3,421 matches
-
ceasurile șapte seara, în luna lui gustar, de la cursele de la Challans [...]. În cale întâlnește vorba cântecului pe toate cărările, pe marginea taluzurilor, imense umbrele violet", cu mânerul înfipt în pământ. Închipuiți-vă așadar "că în trecere, aflat în trăsură și mânând calul la galop, aproape de tot de marginea drumului, răstoarnă cu un șfichi iute și iscusit cortelul o plăcere nevinovată a burghezilor de prin partea locului. Va zări negreșit o pereche de tineri în straie de sărbătoare", sărutându-se aprig pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
viață al adolescenților și banalizarea flirtului. Toți băieții și fetele de vârsta mea Se plimbă pe străzi doi câte doi se lamentează Françoise Hardy, cu vocea sa melancolică și domoală. Și privind ochi în ochi adânciți Și ținându-se strâns mână-n mână Mergând îi vezi cu pas de îndrăgostiți Unul lângă altul hotărâți să rămână [...] Însă mie singură dat mi-e să fiu Căci nimeni nu mă iubește. Sentimentul pe care îl exprimă Françoise Hardy în cântecul acesta celebru este
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
continuau să se așeze, la o grosime de mai bine o jumătate de metru, în liniștea aparentă a zilei, eu îmi vedeam de - ale mele. Se auzea doar zgomotul apei Trotușului și scrâșnetul roților zecilor de vagoane care se depărtau mânate pe calea ferată - dus și întors. Îmi amintesc și acum durerea puternică pe care am simțit-o când, ajungând acasă, l-am găsit și văzut pe tatăl meu mort. Aspru cu mine, neîndurător, aprig în a pretinde să i se
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
curelușă de piele la capăt. Înfășurată în vîlvătaia neagră a propriilor plete, copila țîșnește spre zare cu strigăte ascuțite, rotind amenințător urag-ul: Ih! Iih! Iiiih! Ihiiih! își cheamă caii din cele patru zări, se alătură lor, apoi ajunge să-i mîne din spate. Și herghelia se îndreaptă spre noi, puhoi, năvălind apocaliptic, ca-n vremea străbunului Gingis-Han, în valuri sure, negre, roaibe sau bălane, tropăind din copitele niciodată potcovite, nechezînd, cabrîndu-se, fremătînd... Și micuța urmașă a lui Ogodai-Han se oprește din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Lille și unde fusesem trimisă cu serviciul. Nu aveam nici doi ani de cînd ajunsesem în Franța și acesta fusese primul meu serviciu pe termen nelimitat. După cîteva luni de muncă într-o suburbie elegantă a Parisului, treburile profesionale mă mînaseră spre actuala capitală a regiunii Nord-Pas de Calais. Nu cunoșteam pe nimeni în acel oraș, așa că am fost tare bucuroasă să aflu că bunii mei prieteni din Paris, Florence și Alain de Penanster, au acolo un frate și cumnat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
către umbră unui dud. Acolo își împart între ei câștigul zilei și acolo rostesc un “Sară bună!”, plecând fiecare pe la casele lor. Moș Gheorghe matură cu grijă căruță de fan, pregătind-o pentru ziua următoare. Sub scândura de pe care își mâna boii, măi ascunde câte două-trei brazde. Pe urmă, intră încet în bucătărie, strigând: - Anică, hai!.... Mai, Anică!.... Anica îl întâmpină voioasa cu sortul în brâu și cu făcălețul în mână, făcând încă o mămăligă caldă pentru omul ei întors de la
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
fi chiar Ierusalimul, oraș care deja era sacru pentru alte două religii majore, iudaismul și creștinismul. Faptul va avea o mare importanță, inclusiv pentru marile conflicte dintre evrei și palestineni din secolul XX. Primele grupuri de evrei majoritatea săraci și mânați de idealul revenirii pe "pământul făgăduinței" n-au fost luate în seamă de populația locală și nu a avut loc niciun conflict. Această situație s-a păstrat până la Primul Război Mondial, numărul evreilor veniți fiind de doar câteva zeci de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lacrimi. Salve, și să auzim de tine!” Cezara ,,...Îmi amintesc de ziua când am apărut În viață clasei a X-a și când Malin mi-a Întins mâna să caldă și buna. Cum se poate ca Într-o zi, aceasta mâna să fie rece și fără viață? Avea o mare Încredere În viață și o răspândea În jurul lui. Mă Încuraja Înainte de treaptă și mă Învăța să nu mă sinchisesc de toate fleacurile. Speră că va veni o zi când În jurul lui
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Ajuns să o compătimească pe captivă, corifeul se miră că ea nu face nimic să împiedice propria moarte : Femeie prea nefericită și totodată prea-nțeleaptă [...] dacă știi într-adevăr ce soartă te așteaptă, de ce, ca o junincă, pe care-o mână zeii, să mergi cu-atâta bărbăție la altar ? Casandra arată însă că o tentativă de fugă nu ar schimba cursul fatal al evenimentelor : Nimic nu poate să mă scape, de ce aș mai câștiga, străinilor, o clipă ? Soarta fetei lui Priam
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu poate fi și-aici ? - III 7). În pofida reticențelor lui Priam care spune că fiica lui e bolnavă, Elena se simte atrasă de Casandra : Ceva spre ea mă cheamă. Iubirea și mai mult/ E ca o misterioasă putere ce mă mână (III 7). La ivirea neașteptată a prorociței, Priam întreabă dacă ea uitat-a de grozava taină ce-o urmărește și dacă a înțeles că toate sunt numa nchipuiri, Hecuba spune că fata a cerut insistent să fie lăsată să iasă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Petru Dumitriu se servește astfel de convenții ale teatrului clasic spre a sublinia actualitatea mitului : subiectul antic, sugerează el, rămâne relevant și pentru publicul secolului al XX-lea. Adaptată spiritului modern, legenda a suferit însă modificări substanțiale. Eroii antici sunt mânați de fatalitate și împlinesc justiția divină prin crimă. Clitemnestra lui Eschil își ucide soțul din pasiune pentru Egist și totodată pentru a răzbuna jertfirea Ifigeniei. Eroina lui Petru Dumitriu acționează din imboldul de a-și umple vidul sufletesc. Din prima
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
II, p. 41), în fața unui public plictisit de tragedii, îngrozit de comedii și îngrijorat de soarta ce-l așteaptă (II, p. 42). De vreme ce nimeni nu-și mai cunoaște viitorul, oamenii se mișcă la întâmplare ca niște bețivi (II, p. 43). Mânați de acuta lor nevoie de certitudini, grecii amenință să se coalizeze împotriva orașului Delphi și să aducă o altă preoteasă (II, p. 43). Disprețuitoare la adresa celor care n-au curaj să încheie nicio afacere, oricât de sigură ar fi, dacă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Fără a fi atins încă nivelul moral, regina se lasă stăpânită de instinct (p. 233). Natura ei emotivă lipsită de control nu exclude inteligența, dar o subordonează temperamentului (p. 234). Vietate primitivă în care lumina conștiinței nu a înflorit încă, mânată de o voință tainică, străină (p. 234), ea întrupează ființa omenească într-un stadiu elementar, violența și cruzimea ei fiind manifestările sublimate ale puterilor oarbe din natură ce-și fac drum prin temperament (p. 237). Nici Agamemnon nici Clitemnestra nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să evoc minunatele și bine cunoscutele versuri ale marelui poet român: "La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strâns, Ca să stee înainte-mi ca și zidul neînvins....... Tu te lauzi că Apusul înainte ți s-a pus? Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus? Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinții biruință căta orice cavaler. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul!..." Există și o speculație, conform căreia Mihail
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Marin Preda 800. „Cărți răsărite din vis și din valul fierbinte-al gândirii, Voi sunteți stele ce vin să reverse chemări și avânturi, Voi sunteți flori ce-alinați, luminându-ne-ntreg viitorul, Fără de voi n-am mai fi decât hoarde mânate de patimi.” Eugeniu Speranția 801. „... Trebuie să gândești și să scrii mult ca să poți lăsa în urmă dâra unei lumini.” Marin Preda 802. „Am mai spus că orice carte este, întrucâtva, o narațiune, dar și o confesiune, pentru că relatează un
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
în timpul zborului urmărit de noi toți. Toate aceste mișcări induc în noi ideea inefabilă de nemărginire. O astfel de stare sufletească am trăit-o noi înșine pe un cal în galop, în vârtejul unui vals, într-o barcă cu pânze mânată de vânt pe suprafața apei sau în fața unui buchet de flori. Întocmai, completează cu voce domoală cunoscutul pictor. Ne cuprinde o aspirație nemăsurată către o altfel de viață, către una hiperbolică. În Adormirea Maicii Domnului de Tiziano simpla răsturnare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
rezolvat") este una din expresiile favorite cînd cei doi se hotărăsc să vadă ceva sau să meargă undeva și nu e niciodată nevoie să ceară permisiunea părinților (absenți). Pe de altă parte, cei doi reprezintă produsul comportamentului adolescentului total nesocializat, mînat de agresivitate 25. Se poate afirma fără putință de a greși că "utopia" lor are un pronunțat caracter solipsist și narcisist și e lipsită de orice "norme comunitare care să-i unească și lipsită de orice grijă pentru celălalt". Această
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
citim atîtea cărți și reviste de proastă calitate, în fiecare zi, în fiecare an. Se poate presupune că societatea viitorului va privi spre epoca noastră, cea a culturii media, ca spre o epocă de barbarie culturală, în care industriile culturale mînate de interese comerciale își propuneau să stimuleze zonele cele mai obscure ale spiritului uman, producînd în cascadă filme, emisiuni TV, romane și alte tipuri de texte care prezentau violența drept soluția tuturor problemelor, care puneau într-o lumină nefavorabilă femeile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
văzut, merg salivând pe culoare până aproape de sala de mese. Tacâmurile sunt vechi și uzate. Unele bucătărese sunt mai mult decât neprietenoase cu suferinzii. Aceștia mai greșesc uneori, având un comportament dezechilibrat. Dar poate că e de înțeles! Disperarea îi mână la reacții nu tocmai ortodoxe. Zilnic, personalul medical și auxiliar aleargă de colo-colo cu câte o hârtie de semnat ori cu câte o cutie de carton plină cu medicamente. Din auzite, încuscreala și nepotismul sunt elemente constitutive ale acestei încrengături
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
articolile sus citate, am autorizat pe Alteța-Sa Serenisimă principele Alexandru Gorceacoff, cancelarul Nostru de Imperiu, a subscrie declarațiunea privitoare la neviolabila observare și execuțiune a stipulațiunilor coprinse în convențiunile și articolii adiționali; și spre încredințare, subscriind cu a Noastră mână deplin împuternicirea de față, am ordonat să se pună pe dânsul sigiliul Imperiului Nostru. Dat în Moscva, la douăzeci și trei aprilie al anului mântuirii una mie opt sute șaptezeci și șapte, în anul al douăzeci și trei al împărățirei noastre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de ordine ale guvernului. Pretinșii comuniști organizau manifestații pe străzile Capitalei, în special pe Calea Victoriei și prin fața Palatului Regal. Numărul manifestațiilor era destul de redus, erau oameni aduși cu de-a sila de pe la marginele orașului. Mai numeroși erau agenții, care-i mînau de la spate. Manifestanții trebuiau să fie zgomotoși, să strige lozinci comuniste și cei mai voinici să poarte pancarte cu capul lui Marx și Engels. Aceștia, cînd se certau între ei, se amenințau că-și dau în cap cu Iorga, singurul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
poziții. ,, În locul bradului împodobit la sărbătorile Crăciunului, obicei împământenit în vremea de după război, la Palat s-a colindat cu steaua făcută de Măria Sa Voievodul, s-a cântat Florile dalbe și (la Anul Nou) s-a trosnit din bici cu Plugușorul: Mânați măi, hăi! hăi!”. Mihai, însoțit de colegii de clasă, îl colindau pe regele Carol, iar acesta îi răsplătea cu colindețe. Luni, 28 decembrie. După ce a petrecut Crăciunul cu regele la Sinaia, Mihai pleacă în străinătate, însoțit de gen. Condeescu și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Străjer, Măria Sa Voievodul și-a trăit copilăria după legile pedagogiei românești. <...> L-am văzut astfel, copil cu bucle de aur, luptându-se cu roaba încărcată de nisip, cu stropitoarea mică udând floricelele și iarba, cu grebluța curățind aleea, cu biciul mânându-și calul închipuit, cu soldații de plumb așezați în rânduri și muștruluiți când nu se repezeau curagioși în luptă, cu scaunul răsturnat ca o trăsură, cu cățelușul nedespărțit de joacă, cu smeul, cu tot ce formează câmpul de activitate al
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
băgat în păpușoi (ca să găsească știuleți de fript) și nimeni n-a pomenit de vite. Eu fiind de serviciu, m-am dus să le caut. Mare noroc că paznicul, domnul Olinici Andrei, le-a fugărit din trifoi și le-a mânat pe un pârlog. Erau sătule și rumegau. I-am mulțumit și-apoi m-a ajutat să le duc la fântână, pentru a le adăpa. Era o troacă mare și un jgheab plin cu apă încât vacile și-au putut potoli
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu fie atinsă de intem perii, era protejată de un coviltir, adică un acoperiș la căruță, făcut dintr-un schelet de nuiele curbate, peste care se întindea rogojini sau pânză groasă. Păcurarul stătea pe un jiț vechi, în față-și mâna caii. Atârnate, pe ambele părți ale căruței erau două găleți de păcură sau chiar un butoi (când aveau casă nouă cu acoperiș de draniță): Când ne-am construit casa "cea nemțească" (în două table) acoperișul era de draniță (șindrilă). Tata
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]