4,823 matches
-
introduse în ordinea în care s-au produs pe măsură ce se conturează în orizontul istoriei. Aici nimeni nu vorbește, evenimentele par să se relateze pe ele însele. Timpul fundamental este aoristul, timp al evenimentului în afara persoanei naratorului", Émile Benveniste, Probleme de lingvistică generală, vol. 1, (trad. de Lucia Magdalena Dumitru), București, Teora, 2000, p. 230. 17 "...în discurs, însă, locutorul opune o non-persoană el unei persoane eu, tu [...] toate timpurile sunt posibile, cu excepția aoristului, alungat astăzi din planul enunțiativ și reprezentând forma
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și reprezentând forma specifică istoriei. Trebuie amintite, în primul rând cele trei timpuri fundamentale ale discursului: prezentul, viitorul și perfectul, toate trei excluse din narațiunea istorică (cu excepția mai mult ca perfectului). Imperfectul este comun ambelor planuri", Émile Benveniste, Probleme de lingvistică generală, vol. 1, (trad. de Lucia Magdalena Dumitru), București, Teora, 2000, p. 231. 18 Albert Camus, Străinul, (trad. de Georgeta Horodincă), București, Editura Albatros, 1992, p. 5. 19 Idem. 20 D. Mainguenau, L'énonciation en linguistique française, Paris, Hachette, 1991
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în André Rossel, Le Faux Grand-Siècle (1604 1715), À l'enseigne de l'Arbre Verdoyant, s. a., p. 182. 39 C. Kerbrat-Orecchioni, L'Énonciation. De la subjectivité dans le langage, Paris, Armand Colin, 1980, p. 72. 40 Apărută la sfârșitul anilor 60, lingvistica textuală este o "translingvistică" preocupată de coeziunea și coerența textelor: "această lingvistică nu este doar microstructurală ascendentă (de la cele mai mici unități către cele mai mari), ci, și o teorie descendentă, ea formulează ipoteze pe macrostructuri textuale (super-structuri, secvențe și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
l'Arbre Verdoyant, s. a., p. 182. 39 C. Kerbrat-Orecchioni, L'Énonciation. De la subjectivité dans le langage, Paris, Armand Colin, 1980, p. 72. 40 Apărută la sfârșitul anilor 60, lingvistica textuală este o "translingvistică" preocupată de coeziunea și coerența textelor: "această lingvistică nu este doar microstructurală ascendentă (de la cele mai mici unități către cele mai mari), ci, și o teorie descendentă, ea formulează ipoteze pe macrostructuri textuale (super-structuri, secvențe și genuri de discurs)." (P. Charaudeau, D. Maingueneau, Dictionnaire d'analyse du discours
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
francofoni îi amintim pe N. Ruwet, J.-C. Milner, B. de Cornulier, Marc Dominicy... 44 Essai de linguistique générale, trad. Fr. N. Ruwer, Paris, Ed. Minuit, 1963, cap. 9: "Ambreiorii, categoriile verbale și verbul în limba rusă". 45 Probleme de lingvistică generală, Paris, Gallimard, 1966, Partea a 5-a: "Omul și limba". 46 Ne putem forma o idee despre lingvistica enunțării dezvoltată de A. Culioli din seria de interviuri comentate publicate sub titlul Variations sur la linguistique, Paris, Klincksieck, 2002. 47
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trad. Fr. N. Ruwer, Paris, Ed. Minuit, 1963, cap. 9: "Ambreiorii, categoriile verbale și verbul în limba rusă". 45 Probleme de lingvistică generală, Paris, Gallimard, 1966, Partea a 5-a: "Omul și limba". 46 Ne putem forma o idee despre lingvistica enunțării dezvoltată de A. Culioli din seria de interviuri comentate publicate sub titlul Variations sur la linguistique, Paris, Klincksieck, 2002. 47 Le Dire et le Dit, Ed. Minuit, 1984, p. 179. 48 Qu'est-ce qu'un genre littéraire ?, Paris, Ed.
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
noi" sau "tu". 53 La douăzeci de ani ai mult entuziasm. 54 Când lumea iubește, nu se gândește la sine. 55 Urmăm aici analiza propusă de Évelyne Saunier în Identité lexicale et régulation de la variété sémantique, teză de doctorat în lingvistică, Paris-X, 1996, capitolul 7. 56 Având în vedere că limba română nu dispune de un corespondent pentru pronumele on din limba franceză, vom da exemplele citate în original. 57 "Suntem uneori la fel de diferiți de noi înșine, pe cât suntem de ceilalți
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
loin ! Parfois, cependant, ils y font un voyage, un long voyage. Mme Chantal va aux grandes provisions, comme on dit dans la famille. Voici comme on va aux grandes provisions". 89 Henri Bosco, Le Mas Théotime, Gallimard. 90 Probleme de lingvistică generală, "Relațiile de timp în verbul francez" (trad. de Lucia Magdalena Dumitru), Teora, București, 2000. 91 Pentru a evita orice echivoc, prin convenție, vom pune "discurs" și "povestire" între ghilimele când ne vom referi la conceptele lui Benveniste. 92 Amintim
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
2001 (Samfundslitteratur Roskilde, Danemark), p. 20. 146 Din convenție, vom pune între ghilimele "subiect vorbitor", "locutor" și "enunțător" în momentul în care acești termeni sunt concepte polifonice și nu au deci valoarea pe care o posedă în mod obișnuit în lingvistică. 147 Marivaux, Jocul dragostei și al întâmplării, (trad. de Liana Maxy), Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1958, p. 119. 148 Diferențieri subtile referitoare la categoria cititorului pot fi găsite în cartea noastră Pragmatica pentru textul literar, capitolul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
typologie lexicale", în La Notion de prédicat, J.-J. Franckel ed., colecția ERA 642, U.F.R.L., Universitatea Paris VII, 1989. 237 Maria Jarrega, Le rôle du pluriel dans la construction du sens des syntagmes nominaux en français contemporain, teză de lingvistică la Universitatea Paris X, 2000, p. 235. 238 Julien Gracq, Râul sirților, p. 74. 239 Lucrare citată la nota precedentă, p. 232. 240 Émile Zola, Creație, (trad. de Anca Cristodorescu Fuerea), Editura Eminescu, București, 1976, p. 93. 241 Émile Zola
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
langage, tomul 14, I, 1992, pp. 181-198. 243 Gustave Flaubert, 1976, (trad. de Lucia Demetrius), Educația sentimentală, Editura Univers, București, p. 19. 244 De exemplu, acest lucru se manifestă în două cărți apărute la sfârșitul anilor 1990: J.-M. Adam, Lingvistica textuală. De la genurile de discurs la texte (1999) și D. Maingueneau, Analiza textelor de comunicare (1998). 245 Cf. Introduction à l'analyse du descriptif, Hachette, 1981, Paris,cap. al V-lea. 246 Émile Zola, 1982, Pământul, (trad. de Nicolae Teică
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cependant automatiquement entraînées par la formulation de l'énoncé, dans lequel elles se trouvent intrinsèquement inscrites, quelle que soit la spécificité du cadre énonciatif" (C. Kerbrat Orecchioni, L'Implicite, A. Colin, 1986, p. 25). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ANALIZA TEXTELOR DE COMUNICARE Dominique Maingueneau LINGVISTICĂ PENTRU TEXTUL LITERAR Cuprins 408 407 Studiu introductiv Situația de enunțare Planurile enunțării: "discursul" și "povestirea" "Scoaterea în relief" și descrierea Polifonia Discursul raportat Clasificare și non-clasificare Coerența textului Cheia exercițiilor Exercice d'application Index
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Herder și Fichte în favoarea unui voluntarism autoritar fără nici o legătură cu ideologia iacobinilor, dar foarte aproape de metodele lor. Faptul este atestat mai ales de exemplul germanic. Cancelarul Bismarck n-a ezitat să mutileze poporul german și să disprețuiască identitatea sa lingvistică comună, expulzînd Austria din dispozitivul său unitar, fiindcă, fără aceasta, conducerea revenea automat Prusiei. Vechile manuale de istorie ale învățămîntului secundar ilustrează cu detalii drumul imprevizibil al Germaniei și al Italiei care au abandonat logica socială a naționalității în fa-voarea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
repede pentru ca dogmele pontificale sau confidențialele efuziunii franco-germane să le mai poată înviora. Un resentiment naționalist, mai virulent încă decît patriotismele naționale ale Mare-lui Război, revine în actualitate. În Italia fascistă aceasta se traduce mai întîi prin măsuri de unificare lingvistică prea ace-lerată pentru o țară care s-a caracterizat mai mult decît oricare alta prin fragmentare dialectală. În maniera cea mai vindicativă, acest resentiment va alimenta frazeologia mussoliniană care exalta drepturile "națiunii proletare" a italienilor față de egoismul vechilor națiuni burgheze
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
acasă 10 Pozițiile refractarilor Crepusculul vienez Formula helvetică Spania, un stat fără teritoriu? Concluzie Vestul sau elogiul eterogenității Estul caricaturizat Prescripții imposibile În aceeași colecție au mai apărut 1. *** Ortografia limbii române 2. George Nicolescu: Magia aurului 3. Ioan Oprea: Lingvistică și filosofie 4. Al. Husar: Ideea europeană 5. Anton Carpinschi: Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Al. Husar: Lecțiile istoriei 7. Stelian Dumistrăcel: Sate dispărute, Sate amenințate 8. Jean Borella: Criza simbolismului religios 9. Pavel Chihaia: Țara românească între
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Al.P. Tacu: Europa economică interbelică 14. Jean-Nöel Jeanneney: O istorie a mijloacelor de comunicare 15. Roland Barthes: Mitologii 16. Serge Berstein, Pierre Milza: Istoria Europei, vol. 1 17. Serge Berstein, Pierre Milza: Istoria Europei, vol. II 18. Ioan Lobiuc: Lingvistică generală 19. Constantin Ciopraga: Personalitatea literaturii române 20. Z. Ornea: Medalioane În pregătire: Michel Pastoureu: Stofa diavolului Format 1/16 (54X84) PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P.
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Înțelesurile cu care Ceaușescu investea termenul de "ideologie", așa cum se întrezărește din discursurile sale și ale apropiaților, nu aveau în vedere doar clasica textură marxist-leninistă a regimurilor comuniste. Format în atmosfera ideologică a stalinismului târziu, în care Marxismul și problemele lingvisticii, Problemele economice ale socialismului, alături de Cursul scurt, reprezentau lecturi vitale, Ceaușescu a păstrat toată viața o fascinație pentru coerența catehetică a stalinismului. Cunoscându-i pe Marx, Engels și Lenin, preponderent prin intermediul scrierilor lui Stalin, Ceaușescu era convins că civilizația unei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
creatoare liberă." Într-o speculație, una care poate explica de ce Bakhtin a căzut în dizgrația sovieticilor și a fost exilat în Kazahstan, el notează: "în roman (sau cel puțin în romanul bakhtian al prezentului inconcluziv) individul dobândește experiența ideologică și lingvistică necesară pentru a schimba natura propriei sale imagini (există un nou tip mai profund de individualizare a imaginii)" (38). Textul trece printr-un proces de abstractizare, poate în parte pentru că a suferit și din cauza limbajului critic sovietic. Dar Cathy N.
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
devenit scriitorul cel mai des identificat cu noul jurnalism, atat ca practicant cât și ca reprezentant" (101). Probabil ce i-a atras mai tare pe cititori și a dus la crearea unei adevărate furori în jurul lui Wolfe este pirotehnia lui lingvistică ce părea să aducă un afront susținătorilor englezei standard. Într-o povestire despre pilotul NASCAR din anii '60 ai secolului al XX-lea, Junior Johnson, el a demonstrat cât de flexibilă poate fi limba engleză, scriind ca și cum ar fi fost
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
of Law. Studies and Research Felicia Dumas, Olivier Dumas, Iași et la Moldavie dans leș relations franco-roumanies. Histoire chronologique du XIV-e au Xxe siècle Virgil Mihailescu-Bîrliba, The Great Medieval Coin Hoard of Iași Iulian Popescu, Timp și limbaj. Introducere în lingvistică lui Gustave Guillaumne Redactor: Evagrina Dîrțu Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (61 ( 86) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700198 Țel. Difuzare: 0232/233731 • Țel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
rest, după chef. Ad Libitum. Ne va lipsi. 2013 13 august 2013 Pe zi ce trece, asistăm la o continuă degradare și maimuțărire a limbii noastre. După ce diverși smintiți încearcă să ne explice, înrăspărul a două milenii de istorie a lingvisticii, că protoromâna ar fi fost la baza tuturor limbilor pământului, după ce nivelul de alfabetizare a scăzut dramatic, oamenii nemaiexprimându-se decât prin semne, interjecții și emoticoane, avem de îndurat, iată, și asaltul inexorabil al neologismelor care se dezvoltă tumoral în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
formelor. S-a manifestat În toate artele - literatură, pictură, muzică, arhitectură. ROMANTISMUL Romantismul este o mișcare literară, culturală și artistică, apărută În Europa la sfarșitul secolului al XVIII-Iea și Începutul secolului al XIX-Iea, cu influențe puternice În filosofie, istorie, drept, lingvistică, economie politica etc. Romantismul a luat naștere În Anglia, de unde s-a extins În Germania și Franța, apoi În Întreaga Europă. Acest curent cultural, manifestat nu numai În literatură, dar și În artele plastice și muzică, s-a Împotrivit normelor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
separe de Rusia, putea - după exemplul Poloniei sau al Finlandei - să se separe și să se proclame stat independent, suveran"613. Arhetipul ca temei al oricărui canon, articol semnat de George Liviu Teleoacă, vorbește despre semnificația lupului de pe Columna Traiană. Lingvistica religioasă arată că Stindardul Dacic se citește aidoma unei telegrame sacre, explicând în felul acesta rolul important pe care l-a jucat în clădirea și consolidarea civilizatiei umane. În ceea ce privește limbajul, G. L. Teleoacă scrie că "s-au acumulat enorm de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
lector finlandez la Cluj - a doua "întâlnire mondială" a lectorilor finlandezi, în "Columna", nr. 13, 1999, pp. 37-38. 744 Se face apoi o trecere în revistă a profesorilor care au predat limba finlandeză la Cluj, primul dintre aceștia fiind cercetătorul lingvisticii comparate fino-ugrice József Szinnyei. Un alt profesor amintit este Ignác Halász, care a predat limbile finlandeză, laponă, vogulă și mordvină. Locul său a fost preluat de Móric Szilasi, apoi de Gyula Zolnai. Alături de profesorii menționați care au făcut parte din
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
profesor amintit este Ignác Halász, care a predat limbile finlandeză, laponă, vogulă și mordvină. Locul său a fost preluat de Móric Szilasi, apoi de Gyula Zolnai. Alături de profesorii menționați care au făcut parte din Catedra de Limba Maghiară și de Lingvistică Comparată a Limbilor Uralo-Altaice se numără și Gábor Szentkatolnai Bálint și Zoltán Gombocz. Între 1919-1940 se întrerupe predarea limbii finlandeze și a disciplinelor de lingvistică comparată de la Cluj. După realizarea reformei învățământului din 1948, finlandeza devine o disciplină auxiliară. Cursul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]