5,029 matches
-
Pe de o parte, termenul desemnează totalitatea tendințelor sociale, a tradițiilor, manierelor, valorilor, formelor de limbaj și civilizație dintr-o anumită zonă. Pe de altă parte, provincialismul indică tocmai atașamentul față de astfel de valori, mândria locală și loialitatea cu care localnicii mențin și promovează tendințele zonei 40. Impunerea unui set de valori culturale din exterior erodează acest sentiment al mândriei, încercând să inducă eventual conformism și obediență. Localismul de orice tip apare astfel ca o formă de nesupunere, de articulare a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a filosofilor iscusiți ori a generalilor biruitori, ci ea este și opera mulțimei aceleia care muncește cu îndărătnicie, cu devotament, sprijinind edificiul statului 43. Legătura cu originile s-a păstrat însă și după deprovincializare, prin contacte directe sau corespondență cu localnicii, dar, ar spune unii, și prin sensibilitatea tipic moldovenească. Pe marginea acestei structuri psihice, Mihail Manoilescu distingea, într-o manieră subiectivă, anumite constante afective și intelectuale ale figurilor marcante provenite din Moldova: dorința de a contribui la progresul țării, sentimentalism
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicații locale, în Dorohoiul interbelic apărând 33 de ziare și 16 reviste 33. Fălticeni. Poposind în județul Baia regăsim aceeași atmosferă, așa cum profesorul Ion Simionescu constată: Fălticeni, "oraș îngropat în liniște, uitat de lume", dar în care "sufletele amorțite ale localnicilor ar putea reînvia..."34. Cu o populație, la 1930, de 14.347 de locuitori, micul târg de provincie a rămas în corpul Moldovei după anexarea Bucovinei, reprezentând refugiul românilor ce au refuzat dominația austriacă. Zonă preponderent agricolă, cu o industrie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de un secol și jumătate de ocupație austriacă, în care accesul românilor bucovineni la școli era dificil, iar educația se făcea oricum în spirit german, crearea școlilor românești a fost un simbol al apartenenței la poporul român. Eforturile depuse de localnici pentru crearea acestor instituții de învățământ constituie un argument în acest sens. Și existența școlilor primare de limbă română la sate încă de la sfârșitul secolului XIX a contribuit la acest aflux de elevi din familii de agricultori 194. Cu toate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
asirienilor, se refugiază în această țară pe la anul 580 Vl î.e.n. la dușmanii de moarte - egiptenii - aceștia, din ,,dușmănie” îi lasă să-și construiască un templu pe insula Elefantina în-chinat lui Iaho care a fost distrus în anul 417 de către localnici. După ce perșii au devenit stăpînii Egiptului la anul 525 î.e.n., ivriții s-au dat în bărci cu noua stăpîni- re iar cînd aceștia au fost alungați pe la anii 417 î.e.n. templul lor a fost dat pradă focului pentru că băștinașii nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
uniune. În lucrările lor, ei folosesc diferite metafore și considerente ecologice. „Fiecare clădire este ca o specie crescută pentru un anume ecosistem, ca un antidot la globalizarea omogenă― afirmă Alejandro Zaera-Polo. FOA nu Își impun stilul; ei Încearcă să devină localnici ai fiecărui sit În parte. În viziunea lor, arhitectul nu mai joacă rolul eroic al artistului, ci construiește ceea ce se ivește din pământ. Ei evidențiază formele latente, care au făcut parte din peisaj de la bun Început și Încearcă să lase
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
învecina cu spațiul carpato-nistrean; romanilor a fost supusă numai Dacia, dar nu și pământurile MĂRGINAȘE, adică cele cuprinse în hotarele Moldovei istorice de la nord-est; Izgoniți din locurile natale în spațiul carpato-nistrean, DACII (GEȚII) au nimerit într-o atmosferă prielnică a localnicilor de același sânge - a GEȚILOR. Și dacă legionarii aveau frică de MĂRGINENI, aceștia puteau fi geții transcarpatici; pe parcursul anilor, având aceleași rădăcini de neam, și dacii și „mărginenii” de pe întregul cuprins de la sud de Carpați și până la Nistru au fost
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
că “orășenii ce locuiesc în țară sunt români, unguri și sași, germani și un mare număr de armeni și bulgari. Și italieni, polonezi, turci și evrei sunt în număr destul de mare, dar ca negustori și meșteșugari, ei trăiesc altfel decât localnicii”. Conștiința românității se păstra și în rândul locuitorilor simpli ai Țării Moldovei, care se numesc pe sine fie moldoveni, fie români, uneori se folosesc ambele denumiri în același text. Pe la 1597 dregătorii de la Suceava scriau lui Johannes Budaker și lui
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
afectează bărbații de 2 până la 4 ori mai frecvent decât femeile. Bickerstaff și colaboratorii [6] au descoperit că prevalența anevrismelor de aortă toracică în Rochester Minnesota ar fi de 5,9 /100 000 pe an pe baza a 72 de localnici care au fost descoperiți a avea anevrisme: 37 (51%) implicau aorta ascendentă, 8 (11%) arcul aortic și 27 (38%) aorta descendentă toracică. Cauza a fost disecția de aortă în 53%, ateroscleroza în 29%, aortita în 8%, necroza chistică a mediei
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
recunoașterea căsătoriilor mixte. Asistăm în fapt la sfârșitul jurisdicției consulare, care se manifesta nu numai prin noile dispoziții referitoate la starea civilă, dar și prin cele care obligau sudiții să se supună judecății tribunalelor țării. în procesele dintre sudiți și localnici, agenți străini erau reduși la rolul modest de avocați. Grecul Furnarakis, starostele britanic la Iași, protesta împotriva acestor prevederi în ianuarie 1832, arătând că tribunalele țării nu au dreptul de a cita direct pe sudiți, ci numai prin mijlocirea consulatului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
provocări din partea autorităților locale sau a cazacilor, care înveninau regulat relațiile, și așa încordate, între Blutte și autoritățile rusești. Este cunoscut episodul de la Galați, unde de la o dispută între un consilier local și un supus ionian, izbucnise o confruntare între localnici și ionieni, soldată cu arestări în rândul acestora din urmă, cu manifestări de vandalism în fața consulatului englez și cu articole în presă defăimătoare la adresa Angliei. Provocările se întețesc: soldații ruși intrau cu forța în casele sudiților, cu toate că aceștia erau scutiți
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
către Turcia, nu au precupețit nici un efort pentru a-și consolida influența și chiar autoritatea aici, la început prin etalarea forței sale fizice, mai apoi prin distribuirea nu numai de decorații și ordine, dar și de sume de bani printre localnicii cu influență, formându-și astfel la curtea domnitorilor o camarilă care poate în orice moment să-i influențeze să adopte acele măsuri pe care doar acea putere le-ar dicta”. într-o Anexă la raportul de mai sus, Colquhoun vorbește
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de ropotul atâtor năvăliri barbare încât, probabil, locuitorii lui trăiau încă la pândă, cu urechea încordată în așteptarea unui nou val devastator. În secolul al XIII-lea, William de Rubruck îl pomenea ca făcând parte din proaspăt întemeiatul Imperiu mongol. Localnicii clădeau, desigur, dar pe undeva în expectativa necesității de a reclădi, și totodată poate - de ce nu? - de a descoperi fertilitatea aluviunilor existențiale aduse de ultima viitură sumbră a istoriei. Neîncrederea în așezarea lumii pătrunde-n ziduri ca o igrasie. În
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Valissar, anticul oraș roman Iluro - reper pe Costa Brava, se Întinde prima cale ferată construită În Peninsula Iberică, În 1848. Acum modernizată, trenurile circulă cu o frecvență de patru garnituri pe oră. Nisipul falezei satului, amenajată de primărie, la dispoziția localnicilor și a eventualilor turiști (puțini, În septembrie nu am auzit alte limbi decât spaniola) este netezit zilnic. Mai sus, o alee pavată, lungă de un kilometru, lată și străjuită de pomi și bănci, invită la plimbări prelungite. Oamenii „satului” socializează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mici castele sau forturi. La câteva apartamente din jur sunt turiști olandezi, suedezi, francezi. Mai ales persoane mai coapte. Locuința e Într-o vilă cu patru apartamente, cam de același tip sunt și cele din jur. Un cartier select, puțini localnici. Colliourul e situat la 26 de km de granița spaniolă, face parte din provincia Catalonia, care se Întinde deopotrivă În Spania și Franța, de la Barcelona la Perpignan. E un fost sat de pescari, apoi port comercial, bine protejat, cândva reședința
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În munți și vom trece În Spania, pentru a mânca la un han, recomandat de mulți francezi. Se urcă destul de mult, trecem prin mici localități, cândva centre forestiere, pe lângă ferme, printr-o localitate al cărei nume evocă vechea ocupație a localnicilor, La Forge-del Mitg, până ajungem la fosta graniță, acum abandonată. Nici nu știm când ajungem În Spania, e o mică placă care anunță, șoseaua e mai bună decât În Franța. Răgis ne spune că pe aici treceau În vremea lui
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o scroafă cu opt purcei. Oamenii de la fermă deosebit de prietenoși. Totuși Petter nu-i entuziasmat, se plânge de miros, dar zice că "tirbușonul" de la spate e interesant. Suntem invitați la cafea și pâine de casă. Însuși Linné îi găsește pe localnici comunicativi și ospitalieri (Numai să nu le fi dat alte idei Valdemar Atterdag 1!) Ulterior M. manifestă o atitudine critică, zice că ar fi putut să fie mai atenți cu muștele și să nu le lase să se bălăcească în
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
târziu despre evenimentele petrecute de la 1 martie la 1 aprilie 1241 pe teritoriul Moldovei, care a fost ocupată complet în 30 de zile. Marșul mongolilor a fost îngreunat mai mult de începerea dezghețului și de ruperea apelor, decât de rezistența localnicilor, care cu greu s-ar fi putut concentra pentru a se opune unei armate ce intrase pe atâtea căi și înaintase către Moldova pe drum deschis, cu o viteză de 90 km pe zi. Afară de rezistențele semnalate și deduse din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
bula papei Clement al VII-lea, din 29 martie 1347, către arhiepiscopul de Calacea, în care se precizează că cetatea și Episcopia au fost dărâmate până în temelie, la 1241, canonicii au murit, iar cei puternici ai acestor ținuturi, adică feudalii localnici, i-au luat pământurile. După distrugerea cetății și supunerea teritoriului episcopatului latin din Moldova, Budjek a intrat în Țara Românească, locuită - după însăși scrisoarea papei Grigore al IX-lea din 14 noiembrie 1234 - de români, numiți în textul latin Walati
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Meggieș, organizând cu secuii o ambuscadă, atacă o unitate de tătari lângă cetatea Trascău pe Arieș, în apropiere de Cluj, sub Castra Turozkov și eliberează peste 1.000 de oameni prinși. Alți tătari au fost nimiciți, fiind așteptați de localnici, la trecerea prin strâmtorile munților. Telebuga, însuși, scăpând cu mare primejdie pentru viața sa, după ce și-a pierdut toți caii, abia a ajuns în Moldova pe jos, ducând de căpăstru o mârțoagă, pe care călărea soția sa. Faptul este menționat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Aceste acțiuni s-au dovedit a fi multiplicatoare de oportunități, de difuzare a informațiilor, de capacitare a comunităților cu noi abilități și de creare de valoare de întrebuințare. Iată un exemplu ilustrativ pentru înțelesul termenului fără valoare de întrebuințare: majoritatea localnicilor din zone rurale din nordul Moldovei (studiu sociologic realizat acum trei ani în scopul evaluării resurselor comunitare 61), identificau ca puncte forte casele primitoare, tradițiile și obiceiurile, oameni și abilitățile, dar în primul rând peisajul. Și imediat urma adăugirea: "Din
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
preotul Liverotti vorbesc nu numai zidurile bisericii, ce parcă i-au sorbit sufletul spre nemurire, ci mai ales, dau mărturie până la noi, amintirile și recunoștința adâncă a oamenilor, pentru tot ceea ce le-a grăit „Găietan-ul” lor (cum îl numeau localnicii). A fost un mare ctitor de biserici și de oameni, „și de aceea și-a făcut un nume nepieritor” (U. Cipolloni). „Toți au nevoie de dascăli” îi scria G. Liverotti Episcopului Camilli, în dorința lui fierbinte de a vedea înființată
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
î. Hr). În acea epocă, evreii nu mai aveau stat propriu și se autodefineau prin naștere. Biblia vorbește despre evrei care s-au căsătorit cu localnice „stricând” originea sfântă. S-au făcut diferențieri între evreii care s-au amestecat cu localnici și cei aparținând comunităților în exil și au păstrat originea curată. S-a introdus un certificat de origine care urca până la a XV-a generație. Între 332 î. Hr și 63 d. Hr., se încadrează perioada elenistică, în decursul căreia
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
în anumite contexte istorice, regii aveau interes să-i atragă pe evrei în regatele lor. Evreii prezentau avantajul că, nefiind supuși dogmelor creștine, puteau fi bancherii Bisericii și ai regilor. În plus, făceau comerț la mari distanțe, putând comunica cu localnicii prin intermediul altor evrei stabiliți în zonele respective. După unele opinii, era mai bine să fii evreu în Evul Mediu decât țăran dependent. Probabil că amândouă variantele erau, în parte, adevărate. Oricum, evreii nu își găseau locul în societatea medievală, în
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
loc în timpul celui de-al doilea război mondial, unele încurajate de naziști, altele spontane. Printre acestea s-au numărat pogromul de la Iași din România din data de 30 iunie 1941, în care 14.000 de evrei au fost uciși de localnicii români, de poliția locală și de militari români și germani, și pogromul de la Jedwabne, în care între 380 și 1.600 de evrei au fost omorâți de localnici polonezi, în iulie 1941. B.Primele măsuri în Polonia Germania a invadat
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]