipuri de labirint, prin care copilul traseazdrumurile cât mai multece îl duc la magazin “pot fi vizionate filme și citite povestiri care sreflecte diferite moduri de a trăi ale diverselor popoare, pot fi prezentate povestiri cu final alternativ sau doar începutul unor povestiri
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
care duce la înălțimi, adică în cea practică și în cea teoretică, precum și în acea parte a ei care se ocupă cu dovezile logice, cu replici, și cu discuții și se numește dialectică? Căci mai ușor era a ieși din labirint decât a evita lațurile cuvântului lui, când găsea el aceasta ca necesar. Iar din astronomie, geometrie, din știința despre raportul numerelor, învățând atâta cât era necesar pentru ca cei iscusiți în acestea să nu-l poată duce în confuzie, el a
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]