5,376 matches
-
în viața tuturor inșilor care au pricinuit ființa ta și a tuturor a căror ființă vei pricinui-o tu.” (M. Eminescu, P.L., 41), „În adevăr acela e Antim Ivireanul tipograful, care, sub Șerban Cantacuzino, așează mai întâi teascurile sale în mânăstirea Snagovului...” (Al. Odobescu, 135), „Pe măsură ce înaintezi în emoție, te apropii și de sfârșitul ei.” (O. Paler, Viața..., 25) „Izbânzile cui n-au căzut? / și inima cui n-a tăcut?” (L. Blaga, 165) „Nu știu. Văd, însă, că înghițirea unuia nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
orișicum, tăcerea lor... vorbește.” (M.Codreanu, 191) „Aș plânge cu capul pe stâncă / O, țară a frunților oarbe.” (A. Păunescu, Manifest, 25) Observații: Atributul denumirii (din categoria atributului de identificare) se situează sau în nominativ (munții Alpi) sau în genitiv (mânăstirea Snagovului), Cetatea Suceava/ Cetatea Sucevei. Genitivul substantivului (pronumelui) neprepozițional se constituie în marcă a identității sintactice a atributului. • dativ; când atributul se realizează prin pronume personal sau reflexiv, forma scurtă, numită „dativul posesiv”: „De ce taci când fermecată / Inima-mi spre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cozia, cu înălțimi de 1 000 - 1 600 m. Valea Oltului, pe parcursul a cca 50 km, formează un defileu cu două sectoare înguste (Cozia în sud și Turnu Roșu în nord), cu lacuri de baraj hidroenergetic, mai multe sate și mânăstiri, precum Cozia, care datează din secolul al XIV-lea. DE REȚINUT grupa Munților Bucegi este alcătuită din trei masive: Bucegi, Leaota și Piatra Craiului; pe platoul Munților Bucegi există două vârfuri (Babele și Sfinxul) care sunt rezultatul acțiunii agenților externi
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Ozana (Neamț), are în centrul ei orașul Târgu Neamț. În cartierul Humulești din acest oraș se păstrează casa copilăriei scriitorului Ion Creangă, iar pe o culme din nordul așezării se văd ruinele cetății Neamțului. La contactul cu munții se află mânăstirile Agapia și Văratec. — Depresiunea Cracău-Bistrița este străbătută de cele două râuri de la care i s-a dat numele; are un relief cu terase întinse pe care sunt sate mari și pe care se cultivă cereale și cartofi; pe valea Bistriței
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
depresiunile Târgu Jiu și Târgu Cărbunești. În subsol sunt zăcăminte de sare (exploatate la Ocnele Mari), cărbuni, petrol, ape minerale valorificate în scop curativ în stațiunile Călimănești, Băile Olănești, Băile Govora etc.) În Subcarpații Getici se găsesc numeroase obiective turistice, mânăstiri și edificii istorice din secolele al XIV-lea - al XVIII lea la Cozia, în orașele Câmpulung, Curtea de Argeș, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu etc., complexul sculptural realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu. PODIȘUL MOLDOVEI a. Caracteristici reprezintă un podiș mare situat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
situat în nord-est, are înălțimile cele mai mari din Podișul Moldovei, un climat răcoros și umed. Văile râurilor Suceava, Moldova și Siret sunt largi, au terase pe care sunt terenuri agricole (unde se cultivă cereale, sfeclă de zahăr, cartofi), așezări, mânăstiri, ruine de cetăți din secolele al XV-lea - al XVIII-lea. Câmpia Moldovei. Se află în nord-est, fiind fragmentată de râuri mici care se varsă în Prut (Jijia, Bahlui etc.). Uneori, în timpul sece telor de durată, unele seacă, iar pentru
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
istorice și de artă. Astfel, în Transilvania există peste 150 de cetăți țărănești medievale (la Prejmer, Rupea, Biertan, Cisnădioara, Hărman ș.a.), în jurul cărora s-au dezvoltat sate, unele devenite cu timpul orașe (Râșnov, Cisnădie etc.). Sunt renumite în întreaga lume mânăstirile din Bucovina (Voroneț, Humor, Moldovița, Sucevița și Arbore), pentru bisericile cu fresce exterioare, declarate pentru valoarea artistică deosebită monumente UNESCO. Satul românesc — atracție turistică Datorită elementelor amintite mai înainte între care, de la caz la caz, peisajul natural, factorii climaterici, arhitectura
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Universitatea Politehnică, Academia de Studii Economice etc.), cel mai important for științific al țării (Academia Română), numeroase teatre (Teatrul Național etc.), Opera Română, principalele posturi de radio și de televiziune. Capitala are numeroase monumente istorice și de artă (palate, biserici și mânăstiri, case vechi, edificii monumentale). Față de alte orașe mari de pe glob, Bucureștiul concentrează în intravilan și în împrejurimi multe lacuri, parcuri, grădini și păduri, ceea ce i-a atras renumele de „oraș-grădină“. Datorită acestei realități și atmosferei de ansamblu a orașului (incluzând
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sonore, de la cronicari (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce) la Dimitrie Cantemir și, apoi, la Eminescu, Creangă și Sadoveanu. Iașiul este și un mare centru economic, în primul rând industrial (metalurgie, industrie ușoară), și turistic, remarcându-se prin biserici și mânăstiri (Trei Ierarhi, Golia etc.), palate, case monumentale („bojdeuca din țicău“). CONSTANȚA Cel mai vechi oraș (pe locul anticului Tomis) și al doilea mare centru urban de astăzi, depășind în ultima vreme Brașovul. Este poarta maritimă a țării, fiind cel mai
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
defilee (Defileul Dunării, defileele Oltului de la Racoș, Turnu Roșu și Cozia, defileul Mureșului între Toplița și Deda, defileul Crișului Repede etc.); Potențial turistic: totalitatea obiectivelor turistice, naturale și antropice, dintr-un anumit loc, dintr-o regiune sau țară. Cele cinci mânăstiri cu biserici cu fresce exterioare din nordul Moldovei (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Humor și Arbore) au primit premiul „Pomme d’Or“ (Mărul de Aur) pentru valoarea lor artistică. În orașul Târgu Jiu se află ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuși, unul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pentru valoarea lor artistică. În orașul Târgu Jiu se află ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii: „Coloana fără de sfârșit“, „Poarta sărutului“ și „Masa tăcerii“. ACTIVITățI ECONOMICE 125 Piatra Altarului din masivul Hășmaș Mânăstirea Hurezi Palatul Mogoșoaia Mânăstirea Putna vulcanii noroioși, între care Pâclele Mari și Pâclele Mici din Subcarpații Buzăului. Atracțiile turistice antropice cunosc, de asemenea, o mare varietate: cetăți: elene/grecești (Histria etc.), dacice (mai ales în Munții Orăștiei: Sarmizegetusa etc.), romane
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
În orașul Târgu Jiu se află ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii: „Coloana fără de sfârșit“, „Poarta sărutului“ și „Masa tăcerii“. ACTIVITățI ECONOMICE 125 Piatra Altarului din masivul Hășmaș Mânăstirea Hurezi Palatul Mogoșoaia Mânăstirea Putna vulcanii noroioși, între care Pâclele Mari și Pâclele Mici din Subcarpații Buzăului. Atracțiile turistice antropice cunosc, de asemenea, o mare varietate: cetăți: elene/grecești (Histria etc.), dacice (mai ales în Munții Orăștiei: Sarmizegetusa etc.), romane (castre: Drobeta etc.), medievale
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Atracțiile turistice antropice cunosc, de asemenea, o mare varietate: cetăți: elene/grecești (Histria etc.), dacice (mai ales în Munții Orăștiei: Sarmizegetusa etc.), romane (castre: Drobeta etc.), medievale (Alba-Iulia, Târgoviște, Neamț etc.); castele și palate (Bran, Mogoșoaia, Peleș etc.); biserici și mânăstiri (Voroneț, Putna, Hurezi, Biserica Neagră din Brașov, Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca etc.); muzee, colecții de artă și etnografice, case memoriale (Muzeul Satului din București, Muzeul Brukenthal din Sibiu, casa lui Ion Creangă din Humulești etc.); case vechi sau edificii
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
o faună bogată (mai ales păsări și pești); Munții Bucegi - Valea Prahovei - Brașov, o îmbinare de atracții naturale (peisaje, stânci cu forme aparte, stațiuni montane și de sporturi de iarnă etc.) și antropice (cetăți, palate, biserici, muzee); Bucovina, cu vestite mânăstiri, între care Putna (cu mormântul lui Ștefan cel Mare), biserici cu fresce exterioare (Voroneț, Sucevița etc.); Maramureșul, cu o extraordinară artă populară a lemnului (biserici, porți monumentale, case cu decorațiuni în lemn, obiecte); Sudul Transilvaniei, cu numeroase cetăți țărănești sau
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Sudul Transilvaniei, cu numeroase cetăți țărănești sau biserici fortificate, alte monumente istorice și de artă; Munții Apuseni, cu numeroase atracții naturale (peșteri, chei, cascade, coloane de bazalt etc.) și o interesantă artă populară; Nordul Olteniei, cu frumuseți naturale, biserici și mânăstiri, artă populară și folclor. În România există multe alte locuri sau zone interesante din punct de vedere turistic. 128 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ • Clasificați potențialul turistic al României. • Numiți factorii care favorizează dezvoltarea turismului. • Pe baza informațiilor din text și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
turistic al României. • Numiți factorii care favorizează dezvoltarea turismului. • Pe baza informațiilor din text și a analizei hărții obiectivelor turis tice, numiți: trei chei și trei defilee; patru masive muntoase cu peisaje spectaculoase; trei peșteri; patru cetăți vechi și patru mânăstiri. • Selectați din analiza textului și a hărții obiectivelor turistice trei zone de atracție turistică. Biserica de lemn din Șurdești, Maramureș Biserica din Densuș țesături populare Port tradițional Castelul Bran CĂILE DE COMUNICAȚIE Căile de comunicație și mijloacele de transport constituie
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
la bază de 360 m, înclinarea taluzului în amonte și aval de 1:1,7 și cu 5 berme de câte 2,5 m. În baraj au fost depuse 2,3 mil. mc. umpluturi. Anrocamentele au fost extrase din carierele Mînăstirea situată la cca. 2 km și cariera Bunea aflată la 8 km de baraj. Exploatarea celor două cariere s-a făcut în trepte cu înalțimea de 20 m prin metoda coloanelor forate. Etanșarea barajului a fost realizată printr-o mască
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
p erioade diferite. Așezat pe valea râului Bahlui, Hârlăul atestat documentar din vremea lui Petru I Mușat la 1 mai 1384, a fost multă vreme capitală de ținut moldovenesc. Geografia administrativă a Moldovei, cu a sa cronică scrisă de călugării Mânăstirii Putna, cunoscută și sub numele de Cronica Putneană, referitoare la anii 1466-1566, spune că din cele 24 ținuturi pe care le avea țara, se afla și Hârlău. Ținutul Botoșan i apare mult mai târziu (după 1833, când ținutul Hârlău se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
flăcăi și fete mari se strângeau aici și cât ținea culesul o duceau într-o veselie plină de zgomot. Veneau aici oameni de la mari depărtări cu carele cu butoaie în vederea aprovizionării cu vin pentru iarnă. Veneau hangii, cârciumari, călugări de la mânăstiri, oameni de la moșii. Mai ales de la munte și din partea de sus a țării. Și ca să fie siguri de marfă, veneau chiar în timpul culesului spre a și da mai bin e seama de proveniența și calitatea vinului, și cât stăt eau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
că în epoca feudală viața pulsa în jurul castelelor iar la noi în jurul conacelor boierești. Boierul, care se respecta, ținea să aibă o bucată de vie la Cotnari. De aceea, fiecare vie, mai cu seamă acele mari, își avea conacul ei. Mânăstirile aveau de asemenea vii în Cotnari. Toamna, când începea sezonul culesului, boierii, cu o parte din curtea lor, se deplasau aici spre a supraveghea ei singuri operațiile. Culesul, mustuitul, storsul și toate operațiunile vinificării, care cereau atenție, curățenie, o grijă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari , și dug henele și cârciumile, toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului...” Mari suprafețe de vie dețineau aici mânăstirile și fețele bisericești (pentru sfânta împărtășanie și hramurile creștine) deținute până la secularizarea semnată de Alexandru Ioan Cuza, din care amintim de vechile mânăstiri Putna, Voroneț, Bistrița, Galata, Pângărați, Secu, Sf. Spiridon din Iași, Sf.Sava din Ierusalim (iată până unde
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
henele și cârciumile, toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului...” Mari suprafețe de vie dețineau aici mânăstirile și fețele bisericești (pentru sfânta împărtășanie și hramurile creștine) deținute până la secularizarea semnată de Alexandru Ioan Cuza, din care amintim de vechile mânăstiri Putna, Voroneț, Bistrița, Galata, Pângărați, Secu, Sf. Spiridon din Iași, Sf.Sava din Ierusalim (iată până unde ajungea vinul de pe Dealul Cătălinei!) Sigur existau și proprietăți mai mici de vie deținute de localnici și negustori. De exemplu, prin anul 1935
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de sărăcie și moarte. Iată ce zice cronicarul Io n Neculc e, care era la acea vreme hatman (comandantul oastei moldovene), nu pomenește de vreo ieșire a țarului și domnului din Iași (atunci când țarul Rusiei a vizitat orașul nostru și mânăstirea Golia). Însă a descris în amănunt ospețele stropite din plin cu vin de Cotnari și șampanie franțuzească, țarul fiind cunoscut ca un mare iubitor de băuturi. De altfel, oastea ru să și moldovenească era deja la Țuțora și se pregătea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
70 de ani. Cam a cestea s unt faptele. În 1711 târgul este deja decăzut, cu 20 de ani înainte fiind prădat și ars de oștile poloneze a lui Jan Sobieski, multe din terenurile și morile târgului erau date la mânăstiri și diferiți boieri. Curtea domneasca era în ruine. La acea data Cotnariul era un târg mai răsărit decât Hârlăul, și nu se poate ca el să nu fi fost călcat de oștirile poloneze însetate și flămânde după bogățiil e Moldov
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cti torii al e lui Ștefan cel Mare, apoi ruinele Academiei Latine Despo t Vodă ( sec. 16 ), cetatea traco-getica Catalina (sec. 4-3 î. Hr.), conacul ctitorit de Nestor Ureche (reconstruit de Cantacuzino Pașcanu, 1835), castelul Carjoaia (sec. 18), biserica Zagavia (fosta mânăstire Zagavia, 1624), mormântul Episcopului Amfilohie Hotinul (autorul primului manual de geografie, mort în 1800), biserica Scobinți (1849), schiturile Lupărie, Cotnari, formează un bogat vestigiu al urmelor trecutului ce dăinuiesc până în prezent. Prin excelență, comuna Cotnari adăpostește un complex de vestigii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]