4,995 matches
-
nod rutier înlesnește legăturile cu 17 centre comunale și cele 8 orașe: Suceava, Siret, Gura Humorului, Solca, Rădăuți, Câmpulung, Vatra Dornei și Fălticeni. Totodată, pe tărâm cultural, drumurile naționale ale secției Suceava fac joncțiunea cu rețeaua muzeistică și monumentele istorice laice și ecleziastice, unice prin densitate și originalitate, cum sunt: Complexul Muzeal Bucovina, Cetatea de Scaun Suceava, Cetatea de la Șcheia, Curtea Domnească de la Suceava, Muzeul "Arta Lemnului" din Câmpulung, Muzeele Tehnicii populare bucovinene de la Rădăuți și cel etnografic de la Gura Humorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mai semnificativă a metaforei - comparația Bisericii cu trupul mistic al lui Hristos trebuia să scoată cu putere În relief unitatea de nedesfăcut a instituției, Înțeleasă aici, În sensul universal obișnuit pentru acea perioadă, ca reunindu-i deopotrivă pe clerici și laici. Faptul că Înaltul emitent al acestui document a simțit, după toate aparențele, nevoia să revină de trei ori În cuprinsul textului asupra ideii de unitate a Bisericii - pe care nu a găsit alt mijloc, aparent, mai sugestiv de a o
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
intitulat Speculum doctrinale), sintagma corpus Reipublicae mysticum (evident un decalc al lui corpus Ecclesiae mysticum - „corpul mistic al Bisericii”) sugera, ca și expresia pe care o copia, nu numai unitatea organică a tuturor celor ce compuneau Statul, indiferent că erau laici sau clerici, ci și Înrădăcinarea dincolo de această lume a entității astfel constituite. Acest „corp mistic” al statului nu trebuie conceput ca fiind distinct și opunându-se Bisericii. O asemenea interpretare ar fi profund greșită. De fapt, ambele „corpuri” pretindeau că
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
sens sunt Bordeaux, Lyon, Besançon, Tours, Chartres, Le Mans, Paris, Rouen, Metz, Colmar, Mainz, Koblenz, Köln, Trier etc.). Expansiunea viței-de-vie va fi cu atât mai importantă cu cât, până la conciliul ecumenic de la Konstanz, de la începutul secolului al XV-lea, orice laic, femeie sau bărbat, primea împărtășania sub forma celor două daruri de trei ori pe an și "primea un prinos de vin neconsacrat după liturghie în fiecare duminică și zi de sărbătoare, în timp ce preoții se împărtășeau în fiecare zi"81. Aceleași
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de carafe. Serviciul era asigurat de 1 300 de șefi de personal, 3 600 de servitori și bucătari, 300 spălători de vase și 6 groom-i. Bucătăriile erau instalate de-a lungul terasei des Feuillants, pe 12 000 m². Agapa laică a necesitat de asemenea sacrificarea pe altarul Republicii triumfătoare a 250 de boi special aduși de la Nivernais, 150 de duzini de rațe de Rouen precum și fazanii necesari producerii a mii de piftii. În sfîrșit, participanții la banchetul republican au băut
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
importantă și celebră din Cele Două Lumi, este un bun exemplu al acestui sincretism religios. Este atestată din 1647 în Vevey și continuă tradiția Ghildei medievale 158 a viticultorilor, devenită astăzi Asociația Viticultorilor. În 1647, la Vevey exista o societate laică numită Abația pentru Agricultură sau Abația din Saint-Urbain, al cărei scop era să se ocupe de dezvoltarea culturii viei și de lucrătorul care îi dedica propriile eforturi și îngrijiri. Deviza "abației" din Vevey era Ora et labora ("Roagă-te și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
creștine. De la cucerirea Galiei de către Clovis le Mérovingien (466-511) și până la mijlocul secolului al XIV-lea, aspectul exterior al individului trebuia să reflecte ceea ce acesta era: bărbat sau femeie, bogat sau sărac, bătrân sau tânăr, celibatar sau căsătorit, credincios sau laic (F. Piponnier, 1999/2002, 166). Îmbrăcămintea însemna nu numai conformarea la o normă socială, dar și la una etică, înfățișarea ilustrând ordinea dintre trup și suflet, în timp ce lipsa acesteia era semnul păcatului (J.-C. Schmitt, 1999/2002, 778). Această tradiție
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
adesea și cu participarea celor mai în vârstă și a superiorilor valorile sociale așteptate la maturitate. În secolele al XV-lea și al XVI-lea, în zonele rurale, ca și în cele urbane, tinerii erau grupați în confrerii religioase și laice badie, fraterne, compagnie, abații ale tinerilor și celibatarilor.Adolescenții, tinerii celibatari, chiar și oamenii căsătoriți, se întâlneau aici în mod regulat, nu numai pentru a împiedica tinerețea să se semene dezordinea pe străzi, dar și pentru a-și canaliza energiile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
realitatea Însăși. Este de observat În mod evident că buna aparență este cazul ideal al reprezentării adevărului fotografic, dar această categorie poate fi nuanțată. De exemplu, o imagine realist - exhaustivă ar putea fi considerată atât de specialiști cât și de laicii domeniului fotografic, o bună aparență prin faptul că nu manipulează, nu alterează, ci redă fidel realitatea. Aceasta ar fi și opinia automatistă alui André Bazin. Dar judecând după criteriile lui Debord sau după cele ale lui Baudrillard, există un risc
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
răul, iar când se întâmplă acest lucru, o fac la scară mare. * Unele cărți sunt importante nu atât pentru ceea ce spun, ci pentru întrebările pe care le stârnesc, fiind adevărate "ghiduri de interviu", ele dezvăluind alte perspective ale faptului-de-a-fi-întrebător. * Esența laică a unui miracol stă în încrederea pe care poate să o aducă cu el, în condițiile în care sensul lui este pozitiv. E un punct de sprijin pentru conștiințele ce nu-și pot secreta, în mod suficient, optimismul necesar continuării
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
o mărturisire ce se face îndeobște în fața lui Dumnezeu prin medierea preotului. În concluzie, gestul pe care-l solicită domnul Liiceanu cere atmosfera (poate și taina) credinței, el putându-se cu greu desfășura în spațiul public (un spațiu prin excelență laic, credința generând un spațiu al comunității). * Nu reușim punerea pe același plan a comunismului și a nazismului deoarece comunismul s-a desfășurat foarte aproape de idealurile noastre sociale. "Meritul" său este că a desfășurat o ideologie mult prea împănată cu adevăruri
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
va livra mie însumi întreg (l-aș numi paradoxul sinelui). Începând cu modernitatea ordinea superioară omului o constituie umanitatea (ce păcat că trebuie să încadrăm în acest concept și fapte ce țin de regiunea in-umanului). Poate că umanitatea este echivalența laică a divino-umanității asigurând vecinătatea nevăzută a Divinității. * Marea noutate a fenomenologiei derivă din ruptura de ordine pe care vrea s-o producă, din căutarea extraordinarului în cotidian. Este o formă laică a panteismului. * Miza unui jurnal, bazată pe exemplaritatea pe
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
țin de regiunea in-umanului). Poate că umanitatea este echivalența laică a divino-umanității asigurând vecinătatea nevăzută a Divinității. * Marea noutate a fenomenologiei derivă din ruptura de ordine pe care vrea s-o producă, din căutarea extraordinarului în cotidian. Este o formă laică a panteismului. * Miza unui jurnal, bazată pe exemplaritatea pe care și-o asumă, poate fi gândită în două modalități simultane: a face și a nu face ceva. Însă în ambele cazuri el se desfășoară în cadrele umanului. * Dorința de a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
structura axiologică. Este unul din semnele mentalității creștine ce dă formă intersubiectivității contemporane. * Renunțarea la Divinitate a urmat un traseu progresiv: mai întâi Dumnezeu a fost făcut responsabil de regulile moralei apoi s-a renunțat la El în favoare moralității laice. Mișcarea a început încă de la tablele lui Moise. Orice dezbatere pe tema unei definiții a omului va avea succes la public deoarece ne preocupă mai mult decât credem ceea ce suntem. * Ambiguitatea lui înainte în limba română: trimite la fel de ușor către
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Semenii devin instanță de judecată și de confirmare a valorii propriei existențe, motiv pentru care suntem nevoiți să ne îndreptăm spre ei cu solicitudine. Situația nu este posibilă atunci când judecătorul final este Dumnezeu, interesul puterii pentru orientarea religiei către utilitatea laică fiind astfel evident. * În această lume a hipercomunicării, care diminuează până la absență reflexivitatea, trebuie să învățăm valoarea singurătății. * Ceea ce uităm ca părinți este de a ne învăța copiii să fie fericiți. Imboldul pentru a avea, sau a fi în maniera
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de eliberarea față de ceea ce au sădit în tine anii de cochetărie cu impersonalul se. * În spiritul pariului lui Pascal: chiar dacă toată "istoria" lui Iisus nu este decât o poveste, rămâne totuși cel mai frumos ideal al omenirii. * Dintr-o perspectivă laică, esențial pentru o religie este impactul pe care-l are asupra realității. Distanțele mari între real și ideal nu conduc la practicii sociale eficiente, ci doar la speranțe legate de viața viitoare. * Nu ar trebui să deplângem atât comunismul cât
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
susținători ai acestei refaceri culturale au fost împărații exilului niceean, în mod special Teodor al IIlea, care se remarcă printr-o viguroasă susținere a școlii de toate gradele, dar în special celei superioare, chiar în condițiile în care școala rămâne laică și privată. În această vreme începe să fie studiată în școală în mod regulat teologia, fapt ce trebuie văzut nu ca pe o renunțare la programul paideei clasice, ci ca o nevoie de conștientizare a valorilor propriei spiritualități. În 1261
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Melbourne Central cu 300 de magazine, printre care magazinul japonez Daimanu, cu șase etaje, oferă cea mai fină marfă asiatică. Chapel Street din South Yarra este renumită pentru cele mai bune magazine, unde găsești totul, de la stilul avant-garde la cel laic. Magazine de desfacere și de haine ieftine se Întâlnesc pe Richmond Street, una dintre străzile cele mai frecventate de cumpărători și turiști, la prețuri modice. În popularul Chinatown poți servi renumitele mâncăruri cu sosuri dulci sau picante În micile restaurante
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
influențe religioase, fiind dominată de asemeni de elementul mistic. Odată cu războaiele daco-romane și constituirea Daciei, ca provincie a Imperiului Roman, timp de 165 de ani, cât a durat stăpânirea romană se înregistrează o bogată activitate medicală, atât sacerdotală cât și laică. Pe columna lui Traian se pot identifica posturi de prim ajutor pentru răniți și diverse instrumente utilizate în practica medicală. În evul mediu, medicina a fost practicată de vraci și au apărut primele forme organizatorice de asistență medicală prin înființarea
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
diverse instrumente utilizate în practica medicală. În evul mediu, medicina a fost practicată de vraci și au apărut primele forme organizatorice de asistență medicală prin înființarea “ bolnițelor mănăstirești” unde aveau acces în principal călugării bătrâni și bolnavi, iar mai târziu laicii bătrâni, bolnavi și săraci. Prima bolniță a apărut în Transilvania, la Mănăștur, lângă Cluj în 1061, ulterior au apărut la Bistrița, Oradea, Brașov, Prislop, iar în Moldova la Cotnari; în Țara Romănească la Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea. Mai târziu au
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
săraci. Prima bolniță a apărut în Transilvania, la Mănăștur, lângă Cluj în 1061, ulterior au apărut la Bistrița, Oradea, Brașov, Prislop, iar în Moldova la Cotnari; în Țara Romănească la Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea. Mai târziu au apărut azile-spital pentru laici, în Transilvania la Oradea, Sibiu, Brașov, în Țara Românească la Simidreni, iar în Moldova la Suceava. Primul spital apare abia în 1704, pe 14 decembrie la București, Spitalul Colțea (fig.2), construit de stolicul Mihail Cantacuzino, sub auspiciile Fundației Colțea
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
Statutul cultelor și rolul statului român în sprijinirea cultelor religioase: - Adoptarea de către Parlamentul României a Legii Cultelor, lege menită să reglementeze toate problemele referitoare la activitatea religioasă și socială a Bisericilor, cultelor și asociațiilor religioase, la relațiile acestora cu instituțiile laice; - Constituirea unui cadru normativ adecvat, prin adoptarea, schimbarea și perfecționarea legislației referitoare la învățământul religios, clerul militar, asistenta social-religioasă din armată, spitale, penitenciare, azile, orfelinate, conservarea patrimoniului religios. Regimul economic al instituțiilor de cult religios din România: - Regândirea în sensul
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
în afara acestuia. Trebuia să vorbesc limba celuilalt, a pelerinului, dacă doream să mă apropii de nevoia sa aproape fizică de sacru. Intelectualul „critic”. Sociologie, antropologie, teologie Într-un articol dedicat „interogației religioase” în spațiul public, Andrei Pleșu constată că intelectualitatea laică nu pare prea preocupată de marile teme ale gândirii religioase, „problemele legate de Biserică redu cându-se la o necatehizată veghe civică. Reflecția consistentă, analitică și crea toare asupra credinței, asupra marilor încercări teoretice și existențiale cu care se confruntă teologia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
reprimată, dar care se simte clar printre rânduri, faptul că „în munca de teren, reputația anticlericală a sociologiei nu-l ajută prea mult pe sociolog să câș tige încrederea subiecților săi” (Jonveaux, 2011). În spațiul ortodox al moder nității, intelectualii laici nu au îndeplinit niciodată rolul de „regulator” și negociator al religiei în societate. Prin cercetări de genul acesteia am ales, optimist, un rol de mediator între teama de-a dreptul parali zantă a multor cercetători de a scrie critic și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o alta, reperată acum ceva vreme, într-un album dedicat arhitecturii sacre din lumea întreagă. Undeva în Sri Lanka, în jurul unei „stupa” rotunde ca un sân și pictate integral în alb (de altfel, este asociată simbolic laptelui matern) mai mulți pelerini laici serveau „consultații spirituale” din partea călugărilor budiști. Atitudinea lor, vizibilă în fotografie, era aceeași cu cea a tinerilor de astăzi : abandon, ascultare atentă, comuniune, bucuria descoperirii. Chiar lângă intrarea de la metrou, se află abandonate câteva farfurii de plastic cu resturi de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]