5,217 matches
-
se bucura de o foarte înaltă cotă a popularității în România. Miza acestui automatism este legată direct de apărarea națională și nu de o luare de poziție în vederea apărării valorilor religioase. Din acest punct de vedere, Biserica invocă o triplă legitimitate oferită de către argumentul istoric al celei mai vechi instituții a românilor, de către ponderea numerică a cultului recunoscut de majoritatea populației și, în sfârșit, legitimitatea populației 59. Valorizarea apartenenței ortodoxe nu traduce o opoziție între Biserică și stat ci, cel mult
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
luare de poziție în vederea apărării valorilor religioase. Din acest punct de vedere, Biserica invocă o triplă legitimitate oferită de către argumentul istoric al celei mai vechi instituții a românilor, de către ponderea numerică a cultului recunoscut de majoritatea populației și, în sfârșit, legitimitatea populației 59. Valorizarea apartenenței ortodoxe nu traduce o opoziție între Biserică și stat ci, cel mult, o distincție între Biserica majorității și celelalte culte, chiar dacă repartiția cultelor religioase în România este în mod vizibil favorabilă Bisericii ortodoxe. Există, pe de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
influenței poziționării genetice se prezintă mai ales ca o diminuare a distanței ideologice, rezultat al unei reamenajări programatice și politice a PSD-ului care primește o recunoaștere internațională din partea Internaționalei Socialiste și din partea Partidului Socialiștilor Europeni. PSD obține astfel o legitimitate printr-o migrare în bloc către versanții unor clivaje până atunci inaccesibili: adoptă astfel un discurs maximalist, democratic și își expune statutul internațional. În acest context, durata de viață a substitutului clivajului original este într-un anumit fel epuizată, chiar dacă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
tranziției democratice, partajul inițial și, se pare fundamental, al noului spațiu politic se făcea pe axa comuniști/anticomuniști 1. În toate țările excomuniste, această opoziție inițială se manifesta ca un ansamblu de rituri, de discursuri, de acțiuni care respingeau totalmente legitimitatea comuniștilor, excludea în principiu orice idee de cooperare cu ei sau cu organizațiile politice, care se prezentau sau erau percepute ca moștenitoare ale partidelor comuniste. Această respingere totală a comunismului, acest efort al noilor elite postcomuniste de a se demarca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și public. Pentru rațiuni care consistă în perceperea comunismului ca o societate cu un stat (deci o sferă publică) omniprezent, tranziția este văzută ca o revanșă a privatului asupra publicului. Privatizările sunt o parte importantă a tranziției postcomuniste, ceea ce amplifică legitimitatea percepției mizei tranziției ca o reconstruire a sferei private. Dar miza este de a atinge un nou echilibru în care privatul și publicul sunt în interacțiune și nu separați printr-un zid de netrecut. Reconstruirea libertăților private merge mână-n
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și de mod de viață și o regularizare care să aducă la același nivel prețurile și veniturile"48. 3. Sursă și legitimare Întreținerea dezbaterii comuniști/anticomuniști a permis celor două formațiuni principale de partid BSP și SDS să-și fondeze legitimitatea lor. Protagoniștii dezbaterii comuniști/anticomuniști, scrie A. Todorov, se legitimează reciproc prin intermediul temei comunismului. "Anticomuniștii voiau să distrugă vechiul sistem, în timp ce vechii comuniști voiau o anumită continuitate în ruptură"49. Acest clivaj este o sursă de legitimare importanță mai ales
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
germani, reușește să ajungă la Paris, unde participă la diverse manifestări ale românilor. Printre acestea a fost proclamarea de către Adunarea Generală a Românilor din Provinciile Asuprite și din Regat a Consiliului Național al Unității Române, care urmărea informarea Apusului cu legitimitatea revendicărilor românilor, colaborarea cu alte naționalități din Austro-Ungaria, formarea unei legiuni pentru frontul aliat, alcătuită din ardeleni stabiliți în străinătate. Ca vicepreședinte al Consiliului Național al Unității Române, participă la o recepție în onoarea unor universitari români, iar în alocuțiunea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
evenimentele consemnate în arhive devin, inevitabil, transpuneri în limbaj, deci interpretabile, supuse alunecării sensurilor, pericolului echivocului, insuficienței, ininteligibilului. Ficționalizarea istoriei a devenit posibilă odată cu momentul în care literatura a început să construiască lumi prin cuvinte și și-a dobândit deplin legitimitatea odată cu narațiunile polifonice ale postmodernismului. Acest text fragmentar se consolidează pe trei posibile niveluri ale semnificației, observabile prin tot atâtea tipuri de lectură. Corelarea povestirilor și conectarea lor prin elemente și împrejurări repetitive; suprapunerea si fixarea lor într-un cadru
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
EUROPEAN 2010 Cuprins Prefață / 7 Capitolul 1 Există paradigme în știința socială comparată? / 19 Capitolul 2 Cincisprezece strategii în sociologia comparată / 33 Capitolul 3 Compararea societăților pe baza scalelor de măsură / 65 Capitolul 4 Patru sute de megaorașe / 81 Capitolul 5 Legitimitatea politică, între anacronismul teoriilor clasice și definirea unor noi criterii / 105 Capitolul 6 Erodarea încrederii în treizeci de democrații europene / 143 Capitolul 7 Elite, crize și regimuri în analiză comparată / 185 Capitolul 8 Parlamentarii "curieri" în Franța, Marea Britanie și Statele Unite
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
expresie a necesității unei cunoașteri profunde, pe baze empirice, laborios identificate, a tematicii tratate. Indiferent că este vorba despre abordarea critică a articulării științei politice ca domeniu de studiu, despre analiza comportamentului electoral, despre elite politice, sau despre teme precum legitimitatea sau reprezentarea politică, studiile sale au creat premisele dezvoltării unor subdomenii de cercetare în științele sociale. O încercare de sistematizare a principalelor punți de intrare în analiza politicului, așa cum apar ele conturate în opera doganiană, ne conduc la identificarea a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
acest sens, o ultimă poartă de intrare în studiul politicului este legată, în viziunea lui Mattei Dogan, de provocările cu care se confruntă democrațiile occidentale. O serie de studii recente ale autorului 27 vădesc preocuparea sa pentru analiza crizei de legitimitate și a neîncrederii cu care se confruntă atât instituțiile statului, cât și instituții ale societății civile precum sindicatele. Gândirea fenomenului democratic prin prisma diadei încredere-neîncredere în instituțiile fondatoare ale oricărui regim, ca și discreditarea cvasi-generalizată a elitelor politice constituie provocările
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
anumite state să fie mai degrabă "state-metropolă decât state-națiuni". Înțelegerea dimensiunii teritoriale și culturale a acestor megaorașe devine fundamentală în decriptarea articulării sociale. În aceeași perspectivă, următorul text ilustrează procesul prin care înțelegerea reconfigurărilor apărute în maniera de a defini legitimitatea politică este absolut necesară pentru a putea explica natura democrațiilor actuale. Textul cu privire la "Legitimitatea politică, între anacronismul teoriilor clasice și definirea unor noi criterii" propune o definiție graduală a noțiunii de legitimitate politică, dar și o rafinare a tipologiei weberiene
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a acestor megaorașe devine fundamentală în decriptarea articulării sociale. În aceeași perspectivă, următorul text ilustrează procesul prin care înțelegerea reconfigurărilor apărute în maniera de a defini legitimitatea politică este absolut necesară pentru a putea explica natura democrațiilor actuale. Textul cu privire la "Legitimitatea politică, între anacronismul teoriilor clasice și definirea unor noi criterii" propune o definiție graduală a noțiunii de legitimitate politică, dar și o rafinare a tipologiei weberiene cu privire la tipurile de legitimitate. Deși favorizată de practici ilicite sau de neîncrederea cetățenilor în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
înțelegerea reconfigurărilor apărute în maniera de a defini legitimitatea politică este absolut necesară pentru a putea explica natura democrațiilor actuale. Textul cu privire la "Legitimitatea politică, între anacronismul teoriilor clasice și definirea unor noi criterii" propune o definiție graduală a noțiunii de legitimitate politică, dar și o rafinare a tipologiei weberiene cu privire la tipurile de legitimitate. Deși favorizată de practici ilicite sau de neîncrederea cetățenilor în instituții, absența legitimității nu se confundă cu acestea. Chestiunea erodării încrederii în instituțiile democratice, ce constituie tema ultimului
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
necesară pentru a putea explica natura democrațiilor actuale. Textul cu privire la "Legitimitatea politică, între anacronismul teoriilor clasice și definirea unor noi criterii" propune o definiție graduală a noțiunii de legitimitate politică, dar și o rafinare a tipologiei weberiene cu privire la tipurile de legitimitate. Deși favorizată de practici ilicite sau de neîncrederea cetățenilor în instituții, absența legitimității nu se confundă cu acestea. Chestiunea erodării încrederii în instituțiile democratice, ce constituie tema ultimului text din această parte, completează prezentarea principalelor provocări pe care le putem
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
anacronismul teoriilor clasice și definirea unor noi criterii" propune o definiție graduală a noțiunii de legitimitate politică, dar și o rafinare a tipologiei weberiene cu privire la tipurile de legitimitate. Deși favorizată de practici ilicite sau de neîncrederea cetățenilor în instituții, absența legitimității nu se confundă cu acestea. Chestiunea erodării încrederii în instituțiile democratice, ce constituie tema ultimului text din această parte, completează prezentarea principalelor provocări pe care le putem identifica la adresa sistemelor democratice actuale. Dogan arată că odată cu expansiunea democrației, asistăm la
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și specializări din științele sociale beneficiem de un patrimoniu substanțial, de o cunoaștere acumulată datorită muncii unui lung șir de savanți. Să ne imaginăm următoarea impostură-exercițiu: alegeți din literatură un articol sau un capitol clasic, de exemplu faimosul "dominație și legitimitate" al lui Max Weber. Înlocuiți numele autorului, faceți câteva retușuri cosmetice și propuneți-l unei mari reviste: un astfel de manuscris e oare acceptabil astăzi? Cuvintele desuete pe care le folosește și lipsa referințelor la o literatură recentă nu ar
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cei mai buni, nu îl tolerează. În știința politică a fost adoptat de o mică minoritate: 8%25. Pentru comparatiști termenul pune o problemă de identitate. Dacă progresul științific s-ar realiza într-adevăr prin salturi paradigmatice uniforme și universale, legitimitatea cercetării comparate ar fi pusă în cauză, pentru că n-ar exista diversitate, pluralitate contextuală și evoluție. Dar n-avem de ce ne teme. Putem număra pe degetele de la o mână adevărurile absolute din științele sociale. Iată unul dintre ele: toate societățile
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
construirea unor tipuri abstracte. Max Weber este reprezentantul clasic al acestei metode. Arta de a construi tipuri ideale implică o cunoaștere profundă a realității și o mare capacitate de sinteză. Tipologia lui Max Weber referitoare la cele trei tipuri de legitimitate carismatică, rațională și tradițională este una dintre cele mai citate tipologii în sociologie și în știința politică. Cu toate acestea, ea este astăzi depășită. În tipologia weberiană a legitimității, conceptul de leadership carismatic joacă un rol crucial. Dar dacă încercăm
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
sinteză. Tipologia lui Max Weber referitoare la cele trei tipuri de legitimitate carismatică, rațională și tradițională este una dintre cele mai citate tipologii în sociologie și în știința politică. Cu toate acestea, ea este astăzi depășită. În tipologia weberiană a legitimității, conceptul de leadership carismatic joacă un rol crucial. Dar dacă încercăm să aplicăm conceptul de carismă la liderii contemporani fără să îi forțăm limitele găsim, prin cercetare empirică, doar câteva cazuri autentice în ultimele câteva decenii, și chiar și mai
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
carismatic joacă un rol crucial. Dar dacă încercăm să aplicăm conceptul de carismă la liderii contemporani fără să îi forțăm limitele găsim, prin cercetare empirică, doar câteva cazuri autentice în ultimele câteva decenii, și chiar și mai puține cazuri de legitimitate tradițională ereditară: doar trei sau patru, dacă excludem monarhii ceremoniali fără putere politică reală. În consecință, două din cele trei "cutii" ale tipologiei weberiene sunt aproape goale dacă ne referim la lumea contemporană. Cea de-a treia "cutie", conducerea legală-rațională-birocratică
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
atentă, cercetătorul descoperă că aceste două noi tipuri de autoritate sunt și ele prea eterogene; el are atunci opțiunea de a multiplica numărul tipurilor sau pe cea de a distinge între mai multe sub-tipuri. Conștient fiind că, potrivit teoriei clasice, legitimitatea nu este un paragraf în Constituție, ci o credință în mintea oamenilor, cercetătorul are nevoie de date empirice. El descoperă atunci că dihotomia legitimitate lipsă de legitimitate este prea rigidă, și că este nevoie de un alt concept, care să
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
sau pe cea de a distinge între mai multe sub-tipuri. Conștient fiind că, potrivit teoriei clasice, legitimitatea nu este un paragraf în Constituție, ci o credință în mintea oamenilor, cercetătorul are nevoie de date empirice. El descoperă atunci că dihotomia legitimitate lipsă de legitimitate este prea rigidă, și că este nevoie de un alt concept, care să poată fi operaționalizat în cercetarea empirică prin măsurarea graduală a noțiunii de încredere. Așadar, întrebările corecte sunt: câtă încredere, a cui, în ce domeniu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de a distinge între mai multe sub-tipuri. Conștient fiind că, potrivit teoriei clasice, legitimitatea nu este un paragraf în Constituție, ci o credință în mintea oamenilor, cercetătorul are nevoie de date empirice. El descoperă atunci că dihotomia legitimitate lipsă de legitimitate este prea rigidă, și că este nevoie de un alt concept, care să poată fi operaționalizat în cercetarea empirică prin măsurarea graduală a noțiunii de încredere. Așadar, întrebările corecte sunt: câtă încredere, a cui, în ce domeniu? Se pot da
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
mai cosmopolit oraș din lume este în momentul de față Los Angeles, care depășește deci New York din acest punct de vedere. Poate că suntem pe cale să trecem lent, dar perceptibil de la epoca statului-națiune la cea a statului-metropolă cosmopolită. Capitolul 5 Legitimitatea politică, între anacronismul teoriilor clasice și definirea unor noi criterii Legitimitatea a fost mereu prezentă în teoriile politice, de la ideea platoniciană de dreptate și distincția pe care o făcea Aristotel între monarhie, aristocrație și democrație, probabil bazate ambele pe conceptul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]