15,723 matches
-
MIHAI-DRAGOȘ VADANA, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 2209 din 17 ianuarie 2017. René Descartes și un tânăr filozof băcăuan, Mihai-Dragoș Vadana Corespondenta completa. Volumul I: 1607-1638/ Corespondenta completa. Volumul al II-lea: 1639-1644/POLIROM 2014 Traducere din franceză, latină și neerlandeză de Vlad Alexandrescu, Robert Arnăutu, Robert Lazu, Călin Cristian Pop, Mihai-Dragoș Vadana, Grigore Vida Note, cronologie, note complementare, bibliografie și indici de Vlad Alexandrescu, Robert Arnăutu, Călin Cristian Pop, Mihai-Dragoș Vadana, Grigore Vida Cărțile mi-au fost aduse
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
traduceri, dar și ale notelor, consemnărilor atașate acestor două volume enciclopedice, sub îngrijirea ... Citește mai mult René Descartes și un tânăr filozof băcăuan, Mihai-Dragoș VadanaCorespondenta completa. Volumul I: 1607-1638/ Corespondenta completa. Volumul al II-lea: 1639-1644/POLIROM 2014Traducere din franceză, latină și neerlandeză de Vlad Alexandrescu, Robert Arnăutu, Robert Lazu, Călin Cristian Pop, Mihai-Dragoș Vadana, Grigore VidaNote, cronologie, note complementare, bibliografie și indici de Vlad Alexandrescu, Robert Arnăutu, Călin Cristian Pop, Mihai-Dragoș Vadana, Grigore VidaCărțile mi-au fost aduse cu împrumut
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
2016. Ce știm despre poetul roman Ovidius Publius Naso? Despre poetul clasic, pe nume în limba română, OVIDIU, aflăm pe internet, dând search, informații în 374.000 de articole în limba română. Biografia, în multe cazuri citată din chiar operele latinului exilat la Tomis, pare a fi exactă și detaliată. Pe scurt, OVIDIU s-a născut la 20 martie, în anul 43 î.Hr., în localitatea Sulmo, azi Sulmona, provincia Aquila, Italia și a murit pe pământ românesc în anul 17 sau
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
mult Ce știm despre poetul roman Ovidius Publius Naso?Despre poetul clasic, pe nume în limba română, OVIDIU, aflăm pe internet, dând search, informații în 374.000 de articole în limba română. Biografia, în multe cazuri citată din chiar operele latinului exilat la Tomis, pare a fi exactă și detaliată.Pe scurt, OVIDIU s-a născut la 20 martie, în anul 43 î.Hr., în localitatea Sulmo, azi Sulmona, provincia Aquila, Italia și a murit pe pământ românesc în anul 17 sau
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
vis, lumea construită dincolo de granițele luminii fiind una încărcată de simboluri, tranzitorie, în care visătorul capătă puteri magice și are capacitate de a manipula energiile cosmice prin mijlocirea destinului. Maria Giurgiu, un alt suflet românesc stabilit pe alte îndepărtate meleaguri latine (Italia), membră a LSR, prezentă în multiple antologii de poezie naționale sau internaționale, multiplu premiată la diferite festivaluri de poezie, vine în întâmpinarea cititorului său, cu un nou volum de poezie, intitulat VIS CU PARFUM DE AMURG. Poezia sa, cu
UN VIS CU PARFUM DE AMURG(VOLUM DE VERSURI) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374194_a_375523]
-
Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului René Descartes și un tanar filozof băcăuan, Mihai-Dragoș Vădana Corespondență completă. Volumul I: 1607-1638/Corespondență completă. Volumul al II-lea: 1639-1644/POLIROM 2014 Traducere din franceză, latină și neerlandeza de Vlad Alexandrescu, Robert Arnăutu, Robert Lazu, Călin Cristian Pop, Mihai-Dragoș Vădana, Grigore Vida Note, cronologie, note complementare, bibliografie și indici de Vlad Alexandrescu, Robert Arnăutu, Călin Cristian Pop, Mihai-Dragoș Vădana, Grigore Vida Cărțile mi-au fost aduse
RENÉ DESCARTES ȘI UN TÂNĂR FILOZOF BĂCĂUAN, MIHAI-DRAGOȘ VADANA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374211_a_375540]
-
filosofului din perioada 1639-1644 - surprinde prin varietatea de corespondenți, precum și prin numeroasele domenii acoperite, de la amănunte de viața cotidiană la literatura, metafizica, filosofie naturală, filosofie morală, medicina, algebra, geometrie, muzica sau optică. Este perioada în care Descartes a redactat textul latin al Meditațiilor, pe marginea căruia corespondează cu diverși apropiați. Strategia lui Descartes de a conceda adversarului o parte din obiecția pe care o formulează va reapărea în scrisori importante, cum ar fi, de pildă, răspunsul la una dintre obiecțiile prințesei
RENÉ DESCARTES ȘI UN TÂNĂR FILOZOF BĂCĂUAN, MIHAI-DRAGOȘ VADANA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374211_a_375540]
-
euro anual. Dar mai fă și altceva nu numai asta! Mai fă de exemplu și curățenie!” Așadar, cutreierând toate vârstele și stările lor sufletești, determinate și de condițiile social-politice acutuale, autoarea se confruntă și cu soarta bătrânilor, exlamând, cu poetul latin Vergiliu Fortunate senex (Fericit bătrân), dar tot în latină și cu Vae Sali (Vai de el singur). Cu simțul umorului, ajunge și la constatarea Cât trăiești bârfești, o mică antologie în materie. Despre romanele sale, altădată! Dar despre ele, s-
RODICA ELENA LUPU – LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI CU „ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL” de ION BRAD în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374204_a_375533]
-
Popor român din sâmbure de dac Sângele îți clocotește în vine Te-ai născut și o să mori sărac Cei bogați,n-au neamul de la tine! Ai pus în Europa toată glasul I-ai învățat ca să citească și să scrie Primul latin în tot Atlasul Barbarii te-au furat chiar ,din copilărie! Ai fost copilul bun al lumii întregi Te-ai aparat mereu de hoardele străine Vitejia ta a umilit armate și multi regi Cu grijă zilei ,viitorului de mâine! N-au
POPOR ROMÂN DIN SÂMBURE DE DAC de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378684_a_380013]
-
Se mișca lin, iar dacă încercam niște artificii și dansam tangoul în pași mai alerți, corpul ei răspundea foarte bine la noile mișcări și comenzi. Când era lipită de pieptul meu, când se depărta și făcea pașii ritmați ai dansului latin. Zâmbea și îi citeam pe față bucuria și plăcerea unui dans pe care îl trăia prin toți porii. Era ca fulgul de ușoară și zburda ca un pui de căprioară pe suprafața de dans. Finalul a stârnit un ropot de
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
încă neașezat, clădind astfel "gloria" sa. Demetrio Marin, așadar, pornit din Moldova lui Alexandru Philippide, a lui Vasile Pârvan, a lui Theofil Simenschi, a fost încoronat în Italia, unde, la Universitatea din Bari s-a împărțit între filologia sanscrită, filologia latină și filologia română, întregindu-se, în acest mod, pe trei mari căi de coborîre în adîncimile ființei noastre. Pentru că, mai definitoriu pentru ceea ce sîntem decît orice altceva, limbajul, bine gestionat are a ne vorbi esential despre condiția noastră umană. Profesorul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
aceeași familie lingvistică indoeuropeană releva o anume comunitate conceptuală: comunitatea lingvistică reflecta tocmai o astfel de comunitate a concepției despre viață. Cu această platformă comună, și soluțiile la diversele probleme care se puneau în antichitate în legătură cu limba indiană, greacă și latină trebuiau să fie în mod necesar, dacă nu identice, cel puțin asemănătoare. De aceea Tucci are dreptate cînd afirmă: "În rest, în totalitatea lor, cele două mari curente ale gîndirii, cel european și cel indian, sînt ca două străzi paralele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
faptul că natura omului, fiind în mod fundamental una, una singură sau, oricum, convergentă, ar trebui să fie și soluția la diferitele probleme puse de sufletul omenesc. La comunitatea generică de natură se adăuga în cazul limbii indiene, grecești și latine și comunitatea lingvistică ce releva, cum s-a spus, o comunitate și mai adîncă a unei întregi lumi spirituale. Tocmai la această ultimă comunitate ar trebui să se evidențieze asemănările (dacă nu identitatea) de vederi asupra unor aspecte esențiale ale
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
răspîndi mai mult. Astfel, Cartea celor șapte înțelepți, "tradusă în limbi accesibile populațiilor europene, a avut la diverse popoare, începînd cu sec. al XII-lea, o sumedenie de traduceri și de noi versiuni în versuri și în proză, atît în latină și franceză, cît și în italiană, germană, engleză etc., și s-a bucurat de o asemenea răspîndire în lume, încît puține cărți pot să o depășească în această privință" [31]. Dar un succes și mai mare trebuie să-l fi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a ocazionat diferite versiuni slave; pe cea italiană de Giulio Nuti, 1583, Despre cîrmuirea regatelor cu ajutorul exemplelor moralizatoare cu animale ce discută între ele; două latine; una germană; o primă versiune în ebraică din 1100 (care naște o primă versiune latină, 1263-1278, a lui Giovanni da Capua: Kalila și Dimna, directorium vitae humanae, care a favorizat și apariția versiunii Novus Aesopus a lui Baldo, sec. al XIII-lea, și a altora; una germană, din care derivă cele: daneză, islandeză, olandeză; una
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
culturale, demonstrată prin înmulțirea versiunilor celor trei cărți indiene adineauri citate, se încadrează în acea mișcare mai generală care va duce la redescoperirea umanismului greco-roman și care va avea numele de Renaștere. În această perioadă, aspectul cultural indian față de cel latin, din cauza condițiilor istorice și culturale necoapte, nu va ajunge la apogeu decît cîteva secole mai tîrziu, adică după ce umanismul greco-latin va fi devenit o realitate a atmosferei culturale occidentale. Aceste manifestări de "indianistică" nu sînt încă determinate de o mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
epocii moderne datează din sec. al XVI-lea, cînd Filippo Sassetti, negustor florentin [41], a trimis renumitele sale Scrisori lui Pier Vettori, în 1585, și lui Bernardo Davanzatti, în care atrăgea atenția pentru prima dată asupra corespondențelor dintre sanscrită și latină (și greacă), admițînd ideea că științele erau originare din India. Un pas foarte important pe acest drum trebuie atribuit celor doi preoți din Ordinul iezuiților: P. Roberto de Nobili da Montepulciano (1577-1656) și preotul capuan Jacopo Fenicio (1558-1632), amîndoi morți
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
timpurilor moderne", ce pare exagerată în ochii lui Renou [55] și pe bună dreptate include în formularea sa o parte de adevăr. Aceasta nu constă în excluderea cu care L. von Schröder îi considera "romantici" pe germani, din moment ce și popoarele latine francez și italian prezentau în acea vreme caracteristici "romantice", chiar dacă mai puțin evidente, aș spune, mai puțin exagerate, ci constă în remarca că din punct de vedere cronologic popoarele germane au fost primele descoperite ca fiind "romantice", cînd și-au
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
niciodată accentuat în Bhagavad-gītă menționată adesea, considerată, imediat după descoperirea sa în Occident, capodopera gîndirii indiene vechi, dacă nu cumva chiar a literaturii universale. Alături de versiunea engleză a lui Wilkins se adaugă, cum am spus, ediția critică (1802) și versiunea latină (1823) ale lui A.W. Schlegel; acesta înălța un imn de recunoștință "sanctissimus vates, carminis huius auctor, cuius oraculis mens ad excelsa quaeque, aeterna atque divina cum inenarrabili quadam delectatione rapitur". Pentru Schlegel "carmen nobilissimum" a ajuns pînă la noi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
limbile europene, greaca, latina, germana, dar este și pe de altă parte în corelație cu limba egipteană. Un număr de rădăcini sînt comune limbilor germanice; și mai importantă este concordanța sistemului gramatical, mai ales al conjugărilor cu sistemul gramatical grecesc, latin, german. Cercetările în acest domeniu se datorează profesorului Franz Bopp" [109]. Însă Bopp nu s-a limitat la studiul gramaticii comparate, bazîndu-se pe sanscrită [110], ci a inserat și textele respective, ca de exemplu, Nalas [111], avînd astfel o contribuție
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
evoluat limbile europene, greaca, latina, germana, dar este pe de altă parte în corelație cu limba egipteană. Are rădăcini comune cu limbile germanice; și mai importantă este concordanța dintre sistemul său gramatical, mai ales al conjugărilor, și cel al grecilor, latinilor și germanilor. Studiile în acest domeniu s-au datorat profesorului Bopp. Actualmente, în India sanscrita este limba folosită de cărțile sacre, așa cum este latina în biserica catolică. Corelațiile cu limbile occidentale sînt întrerupte geografic de așa-zisele limbi armene, siriana
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
indiene, chiar Transactions of the Royal Asiatic Society of Great Britain and Ireland, vol. I, prima parte, Londra, 1824, p. 19-43; și vol. II, prima parte, ed. cit. [114] Cf. fragmentului citat mai sus, p. 229 (= "baza" limbii grecești și latine). [115] Cf. Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 171. [116] Cf. Prelegeri de istorie a filozofiei, ed. cit., I, p. 143; idem, Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 170 sq. [117] Fragmentele din opera
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
urmează: 1. Maximele numerotate de la [1] la [13] sînt traduse din crestomația sanscrită ce se află în A.M. PIZZAGALLI, Elementi di grammatica sanscrita, con esercizi, crestomazia e glossario, Ulrico Hoepli, Milano (1931), 16o, și anume: Sentenze, p. 177-182 (în transcrierea latină). 2. Maximele de la [14] la [29] sînt traduse din M. RAMPOLLA DEL TINDARO, Lingua sanscrita. Grammatica, exercitia, anthologia, vocabulorum indices, Romae, MCMXXXVI, Dr. I. BARDI: I. Sententiae, p. 157-158 (în devanagari). 3. Maximele [30]-[31] sînt traduse din GEORG BÜHLER
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Hr., celebrá speranța ca "unica zeitate rămasă pe pămînt să conforteze pe oameni" (v. G. PERROTTA, Storia della letteratura greca, I, p. 154). Cam același lucru părea a-l spune Hesiod (Opere și Zile, v. 96-99), și, după el, poetul latin Ovidius Naso, deși nu se înțelege prea bine dacă speranța, rămasă în fundul vasului Pandorei, de care am amintit mai înainte, trebuie considerată ca ultima consolare lăsată bieților muritori, căzuți pradă tuturor celorlalte rele, ce se găseau în vasul fatal, sau
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
tu sigur: cum ți-e fapta bună, rea Astfel fi-va, negreșit, răsplata ta. [30] Ori: Cum este arborele, așa și fructul" (326, 17); sau: " Ce sămînță semeni, acel fruct culegi" (333, 7), care redă, cum se știe, întocmai proverbul latin: "Ut sementem feceris, ita et metes". Ba chiar uneori acțiunea ("buna conduită") e pusă mai presus de avere și chiar de știință: "Prin bună conduită devii om ales, nu prin avuție, nici prin știință" (327, 2). Nepracticarea virtuții îl apropie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]