2,874 matches
-
2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 35,50 hectare. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Lacurile Fărăgău - Glodeni" și reprezintă o zonă naturală (luciu de apă, iazul, eleșteul și terenul ce înconjoară lacul) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă și faună specifică turbăriilor și lacurilor de câmpie. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: cruciuliță ("Senecio paludorus"), mlăștiniță
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
prezintă scriitorul Ion Muscalu locurile pitorești unde s-a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat: De aici din coasta Vintilei, de sub frescă Hatmanului din Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
sunt peninsule care intră în lac. Chiemsee este împărțit în zona deschisă "Weitsee" în nord-est (cu "golful Chieming" în est) și zona "Inselsee" în sud-vest. În timp ce principalele trei insule aparțin comunei Chiemsee și Districtului Rosenheim, aproape întreaga suprafață a lacului (luciul de apă) cu mica insulă Schalch și cu mlaștinile asanate din delta râului Tiroler Achen sunt teritorii neincorporate ale districtului Traunstein. "Irschener Winkel", un mic golf din sud, la gura de vărsare a râului Bernauer Ache, aparține comunei Bernau am
Chiemsee () [Corola-website/Science/327452_a_328781]
-
este de amploare mai redusă. Eventualul pod de gheață format este incomplet, fragil și ușor distrus de dinamica activă a circulației zilnice a apelor cu temperatură mai ridicată. Această condiție alăturată unei clime propice și unor resurse trofice bogate, asigură luciului de apă și împrejurimilor acestuia un mediu favorabil pentru găzduire (iernat), hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Se întâlnesc aici rațe (mare, sunătoare, roșie), lebădă de iarnă, populații de pescăruș argintiu
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și reprezintă un lac de baraj artificial amenajat în anul 1964 pe cursul mijlociu al râului Bistrița, cu scop hidroenergetic. Altitudinea sa este de 370,6 m, lungimea luciului de apă este de 3700 m, lățimea de 730 m și adâncimea maximă de 14 m. Pe următoarele 3 lacurile situate în aval de Barajul de la Bicaz (Pângărați, Vaduri, Bâtca Doamnei), ca și o consecință a aportului de ape mai
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
este de amploare mai redusă. Eventualul pod de gheață format este incomplet, fragil și ușor distrus de dinamica activă a circulației zilnice a apelor cu temperatură mai ridicată. Această condiție alăturată unei clime propice și unor resurse trofice bogate, asigură luciului de apă și împrejurimilor acestuia un mediu favorabil pentru găzduire (iernat), hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Se întâlnesc aici rațe (mare, sunătoare, moțată), lebădă de iarnă, lișite și populații de
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
10 ani muncă silnica, confiscarea averii și 10 ani de degradare civică pentru uneltire contra ordinii sociale comuniste. A executat pedeapsă până la data de 23 ianuarie 1957, când, pe aceeași dată i s-a fixat domiciliu obligatoriu (forțat) în comuna Luciu Giurgeni și apoi la Răchitoasa-Fetești. La data de 20 mai 1959, în timp ce se află la domiciliul forțat, a fost din nou arestat și depus în penitenciarul Aiud pentru executarea unei pedepse, prin sentința 349/16.06.1959 emisă de Tribunalul
Jan Aristide () [Corola-website/Science/323265_a_324594]
-
a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 258 hectare (252 de ha de pădure și 6 ha de mlaștină). Aceasta reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure, tufăriș, pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă, mlaștini) aflate în lunca stângă râului Olt. Aria protejată se suprapune sit-ului sitului de importanță comunitară omonim. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
Nr.1251 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) iar din 2006 zonă umedă de importanță internațională Aria naturală se suprapune sitului "Natura 2000 - „Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei”" și reprezintă o zonă umedă (luciu de apă, fânețe și vegetație din stuf și papură) în bazinul mijlociu al văii Hamaradia (afluent de de stânga al râului Homorod) cu o importantă și diversificată faună de păsări acvatice. Aria protejată asigură condiții de cuibărit, hrană și viețuire
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
cu o importantă și diversificată faună de păsări acvatice. Aria protejată asigură condiții de cuibărit, hrană și viețuire pentru specii de păsări migratoare și de pasaj care tranzitează Munții Carpați. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, asfel: lacuri (luciu de apă), cursuri de apă, mlaștini și turbării, terenuri arabile cultivate și necultivate, fânețe și pășuni. Rezervația naturală dispune de elemente floristice (păpuriș, stufăriș, vegetație ierboasă) și faunistice (păsări, mamifere, reptile, pești) specifice zonelor umede. La nivelul ierburilor sunt întâlnite
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
României" a debutat pe 25 septembrie 2012 la Pro TV și a luat sfârșit pe 26 decembrie 2012. Horia Brenciu, Loredana Groza, Smiley și Marius Moga au revenit în rolul de antrenori, iar Pavel Bartoș, în cel de prezentator. Nicoleta Luciu a îndeplinit rolul de coprezentatoare. Câștigătoarea celui de-al doilea sezon a fost Julie Mayaya, din echipa Brenciu. Preselecțiile pentru cel de-al doilea sezon au avut loc în vara anului 2012, în următoarele localități: Preselecțiile au avut rolul de
Vocea României (sezonul 2) () [Corola-website/Science/326575_a_327904]
-
Rolurile principale sunt interpretate de actorii Victor Rebengiuc, Ștefan Iordache, Elena Dacian, Vasile Nițulescu și Gheorghe Dinică. În anul 1919, imediat după primul război mondial, tânărul medic Mitică Poenaru (Victor Rebengiuc) este trimis ca director la spitalul comunal din satul Luciu aflat în Bărăgan. Pe drumul cu trenul spre localitatea unde fusese trimis el se întâlnește cu un camarad din război, avocatul Pascal (Ștefan Iordache), fiu de țăran originar din acel sat. Între cei doi are loc o discuție cu privire la viitor
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
Gabriel. Doctorul provenea dintr-o familie numeroasă, iar tatăl său acumulase datorii mari. Anii trec, iar doctorul încearcă să facă apel la idealurile lui Pascal pentru a îmbunătăți starea locuitorilor. Într-una din zilele de iarnă, trenul rămâne înzăpezit la Luciu, iar în spital sosesc mai mulți oameni politici, printre care avocatul Pascal și judecătorul Mircea Voican (Gheorghe Dinică). Doctorul se simte stingher în mijlocul acestor musafiri interesați doar de politică și se simte revoltat când își dă seama că aceștia nu
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
ideii principale a romanului, care se focalizează pe contradicția dintre haos și ordine. Chiar și natura pare nenaturală. De exemplu, apa este foarte diferită la sfârșitul romanului, apărând ori colorată ori „nenatural de limpede”. Soarele strălucește la sfârșit „cu un luciu galben bolnăvicios care nu emite suficientă lumină”, înainte de a părea că se stinge. Unele elemente ale romanului sunt citite deseori ca o autobiografie. Romanul începe cu Arthur Gordon Pym, un nume similar cu Edgar Allan Poe, plecând din orașul Edgartown
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
Guvern" Nr.2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 498 hectare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier și reprezintă o zonă cu luciu de apă și mlaștini; cu pâlcuri de răchită albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba") și ierburi plante hidrofile și higrofile; printre care peștișoară ("Salvinia natans"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau diferite specii de trestie și rogozuri. În arealul rezervației
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
pilește și i se dă strălucire. Foarte important, în procesul de realizare a unghiilor tehnice, este pregătirea unghiei naturale. Cuticula trebuie dezlipită de pe unghie, împinsă cu grijă spre rădăcină și în cazul în care este trea mare se poate tăia. Luciul unghiei trebuie pilit cu o pilă mai fină. După ce praful este îndepărtat, unghia trebuie tratată cu cele trei soluții de pregătire: nail prep, primer și bond. Renumitul material „acryl” este un amestec de pudră polimerică și un lichid numit monomer
Unghii tehnice () [Corola-website/Science/325039_a_326368]
-
și Sânnicolau Român; în imediata apropiere a drumului național DN79 care leagă Aradul de Oradea. Parcul natural cu o suprafață de 5.002 ha, înființat prin Hotărârea de Guvern Nr. 1.217 din 2 decembrie 2010, reprezintă o arie cu luciu de apă (cca. 700 ha.) și soluri sărăturoase cu vegetație halofilă, unde habitează mai multe specii faunistice de mamifere, păsări, reptile, insecte, unele protejate protejate prin lege. În cadrul parcului este inclusă și rezervația naturală Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 26 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă umedă, cu luciu de apă (lac populat cu știucă, o specie de pește teleostean) și vegetație lacustră ce include și insule plutitoare (plauri) acoperite cu stuf. Rezervația găzduiește și asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări acvatice clocitoare
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
un obiect de artă confecționate dintr-o piatră prețioasă sau semiprețioasa. Experții clasifică gemele în funcție de compoziția chimică, sistemul de cristalizare și mediul în care s-au format. Gemele sunt caracterizate de indicele de refracție, dispersia luminii, duritate, clivaj, diaclaza și luciu. Muzeul de Mineralogie al Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca are, printre alte colecții, o colecția de geme - aproximativ 230 geme, majoritatea prelucrate și o colecție de geme din România - aproximativ 3.500 de eșantioane, marea majoritate prelucrate. Deși gema, denumită și
Gemă () [Corola-website/Science/326051_a_327380]
-
arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 1,20 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (luciu de apă și zona împrejmuitoare) cu faună specifică zonelor umede din Câmpia Dunării. Fauna este una bine diversificată și constituită în cea mai mare parte din păsări și pești (avat, țipar, petroc, pietroșel, zglăvoc, moioagă, chișcar). Păsările sunt reprezentate de
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată dispune de clase de habitate naturale de interes comunitar constituite din păduri de foioase, păduri în tranziție, păduri caducifoliate, luciu de apă, mlaștini, plaje de nisip, dune de coastă, lacuri, turbării, stepe, pajiști naturale uscate, terenuri arabile și culturi cerealiere. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
Porțile de Fier a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă zona de confluență a râului Nera cu Dunărea (luciu de apă, bălți, mlaștini, turbării, cu tufărișuri, păpurișuri și stufărișuri) cu floră și faună specifice zonelor umede. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: ape stătătoare oligotrofe, lacuri eutrofe cu un conținut important de substanțe minerale dizolvate în
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
și Țuțora, formând granița între România și Republica Moldova. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă cursul (luciul de apă) râului Prut și lunca dreaptă a acestuia și a fost constituită în scopul protejării mai multor specii de pești din ihtiofauna României, în vederea reproducerii și dezvoltării puietului. Aria naturală asigură deasemenea și condiții de cuibărit și hrană pentru
Rezervația acvatică Râul Prut () [Corola-website/Science/327699_a_329028]
-
arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nord-estul Muntenei, pe teritoriile județelor Buzău și Brăila. Aria naturală se întinde în partea sud-estică a județului Buzău (pe teritoriile administrative ale comunelor C.A. Rosetti, Cilibia, Costești, Gălbinași, Gherăseni, Largu, Luciu, Rușețu, Smeeni și Țintești) și cea sud-vestică a județului Brăila (pe teritoriile comunelor Bordei Verde, Cireșu, Surdila-Greci, Ulmu și Zăvoiaia și al orașului Însurăței), în apropierea drumului național DN2C, care leagă orașul Slobozia de Costești. Zona a fost declarată sit
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
sau pete în zig-zag. Alte specii au corpul cu dungi longitudinale galbene sau pete întunecate. le sunt pești marini răspândiți în apele temperate calde, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. În Marea Neagră se întâlnește o singură specie: luciul ("Sphyraena sphyraena"), originar din Oceanul Atlantic și Marea Mediterană. Sunt pești pelagici sau demersali, cei mai mulți dintre ei trăiesc în apele de lângă țărm de mică adâncime: golfuri, estuare sau în vecinătatea recifelor de corali; unele specii trăiesc la suprafața în largul oceanelor sau
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]