2,977 matches
-
stau astfel nu pentru că reducția judicativă a stabilit aleatoriu câteva sensuri pentru fel de fel de "entități" logice, ontologice, pragmatice, ci pentru că părtinirea corespunde însuși logos-ului. Chiar acesta a suportat părtinirea: s-a împărțit în logos ca atare și logos formal, apoi a fost favorizată, prin același act al părtinirii, acesta din urmă, pentru funcțiunile gândirii, rostirii și făptuirii. Părtinirea, înțeleasă ca autorizare a autorizării, așadar ca timp care timporizează (și constituie obiectual), reprezintă faptul originar (întemeietor) al dictaturii judicativului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
apoi a fost favorizată, prin același act al părtinirii, acesta din urmă, pentru funcțiunile gândirii, rostirii și făptuirii. Părtinirea, înțeleasă ca autorizare a autorizării, așadar ca timp care timporizează (și constituie obiectual), reprezintă faptul originar (întemeietor) al dictaturii judicativului pentru că logos-ul însuși a suportat, ca prim act al său în privința fundamentării gândirii, rostirii și făptuirii, însăși părtinirea (împărțirea, nu distribuirea fără împărțire). De aceea, putem spune că părtinirea este logos-ul în măsura în care este împărțit în logos ca atare și logos
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituie obiectual), reprezintă faptul originar (întemeietor) al dictaturii judicativului pentru că logos-ul însuși a suportat, ca prim act al său în privința fundamentării gândirii, rostirii și făptuirii, însăși părtinirea (împărțirea, nu distribuirea fără împărțire). De aceea, putem spune că părtinirea este logos-ul în măsura în care este împărțit în logos ca atare și logos formal, acesta din urmă ajungând să regleze toate sensurile pe care le capătă gândirea, rostirea și făptuirea. Fiind vorba despre logos, pe de o parte, despre gândire, rostire și făptuire
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al dictaturii judicativului pentru că logos-ul însuși a suportat, ca prim act al său în privința fundamentării gândirii, rostirii și făptuirii, însăși părtinirea (împărțirea, nu distribuirea fără împărțire). De aceea, putem spune că părtinirea este logos-ul în măsura în care este împărțit în logos ca atare și logos formal, acesta din urmă ajungând să regleze toate sensurile pe care le capătă gândirea, rostirea și făptuirea. Fiind vorba despre logos, pe de o parte, despre gândire, rostire și făptuire, pe de alta, trebuie să acceptăm
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logos-ul însuși a suportat, ca prim act al său în privința fundamentării gândirii, rostirii și făptuirii, însăși părtinirea (împărțirea, nu distribuirea fără împărțire). De aceea, putem spune că părtinirea este logos-ul în măsura în care este împărțit în logos ca atare și logos formal, acesta din urmă ajungând să regleze toate sensurile pe care le capătă gândirea, rostirea și făptuirea. Fiind vorba despre logos, pe de o parte, despre gândire, rostire și făptuire, pe de alta, trebuie să acceptăm că legătura dintre aceste
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fără împărțire). De aceea, putem spune că părtinirea este logos-ul în măsura în care este împărțit în logos ca atare și logos formal, acesta din urmă ajungând să regleze toate sensurile pe care le capătă gândirea, rostirea și făptuirea. Fiind vorba despre logos, pe de o parte, despre gândire, rostire și făptuire, pe de alta, trebuie să acceptăm că legătura dintre aceste două serii de fapte constituie însăși "lumea unităților de viață omenească". Aprecierea din urmă nu are evidența așteptată, însă aceasta poate
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituiri a judicativului constitutiv. Prima linie este o continuare a ceea ce s-a făcut până aici în acest subcapitol și de aceea va fi urmată imediat; cealaltă însă trebuie urmată după alte convenții decât cele proprii contextului de față. Împărțirea logos-ului și favorizarea logos-ului formal, ceea ce corespunde părtinirii ca autorizare a autorizării, timpului care timporizează pentru a în-ființa (constitui) însăși autorizarea, constituie evenimentul prin care legiferarea judicativă devine dictatură a judicativului. Din acest moment, tot ce prinde chip în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Prima linie este o continuare a ceea ce s-a făcut până aici în acest subcapitol și de aceea va fi urmată imediat; cealaltă însă trebuie urmată după alte convenții decât cele proprii contextului de față. Împărțirea logos-ului și favorizarea logos-ului formal, ceea ce corespunde părtinirii ca autorizare a autorizării, timpului care timporizează pentru a în-ființa (constitui) însăși autorizarea, constituie evenimentul prin care legiferarea judicativă devine dictatură a judicativului. Din acest moment, tot ce prinde chip în universul dominației judicative este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
moment dat: anume atunci când, datorită celei de-a doua timporizări, se dezvăluie sensul atotcuprinzător al autorizării, care în structura sa cuprinde, cum știm, părtinirea și ordonarea, cea dintâi adunând, la rându-i, operațiile de împărțire și de favorizare, pe care logos-ul însuși le-a suportat ab initio. Judicativul regulativ este în formă și în structura sa identic judicativului constitutiv; tocmai de aceea, mizând, totuși, pe o diferență între cei doi termeni, trebuie să stabilim "aspectul" care o susține. El a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
eveniment având sensul depotențării judicativului constitutiv. Tocmai de aceea, evenimentul în cauză nu este specific dictaturii judicativului. Totuși, aceasta nici nu-i neagă posibilitatea. De ce? Fiindcă posibilitatea sa este legată de înseși "rațiunile" dictaturii judicativului, de originea sa aflată în logos-ul care suportă, cum am aflat deja, împărțirea (adică părtinirea, împreună cu celelalte operații ale celei de-a doua timporizări). Ceea ce am precizat mai sus, legat de judicativul regulativ, are doar o valabilitate formală. De fapt, ceea ce acesta "reglează" este deja
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
limită, pot fi). De asemenea, judicativul regulativ se apropie de formele raționale kantiene care intervin doar regulativ în privința funcției lor fundamentale: acestea orientează cunoașterea, judicativul regulativ orientează constituirea unor gânduri, rostiri, făptuiri care nu-și înlăuntrizează total și iremediabil convențiile logos-ului formal, rămânând deschise "influențelor" venite dinspre logos-ul ca atare. Dar există o diferență fundamentală între cele două rânduri de "fapte" constitutive și regulative: formele raționale kantiene sunt "ceva" de la bun început: sunt forme a priori ale unei facultăți
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
apropie de formele raționale kantiene care intervin doar regulativ în privința funcției lor fundamentale: acestea orientează cunoașterea, judicativul regulativ orientează constituirea unor gânduri, rostiri, făptuiri care nu-și înlăuntrizează total și iremediabil convențiile logos-ului formal, rămânând deschise "influențelor" venite dinspre logos-ul ca atare. Dar există o diferență fundamentală între cele două rânduri de "fapte" constitutive și regulative: formele raționale kantiene sunt "ceva" de la bun început: sunt forme a priori ale unei facultăți, rațiunea. Judicativul, în ambele sale ipostaze, nu este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
alt chip, interpretând-o după o în-ființare care să nu aibă direct de-a face cu judicativul constitutiv, ci doar cu cel regulativ? Să aibă judecata deja, adică încă în orizont judicativ, altă poziție decât cea tocmai precizată? Faptul că logos-ul ca atare, odată retrasă preeminența funcției sale strict formale, reașează toate piesele în acest orizont a fost susținut de la începutul acestei lucrări. De fapt, retragerea timpului înțelegând prin aceasta concentrarea sa în funcția modelatoare, supra-temporală devine evenimentul originar pentru
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timpului cu atât mai puțin îl suportăm, îl "trăim" sau îl expiem -, ci doar îl proiectăm, ca și cum ar putea surveni "aici", între zidurile dictaturii judicative. Dacă el s-ar produce ca atare, atunci non-judicativul ar fi în ființa sa, iar logos-ul și-ar anula "suferința" împărțirii sale, a amputării logos-ului formal, în sensul dobândirii, de către acesta din urmă, a unui destin la care participă deja gândirea, rostirea și făptuirea: tot ce ține de uman. Retragerea timpului este, e drept
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îl expiem -, ci doar îl proiectăm, ca și cum ar putea surveni "aici", între zidurile dictaturii judicative. Dacă el s-ar produce ca atare, atunci non-judicativul ar fi în ființa sa, iar logos-ul și-ar anula "suferința" împărțirii sale, a amputării logos-ului formal, în sensul dobândirii, de către acesta din urmă, a unui destin la care participă deja gândirea, rostirea și făptuirea: tot ce ține de uman. Retragerea timpului este, e drept, un eveniment, chiar și într-o proiecție a sa; de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ascunse, atâta vreme cât reducția a scos la iveală doar sensurile "tari" ale judicativului constitutiv, socotite potrivit fenomenului inflației de autorizare, căruia nu îi putem scăpa atunci când gândim, rostim și făptuim în "sfera publică" a fi "rele", nefirești, denaturante. De fapt, formalizarea logos-ului, evenimentul care a deschis orizontul dictaturii judicativului, nu trebuie privit ca fiind nici "bun", nici "rău"; el poate fi doar corespunzător sau necorespunzător, pe de o parte, logos-ului însuși, ca fapt originar ca atare, pe de altă parte
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în "sfera publică" a fi "rele", nefirești, denaturante. De fapt, formalizarea logos-ului, evenimentul care a deschis orizontul dictaturii judicativului, nu trebuie privit ca fiind nici "bun", nici "rău"; el poate fi doar corespunzător sau necorespunzător, pe de o parte, logos-ului însuși, ca fapt originar ca atare, pe de altă parte, convențiilor pe care noi înșine, "subiecți" sau "locuitori" ai unei unități de viață sau ai unei sfere publice, le acceptăm la un moment dat, toate aflate, desigur, sub autoritatea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atare, pe de altă parte, convențiilor pe care noi înșine, "subiecți" sau "locuitori" ai unei unități de viață sau ai unei sfere publice, le acceptăm la un moment dat, toate aflate, desigur, sub autoritatea judicativului, datorită evenimentului de împărțire a logos-ului. Relieful accidentat de la granițele dictaturii judicativului, atât de înșelător în privința sensurilor pe care înseși faptele noastre le pot primi aici, îngăduie, în primul rând poate chiar în virtutea "naturii" înșelătoare a formelor sale, să fie reconstruite anumite fapte cu "funcții
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
discurs ține de ordinea constituirilor fenomenale, de succesiunea instituirilor regulative în privința "cunoștinței" și "fenomenului". Iar ideea pe care o legitimează (o "autorizează") lucrarea este următoarea: non-judicativul care a apărut ca o șansă a gândirii de a recupera, de a re-naturaliza, logos-ul trebuie constituit ca atare în filosofie și apoi poate fi reconstituit în genere, pentru orice gândire, rostire, făptuire. Judecata este unitatea formală a cunoașterii și, în genere, a oricărei constituiri fenomenale, deși, potrivit reglementărilor logicii formale, ea este alcătuită
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
încât nu "imaginea" acesteia să fie semnificativă așa cum este ea în orizontul judicativului constitutiv -, ci conceptul ei ca atare: Fi-ul (poate chiar Fiul). Paradoxal, tocmai conceptul și nu imaginea este fapt al Eului-Trup, ca eu constituant potrivit (care corespunde) logos-ului ca atare, dar atâta vreme cât acesta este încă "descoperit" (observat etc.) dinspre judicativ; totuși, nu dinspre judicativul constitutiv, ci dinspre acela regulativ, ale cărui discipline semantica și metafizica post-ontologică trebuie ele însele prinse într-o reducție pentru a deveni cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
and philosophical status would open the possibility of problematizing the non-judicative. In this way, the present study opens itself to a new stage in the investigation of judgment. Keywords: constitutive judicative (dictatorship of judicative), regulative judicative, judgment, time, formalization of logos, reduction Résumé La démarche dans ce travail a comme thème le problème du jugement. C'est pourquoi dans la première partie sont présentés quelques aspects logique et philosophique de cette forme de la pensée et puis sont réalisés trois applications qui
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ouvrir une voie vers la problématisation du non-judicatif. C'est pourquoi la démarche de ce travail s'ouvre vers une nouvelle étape de recherche dans le problème du jugement. Mots-clés : judicatif constitutif (dictature du judicatif), judicatif régulatif, jugement, temps, formalisation du logos, réduction. Rezumat Demersul din lucrarea de față cuprinde cercetări corespunzătoare problemei judecății. În acest sens, în prima parte dintre cele două ale lucrării, sunt prezentate aspecte logice și filosofice ale acestei forme a gândirii, apoi sunt realizate trei aplicații prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofic al acestuia ar putea deschide o cale către problematizarea non-judicativului. În felul acesta, demersul lucrării se deschide către o nouă etapă de cercetare a problemei judecății. Cuvinte cheie: judicativ constitutiv (dictatură a judicativului), judicativ regulativ, judecată, timp, formalizare a logos-ului, reducție. În aceeași serie au apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
viață a omului, dar nu și spre viața cea bună." Politica, 1257 b; p. 61. 2 Cf. Aristotel, Metafizica, VI (E), 1, 1025 b 1026 a. Idem, Topica, VI, 6, 145 a; VIII, 2, 157 a. 3 "Mais le seul Logos qui préexiste est le monde même ..." / "Dar singurul Logos care preexistă este lumea însăși ..." Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XV. A se vedea și: Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești (art. logos). Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
bună." Politica, 1257 b; p. 61. 2 Cf. Aristotel, Metafizica, VI (E), 1, 1025 b 1026 a. Idem, Topica, VI, 6, 145 a; VIII, 2, 157 a. 3 "Mais le seul Logos qui préexiste est le monde même ..." / "Dar singurul Logos care preexistă este lumea însăși ..." Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XV. A se vedea și: Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești (art. logos). Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești (art. logos). Alexandru Surdu, Teoria formelor judicative, I.1
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]