2,918 matches
-
faptă, oricît de măreață, nu înseamnă nimic. Ea este condiție a actului mîntuirii, căci este sursa și motorul faptelor bune. Ἀγάπη este și iubirea Lui Dumnezeu pentru om, datorită căreia pe Însuși Fiul Său L-a dat (morții), pentru ca să ne mîntuiască (1 Ioan 3, 16—17). Același cuvînt este folosit de sfîntul Ioan evanghelistul cînd spune că „Dumnezeu este iubire” (Ioan, 4, 8-16). Căci zice el „Iubiților, să ne iubim unul pe altul, pentru că dragostea este de la Dumnezeu și oricine iubește
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
dveră" care datează din anul 1841, având o frumoasă broderie marginală în fir de aur pe catifea de culoare vișinie, purtând pe latura de sus următoarea inscripție: „"Eu sunt ușa cea adevărată. Prin mine de va intra cineva se va mântui și va intra și va ieși și pășune va afla. 1841"“ Un alt monument istoric din cadrul Mănăstirii Frumoase, sunt conform listei monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii, și
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
1908, "„...jandarmii aceștia n-au știut nimic de pregătirea răscoalelor, ei n-au avut curajul să se lupte cu răsculații (...). Prin urmare din aceste răscoale se poate vedea de câtă bărbăție au dat dovadă jandarmii noștri. Când însă s-a mântuit răscoalele (...) jandarmii au întins pe oameni, unii îi țineau de cap și alții de picioare, - pe când alții, însăși, îi călcau cu călcâiele (...)”. Ca urmare a acestor deficiențe, Ion I.C. Brătianu, în calitate de ministru de interne în guvernul liberal al lui Dimitrie
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
întruparea cu voia pentru bunătatea Sa, ca Cel ce este prin fire Mântuitorul tuturor; iar pe urmă a răbdat patimile de bunăvoie ca Răscumpărător (36). Căci nu s-a făcut Dumnezeu om de mai înainte ca să pătimească, ci ca să-l mântuiască pe om prin patimi, întrucât acesta se făcuse robul lor prin călcarea poruncii dumnezeiești, după ce la început fusese nepătimitor. Așadar la dreapta se află taina întrupării Cuvântului, cea conformă Providenței. Ea înfăptuiește prin har îndumnezeirea mai presus de fire a
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
patimi, întrucât acesta se făcuse robul lor prin călcarea poruncii dumnezeiești, după ce la început fusese nepătimitor. Așadar la dreapta se află taina întrupării Cuvântului, cea conformă Providenței. Ea înfăptuiește prin har îndumnezeirea mai presus de fire a celor ce se mântuiesc, îndumnezeire hotărâtă mai înainte de veacuri, la care nu se va putea ridica după fire nici o rațiune a făpturilor. Iar la stânga stă taina patimii de viață făcătoare a lui Dumnezeu, care a voit să pătimească după trup. Ea este conformă Judecății
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
Euharistia continuă. Numai așa vă veți împlini datoria. Altfel nu se poate, domnilor! Neamul este o realitate a vietii veșnice, iar el se fundamentează pe trei forțe: îngerii, sfinții neamului și drepții...Drepții sunt strămoșii noștri, toți care s-au mântuit. De aceea, ce-i leagă pe fiii unui neam nu e instinctul și adaptarea la mediu,ci spiritul..." Aceasta furtună despre care vă vorbesc, nu poate fi altceva decât asumarea la modul maxim a trăirii creștine. Furtună este spărtura conștiinței
Ilie Moldovan () [Corola-website/Science/308451_a_309780]
-
rostește rugăciunea intrării: Diaconul strigă cu voce tare: «Înțelepciune! Drepți!», apoi intră în presbiteriu, așază evangheliarul pe altar, iar ceilalți clerici merg după el. Ïntre timp, poporul cântă isodiconul, care are de obicei conținutul următor: Acesta e urmat de refrenul: «Mântuiește-ne pe noi...», ca la antifonul al II-lea. Între timp, se pot cânta troparele. Pentru duminici și sărbători, se cântă mai întâi troparul învierii, apoi troparul sfântului zilei, apoi «Mărire Tatălui și Fiului și sfântului Duh» cu «condac»ul
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
binelui și răului, se substitue arborelui cosmic. Pomul vieții este asociat cu manifestarea divină. Aceasta întrucât se observă o reluare de simboluri între arborele primului legământ (pomul vieții) despre care vorbește Facerea, și arborele crucii, sau arborele noului legământ, care mântuiește omul. Isus însuși este Pomul Vieții, leacul bolii păcatului și morții. La începutul Facerii este descrisă creația lumii vegetale: Și a făcut Domnul Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi plăcuți la vedere și cu roade bune de
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
de la materie la spirit, de la animația istorică la statica atemporalității. Vehiculul acestui zbor planat prin spațiul nesfârșit al expresiei artistice este tocmai fasciculul de lumină care pornește din spațiul picturii Occidentale, din acela renascentisto - baroc cu precădere, și se prăbușește, mântuit de orice convenție calendaristică, în lumina taborică a Răsăritului. Pornește de la peisaj sau de la scena de interior și se surpă în aurul iconostasului și în aura Mântuitorului. Acest traseu care camuflează atâtea evenimente intermediare, o revărsare de povestiri și de
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
Astfel, s-a împlinit cel mai frumos cuvânt al Domnului tău către fiii lui Israel, pentru că au fost răbdători. Noi am nimicit ceea ce Faraon și poporul lui încropiseră și zidiseră."( 7: 137) "O, fii ai lui Israel! Noi v-am mântuit de vrăjmașul vostru și v-am dat întâlnire pe Coasta dreapta a Muntelui. Am coborât apoi asupra voastră mâna și prepelițele."(20:80) "Astfel Noi le-am dat moștenire fiilor lui Israel."(27: 59)" Tot în legătură cu fiii lui Israel, apare
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
venit la ei, Faraon i-a spus: „ O, Moise! Eu cred că tu esti vrăjit” "(7:104) "Oare binefacerea pe care mi-ai arătat-o să fie aceea că ai orbit pe fiii lui Israel? "(27:22) " Noi i-am mântuit pe fiii lui Israel de osânda umilitoare [...] de Faron care era trufaș peste măsură [...] Noi cu știința i-am ales dintre lumi. "(44:30) Ei spuseră când năpasta se abătu asupra lor: O, Moise! Cheama-L pentru noi pe Domnul
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
Nu este dumnezeu în afară de cel în care cred fiii lui Israel. Eu sunt dintre supuși.” "(10:90) "El spuse: „Să vă caut alt dumnezeu decât Dumnezeu de vreme ce El este Cel care v-a ales înaintea tuturor lumilor? ”" Noi v-am mântuit de oamenii lui Faraon, căci ei va supuneau la osânda cea mai rea: vă omorau fiii și le lăsau pe fiicele voastre să trăiască. Această a fost o grea încercare la care v-a supus Domnul vostru! "(7: 138 - 141
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
cu familia la Brașov, unde intră la Liceul Principesa Ileana, și la București, unde urmează cursurile Institutului Pompilian. Frecventează cercuri intelectuale de stânga și intră la vârsta de 16 ani în organizația Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate, visând „să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc.” În paralel, primele ei încercări literare sunt generos încurajate de Tudor Arghezi și Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânăra poetă. În perioada 1947-1948 a fost redactor la
Nina Cassian () [Corola-website/Science/299016_a_300345]
-
se întoarcă, fie prin blîndețe și făgăduieli, fie prin silă, ereticii ce se petreceau în Moldova. Fiindcă armenii se arătase mai îndărătnici, el îi supuse unei crîncene prigoniri, ceea ce împinse pe mulți din ei să părăsească țara, spre a-și mîntui credința. Toate aceste le făcea Ștefan, pentru a răscumpăra prin masca religiozității nenumăratele sale abuzuri, și mai ales desfrânările sale cele nesăturate, care erau o veșnică amenințare pentru onoarea celor mai nobile femei. Și cum să nu se fi supus
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
era anticlericală dar nu și anticreștină. relatează discursul său ținut în fața populației napolitane: „sunt creștin și mă adresez creștinilor - sunt un adevărat creștin, și vorbesc adevăraților creștin. Iubesc și venerez religia lui Hristos, căci Hristos a venit în lume să mântuiască omenirea de robie...” și „aveți datoria să educați oamenii — să educați oamenii — să-i educați să fie creștini, să-i educați să fie italieni... Trăiască Italia! Trăiască creștinătatea!” Anticlericalismul lui Garibaldi se baza pe obediența sa masonică. Cu două luni
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
responsabilității morale și raționale. Un argument teologic standard împotriva botezului numai la vârstă adultă este că face eficacitatea sacramentului dependentă de înțelegerea botezatului, adică de ceea ce botezatul cunoaște. Aceasta ar veni în contradicție cu libertatea lui Dumnezeu de a putea mântui pe cine dorește. O altă obiecție spune că s-ar contrazice învățătura potrivit căreia credința și rugăciunile unei persoane pot beneficia altcuiva, mai ales în cazurile în care candidatul la botez nu are capacitatea intelectuală de a înțelege și a
Botezul adulților () [Corola-website/Science/303662_a_304991]
-
teologiei Bisericilor Reformate în general. Într-adevăr, Calvin nu a discutat niciodată pe larg în scrierile sale doctrine cum ar fi ispășirea limitată, ci doar a implicat o asemenea opinie. Afirmația centrală a acestor canoane este că Dumnezeu îi poate mântui pe fiecare din cei de care are milă și că eforturile sale nu pot fi zădărnicite de nelegiuirea sau neputința oamenilor. Oamenii în starea lor naturală, neregenerată nu au puterea de a se întoarce la Dumnezeu, însă harul și voia
Cele cinci puncte ale calvinismului () [Corola-website/Science/303674_a_305003]
-
lui Dumnezeu. Oamenii cedează harului nu pentru că Dumnezeu le-a găsit conștiințele mai sensibile sau credința mai tenace decât a celorlalți, ci dorința și puterea de a face voia lui Dumnezeu sunt dovezi ale credincioșiei lui Dumnezeu de a-și mântui poporul de sub puterea și pedeapsa păcatului. Denumită și "păstrarea sfinților", înseamnă că pe cei Dumnezeu i-a chemat la comuniune cu sine prin Cristos vor continua în credință și vor crește în ea și în alte daruri, până la sfârșit. Cei
Cele cinci puncte ale calvinismului () [Corola-website/Science/303674_a_305003]
-
continua în credință și vor crește în ea și în alte daruri, până la sfârșit. Cei care cad de la credință de la început nu au avut o credință adevărată, altfel s-ar întoarce la ea. Această doctrină diferă de opinia "o dată mântuit, mântuit pentru totdeauna" prevalentă în unele biserici evanghelice contemporane: în acea opinie, în ciuda aparentei apostazii, persoana este realmente salvată; în învățătura calvinistă, acele persoane dovedesc că nu sunt mântuite deloc și că niciodată nu au fost. În concepția populară, calvinismul e
Cele cinci puncte ale calvinismului () [Corola-website/Science/303674_a_305003]
-
s-ar întoarce la ea. Această doctrină diferă de opinia "o dată mântuit, mântuit pentru totdeauna" prevalentă în unele biserici evanghelice contemporane: în acea opinie, în ciuda aparentei apostazii, persoana este realmente salvată; în învățătura calvinistă, acele persoane dovedesc că nu sunt mântuite deloc și că niciodată nu au fost. În concepția populară, calvinismul e redus și mai departe la unul sau altul din cele cinci puncte. Doctrina alegerii necondiționate stă uneori pentru întreaga doctrină reformată, uneori chiar de aderenții săi; totuși, potrivit
Cele cinci puncte ale calvinismului () [Corola-website/Science/303674_a_305003]
-
doctrina predestinării, nu pot fi prezentate corect decât ca o asigurare celor care caută iertare și mântuire în Cristos că credința lor nu e în zadar, Dumnezeu fiind în stare să-și aducă la îndeplinire intențiile sale de a îi mântui. Cu toate acestea, non-calviniștii obiectează la aceste doctrine pe temeiul că îi descurajează pe cei din lume de la a-și căuta în mod activ mântuirea.
Cele cinci puncte ale calvinismului () [Corola-website/Science/303674_a_305003]
-
cu respirația sa, făurește două categorii de oameni: “hylicii” și “psihicii”. Însă elementele spirituale răspândite de Sophia în lumea inferioară intră în respirația lui Demiurg și duce la apariția celei de-a treia clase umane, “pneumaticii”, singurii capabili să se mântuiască. Gnosa răspândită de Mani susține că la începuturi cele două substanțe primordiale, lumina și întunericul, binele și răul, Dumnezeu și materia, coexistau, dar erau bine despărțite de o graniță. La nord domnea Părintele Măreției (asimilat cu Dumnezeu tatăl la creștini
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
demoni se împerechează, zămislind-i astfel pe Adam și Eva, primii oameni. Astfel o mare cantitate de lumină ajunge în trupul oamenilor, ei devenind acum obiectul principal al răscumpărării. Conform religiei maniheiste, principalul obiectiv al omului este de a se mântui pentru a putea readuce particulele luminoase din corpul lui la origini, în Paradisul Luminilor. Erezia bogomilistă susținea că lumea materială a fost creată de Satanail (Satan sau Diavolul), “Dumnezeu cel aspru” din Vechiul Testament. Bogomiliștii credeau că Satanail era fratele lui
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
senzației și percepției, lucrurile și oamenii, cum ar fi putut să le descrie și să-i însuflețească cu nota lor de particular și cu acel suflu de general, să le surprindă "legea" și firea, să le scoată și să-i mântuiască de sub blestemul abstractei generalități!? Nu doar alți oameni și alte străzi îi atrag ochii și îi momesc pașii, ci își pregătește pătrunderea treaptă cu treaptă în lumea subterană spre apele de taină ale acelei fântâni a trecutului. În părăginirea cimitirelor
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
a devenit un semn important al salvării viitoare al propriului suflet. Weber vedea Reforma drept originea eticii protestante, deși recunoștea că în Evul Mediu exista oarece respect pentru munca seculară cotidiană. Biserica Catolică îi asigura de faptul că vor fi mântuiți pe cei care acceptau sacramentele bisericii și se supunea autorității clericilor. Totuși, Reforma a distrus astfel de garanții. Din punct de vedere psihologic, oamenilor de rând le era dificil de a se adapta la această nouă viziune asupra lumii, și
Etica protestantă și spiritul capitalismului () [Corola-website/Science/312361_a_313690]