3,499 matches
-
Sfatului, el, cel mai înverșunat prăbușitor al dinastiei și tronului. Regele se făcu neștiutor de cele petrecute în teritoriul ocupat, decoră întreaga delegație și pe Stere, și-i invită la dejun. El uitase tot, își refăcuse o virginitate și se mândrea pe balcon la spatele regelui, ovaționat de public; C. Arion își bătea joc de el și-i vorbea în față de cei care vorbeau într-un anumit fel și se purtau într-altul, dar uita că și dânsul era în aceeași
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu văd asta. * Orice pas înainte nu se face primind un picior în spate, ci privind adevărul în față. * Sarea nu se pune în bucate pentru a face plăcere împăratului. * Unii părinți cer copiilor să învețe bine pentru a se mândri cu ei; unii copii chiar cred că învață pentru părinți. * Cine citește mult își poartă biblioteca cu dânsul. * Prin ușa școlii se intră, dar se și iese. * Profesorii care pun note rele vor ca rezultatele elevilor să fie bune. * Răul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
anatomie (descriptivă și topografică) i-a ocupat timpul, dar s-a impus și ca un remarcabil cercetător. Rezultatele studiilor sale anatomice au fost consacrate prin includerea lor în celebrul tratat "Testut", o adevărată biblie modernă a anatomiei. Studenții ieșeni erau mândri descoperind numele Nubert, profesorul lor, în ediția a IX-a a tratatului, alături de cei mai mari anatomiști ai lumii. Asistent de anatomie în 1915, conferențiar și docent în 1932, profesor în 1942, Nubert a fost un model viu al medicului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alții, ca și cum ar fi de aceeași rasă, medicii au nevoie, într-adevăr, să audă, în liniștea nopților de gardă, pașii predecesorilor care constituie adevărate repere în meseria lor. Printre aceste repere se situează și profesorul Strat. Născut în 1905, la Mândrești Galați, într-o familie de învățători (intelectuali modești ai timpului care au generat atâția iluștri cărturari români), Constantin Strat a urmat liceul și facultatea de medicină la Iași (absolvind-o în 1930, cu o teză îndrumată de Gr.T. Popa care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pretinde autonomia legală moștenita de la strămoșii români. S-ar putea obiectă că ideea fondării catiliniene era de un gust îndoielnic, dar pistoiezii, care mai curând agreau explicația că propriile lor tulburări civile ar fi coborâtoare din cele ale românilor, se mândreau cu această asociere 64. Și într-un mod vag, dar nu inconsecvent, acest lucru a fost, de asemenea, legat de problema reînnoirii mandatului lui Manetti, căci dacă cererea celor din Pistoia era o chestiune între două state suverane și astfel
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
acea cadență în care luni vine după duminică, iar joi se află înainte de vineri, ziua meciurilor de fotbal din liga a treia. Varianta de net a Bacăului Sportiv nu va avea ce să reproșeze clonei sale printate. Dimpotrivă. Se va mândri cu ea, așa cum lumea sportului băcăuan se poate mândri cu un nou titlu; unul editorial de data aceasta. Sigur, prietenii tastaturii se vor plânge că lipsește secțiunea video. Deocamdată! În 2021, când Anuarul lui Costin va împlini un deceniu, iar
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
joi se află înainte de vineri, ziua meciurilor de fotbal din liga a treia. Varianta de net a Bacăului Sportiv nu va avea ce să reproșeze clonei sale printate. Dimpotrivă. Se va mândri cu ea, așa cum lumea sportului băcăuan se poate mândri cu un nou titlu; unul editorial de data aceasta. Sigur, prietenii tastaturii se vor plânge că lipsește secțiunea video. Deocamdată! În 2021, când Anuarul lui Costin va împlini un deceniu, iar noi vom bea Berezero cu Harry Potter, probabil că
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
în fiecare săptămână. În acest fel, putem crește ca echipă. iar cei tineri pot crește în valoare jucând cu niște oponenți valoroși. A fost un meci tensionat, cu răsturnări de rezultat, cu faze frumoase, cu un public frumos și suntem mândri că facem parte din această echipă. B.S.: A fost cel mai frumos meci de la revenirea Științei în prima ligă ? S.I.: E greu de spus, fiindcă acuma îmi vine în minte meciul pe care l-am avut cu elvețienii de la Bern
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
descoperi noi experiențe, întâlnind echipe din diverse Țări și profitând la maximum de aceste jocuri. Returul cu slovacele de la Doprastav Bratislava l-am disputat în fața a 1700 de spectatori, orașul nostru descoperă puțin câte puțin voleiul feminin, iar noi suntem mândri de acest fapt. Sperăm să putem găzdui echipa din Bacău în cele mai bune condiții și să profităm din nou de o nouă experiență pentru clubul nostru ! ” (Lucian Purcaru) Alexandra Rochelle (Evreux VB) : ”Jucătoarele Științei sunt adevărate războinice !” În confruntarea
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
desperare, de fugă, de sinucidere chiar. Așa-i când te iè gura pe dinainte și te gurguți 173 mai sus decât te rădică călcăile. Atunci am văzut eu că e mai bine să fii sărac și curat decât să te mândrești cu ce nu ai. Dar, în sfârșit, slavă Domnului, că am scăpat așa. Această tragi-comică aventură mi-a servit de lecție, astfel că de atunci și pănă în ziua de astăzi n-am mai comis pacatul de a spune vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pedagogică încă necristalizată ci una călăuzită tot mai mult de o doctrină, a cărei apariție a fost precedată și stimulată de mișcarea "școlilor noi" este vorba de educația nouă (2). 1.2. Mișcarea pentru educația estetică Școala tradițională, care se mîndrise cîndva cu locul pe care îl acorda științei și cultivării rațiunii, începe, către sfîrșitul secolului al XIX-lea, să fie criticată pentru caracterul său unilateral, pentru orientarea sa aproape exclusivă spre angajarea intelectului în activitatea educativă. Pe de altă parte
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
reușit" scrie el "să încheg într-un sistem concepția mea despre pedagogia românească; paguba nu este tocmai atît de mare, precum ar părea la prima vedere" (70, p. 284). Cred că, dimpotrivă, paguba este deosebit de mare; ne-am fi putut mîndri cu un foarte original și bine închegat sistem de educație. În cîteva ocazii, inclusiv în scrierea sa din 1944 Puncte cardinale pentru o concepție românească a educației -, Ghibu își manifesta insatisfacția față de insistentele apeluri la științifizarea pedagogiei. "Pedagogia nu trebuie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
până la circa 1700 metri altitudine, unde a găsit un horn abrupt pe care am escaladat până ce am ajuns sus pe muchia Tărâței, undeva după punctul „la custuri”. Am ajuns la cabana Podragu după 12 ore, frânți de oboseală dar extrem de mândri că am reușit să facem ce ne-am propus. De la Altar, de pe muchia Tărâța mai există de asemenea o potecă prost marcată care coboară spre cabana Turnuri, am mers și eu pe acolo pe vremuri, eram cu verii mei Nichi
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
grijă și dragoste, ajunși la majorat, au plecat să-și caute părinții biologici, renunțând la orice sprijin din partea părinților adoptivi. Fiecare dorește și speră să afle că provine dintr-o familie sau dintr-un popor cu care să se poată mândri. Și atunci apare spontan în sufletul lor naționalismul și patriotismul, ca un răspuns la întrebarea chinuitoare: eu al cui sunt? Am remarcat reacții foarte concludente în străinătate, în lumea liberă europeană. Cumpărând brânză telemea într-un supermagazin, am spus casierei
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
spunea dânsa, „în orele de dirigenție le vorbește elevilor despre Eminescu, în loc să îi învețe cum să câștige un ban”... Cum nu vii tu Tepeș Doamne... Sau „iartă-i Doamne că nu știu ce fac”. Noi suntem Români și avem dreptul să fim mândri de originea noastră. Strămoșii noștri, Dacii, aveau o cultură care uimește astăzi lumea cercetătorilor și a cunoscătorilor. E destul să amintim de Kogaiononul și de Topografia Cosmogenică Dacică, de cunoștințele lor ample și științific dovedite, în domeniul astronomiei și chiar
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu dragostea celui care sădește o floare sau un pom, pentru ca această dragoste a învățătorului să prindă rădăcini și să rodească în sufletul elevului. Numai așa vom ajunge să iubim și să apărăm tradiția neamului românesc, să ajungem să ne mândrim cu frumoasele noastre tradiții, să ne asigurăm supraviețuirea ca neam și ca țară, să ne asigurăm un loc demn în rândul popoarelor europene. Moda se schimbă mereu, crizele vin și pleacă, năvălitorii medievali sau cei moderni, apar și apoi dispar
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
naționale. Pe jos, călare sau doar busturi, însoțite de plăci comemorative care arată contribuțiile acestora la istorie, la cultură, la civilizație, sunt mereu în atenția cetățenilor, a trecătorilor tineri sau bătrâni, străini sau autohtoni. Pe drept cuvânt, fiecare popor se mândrește cu oamenii excepționali pe care i-a dat, e o mândrie legitimă, e un gest pios de recunoștință, aducere aminte și de afirmare pentru prezent și pentru viitor. Acești oameni de excepție sunt însă un foarte mic procent din populația
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cel care își reneagă rădăcinile, rămâne un desrădăcinat, foaie în vânt, un nimic în lumea largă. M-am întors atunci cu pocăință și cu respect la rădăcinile mele, la cultura, civilizația și la tradițiile neamului românesc. Am început să mă mândresc cu originea mea. În Germania au fost și sunt o mulțime de specialiști foarte apreciați profesional, absolvenți ai facultăților și universităților din România, medici specialiști în chirurgie, cardiologie, angiologie, oftalmologie, ortopedie și altele, ingineri, fizicieni, chimiști și de alte specialități
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
tot ce v-a dăruit astăzi Dumnezeu, bucurați-vă de lumină, de natură, de frumusețea lumii din jur, acordați tuturor iertare și iubire, ca să trăiți în pace și liniște sufletească”. Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Orele străzii Suntem mândri de faptul că suntem „oameni liberi” și că trăim după bunul nostru plac, că suntem stăpâni pe viața și pe hotărârile noastre. Așa să fie oare? Nu aș vrea să spulber nimănui iluziile, dar conform zicalei „iluziile noastre de azi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
sociale și culturale rapide. Prin deceniul al cincilea, influența Europei Occidentale devenise tot mai evidentă. Tendința aceasta se manifesta în manierele și veșmintele boierimii. Generația mai veche continua să poarte îmbrăcămintea națională, cu poalele ei lungi, în vreme ce copiii acesteia se mîndreau cu hainele lor croite conform ultimei mode pariziene. Aceste diferențe se vor dovedi cu timpul a fi mai mult decît superficiale. Nu erau copiate doar stilurile vestimentare apusene, ci și ideologiile politice ale epocii susținute de grupurile mai radicale. Acestea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dat cu mucii-n fasole. Fac pariu că dacă-i alegeam un nume neaoș, Maricica, Vasilica, să zicem, ar fi strâmbat din nas. Aia nu cadra. Dar Tiffany era cu totul altceva. Mai târziu am aflat că tipa respectivă se mândrea, așa cum bănuiam, că provine din nu știu ce familie aristocratică crescută cu pian în casă. Nu că asta ar fi ceva de rău, dar orișicâtuși, io nu aveam decât o muzicuță de jucărie la care nu știam nici măcar cum trebuie să suflu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ai finalul dacă ai făcut pregătire cu un isteț din facultate, în marea majoritate a cazurilor, un jurnalist nu foarte talentat, cum ar fi Olaru, care a lucrat în TV trei zile, dar lucrul ăsta nu-l împiedică să se mândrească cu experiența lui jurnalistică acumulată în 72 de ore. Dacă faci cu el meditație, dacă e și în comisie, chiar nu trebuie să te frămânți. Reciți disciplinat finalul pe care ți l-a dictat la pregătire și te-a pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
la fiecare pagină și cu o copertă Împo do bită cu anluminuri și titluri dese nate În stilul epocii. Lucrare considerabilă pentru literatura noastră de tălmăciri din clasicii străini și de care rafturile noastre sărăcă cioase ar trebui să se mândrească atât pentru ceea ce reprezintă ca un mare și etern capital omenesc, cât și pentru mândra ei Înfă țișare În straie de glas românesc; dacă formidabila și dezolanta incultură și nepăsare a cititorului român n-ar fi așa cum i le cunoaștem
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pregătindu-ne Însă, cu acest regim sobru și lactat, pentru vremurile de desfrâu Într ale mân cării ce aveau să urmeze Îndată după Însurătoarea fiecăruia dintre noi cu fete bune, drăguțe și excelente gospodine, care abia dacă se mai pot mândri astăzi cu acest din urmă titlu ce le-a mai rămas. Vestea Însurătoarei mele, la care avui curajul să mă gândesc și să mă zoresc chiar prin vara anului 1910, cu școala netermi nată și cu armata nefăcută, a pătruns
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de Însăși tehnica cea mai elementară a amorului, așa cum o experimentară Daphnis și Chloe, eroii ro ma nului pastoral, numai grație și naivitate, al lui Longos, bătrân astăzi de o mie șapte sute cincizeci de ani și pe care Goethe se mândrea a-l reciti măcar o dată În fiecare an? Vor fi avut ochi pereții acestei odăi, să-i vadă farmecul nespus al pudoarei ofensate, violentate și resemnate? Spaima și teroarea din ochii ei plini de implorare? Părul frământat și des pletit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]