4,696 matches
-
5) echivalată cu "Unirea Țărilor Române" (Ibidem, p. 12). În privința datei de 1 decembrie a aceluiași an, se nota doar că este ziua unirii "Ardealului cu Vechiul Regat", înregistrând ca practică recomandabilă obiceiul de a se aminti "elevilor de acest măreț act" (Ibidem, p. 11). Natura specială a celebrărilor de la 24 ianuarie, marcate de inițiativa civică și de emulația locală, nu de comanda politică a autorităților centrale, s-a menținut, se pare, chiar și după legiferarea sărbătorii. Festivitățile aveau loc "în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
al lui Antinous Mondragone. Cât de semnificativ pentru lunga carieră pe care o avea în față ca această piesă de adolescență, prima sa lucrare publicată să surprindă deja gestul de a se întinde prea departe: spiritul uman aspirând către lucruri mărețe în ceruri! Poemul Icar și-a dat sfârșitul la tipar prăvălindu-se spre propriul mormânt tot atât Tatăl meu s-a oferit să plătească pentru publicarea poemului meu Icar drept cadou de Crăciun și m-a întrebat dacă preferam să
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
să înțeleagă de ce sinuciderea e cea mai bună dintre opțiunile lui. Propriile memorii și corespondența lui Yourcenar cu alții dezvăluie femeia care a fost în linii fundamentale: iscoditoare și intuitivă, totdeauna secretoasă, obsedată de trecut, convinsă că ființa umană este măreață în virtutea calităților mistice și oculte care nu mor atunci când corpul fizic se descompune. În acest sens, a fost tot atât de neoplatoniciană contemporană, cât a fost o "scriitoare gay". Doar protagonistul ei Alexis aprobă orientarea sexuală drept o provocare monumentală a vieții
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
însăși malițios efeminată, într-atât de iscoditoare și părtinitoare dovedindu-se. Parodia se îndreaptă aici și împotriva omniscienței caracteristice epopeii, întrucât surpriza, ca element de rupere, de fragmentare a unei narațiuni aparent lineare survine de la început. Pregătindu-i o intrare măreață amfitrionului serii, Trimalchio, naratorul ni-l prezintă în cel mai intim moment cu putință, pentru a arăta că personajele lui nu au nimic de ascuns, ba chiar sunt expuse "cu totul la vedere": "Dar Menelau nu isprăvise bine, când Trimalchio
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și el sensibil la farmecele tânărului Giton, care îi provoacă păcălitului o cumplită senzație de sufocare și prizonierat, apoi dorința de a o sfârși cu existența mizeră -, "eroii" noștri se află în situația de a-și declama iubirea prin gesturi mărețe, chiar disperate. Limbajul celor doi parodiază discursul măreț al tragediei ("Greșești, Encolpius, dacă crezi că o să mori tu întâi. Ți-am luat-o înainte. Și, ca să știi că cei ce caută moartea o găsesc ușor, uită-te la spectacolul pe
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
îi provoacă păcălitului o cumplită senzație de sufocare și prizonierat, apoi dorința de a o sfârși cu existența mizeră -, "eroii" noștri se află în situația de a-și declama iubirea prin gesturi mărețe, chiar disperate. Limbajul celor doi parodiază discursul măreț al tragediei ("Greșești, Encolpius, dacă crezi că o să mori tu întâi. Ți-am luat-o înainte. Și, ca să știi că cei ce caută moartea o găsesc ușor, uită-te la spectacolul pe care voiai să-l privească alții"), la fel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
italieni stau sub zodia aceleiași maturități culturale ce dusese la nașterea parodiei în Grecia antică, în timp ce, prin intermediul burlescului, operele lor promovează "în Italia un atac al burgheziei la adresa aristocrației și culturii ei"203. Parodia atacă, de fapt, tot ceea ce este "măreț și solemn, care ne apare sub chipul unei ceremonii"204. Evidența s-a impus și în artele plastice, fiind celebră gravura ce reprezenta grupul Laokoon cu trei maimuțe; parodiile plastice se limitează însă la schițe sumare, în timp ce teritoriul literaturii este
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
moment de pace, răgaz pentru Carol cel Mare să-și inspecteze paladinii, căutând, printre ei, un cavaler "demn de toată lauda". Istorisirea e din start pusă sub semnul parodiei, căci autorul focalizează pe același rege îmbătrânit și plictisit de fapte mărețe din finalul Cântecului lui Roland: "Tot domnind și războindu-se, războindu-se și domnind, haida-hai, părea ceva mai îmbătrânit decât ultima dată când îl văzuseră ostașii". Garantul faptelor de măreție e, așadar, depășit de vremurile eroice, așa că nu ne mai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
erau obligați să-l respecte" (în Eugen Cizek, prefață la volumul Seneca, Petroniu: Apokolokyntosis, Satyricon, Editura pentru literatură, București, 1967, p. IX). 148 Ibidem. 149 "Ultima vorbă a lui, auzită printre oameni după ce a lăsat să-i scape un zgomot măreț prin acea parte pe unde se exprima mai lesne, aceasta este: Vai mie, m-am căcat pe mine, cred! Dacă o va fi făcut sau nu, eu nu știu; de bună seamă însă că se căca pe toate". 150 Seneca
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ale lumii, sărmane vorbe goale,/ Nu-și pierde nimeni timpul cu scrierile tale!/( Ce fel de vorbă-i asta? Chiar nimeni? Ce rușine?/ Un cititor, doi, haide, or fi și pentru tine") după cum urmează " Oricine urmărește recolta artei aspre,/Țintind mărețe fapte, întâi să-și cizeleze/Moravurile sale cu legea cumpătării". 165 Petronius, Satyricon, în op. cit., pp. 72-74. 166 Ibidem. 167 Petronius, Satyricon, în op. cit., p. 81. 168 Cf. Cizek, Eugen, în Petronius, Satyricon, p. 153. 169 Prin termenii de "frate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
clar în aer imaginea celui pentru care scrie, prin ochii căruia recitește fără să vrea fiecare paragraf abia scris. Și acest Altul era nu Cititorul, fratele, prietenul și camaradul cititor, nici criticul în general, ci nu se știe de ce ilustrul, mărețul critic Ermilov 226. (trad. a.) La petrecerea din apartamentul lui Makarîghin ia parte și un personaj care aparține unui alt cronotop Moscova cetățenilor "liberi". Acest personaj este ofițerul demobilizat Șceagov, care, fără să aibă nimic în comun cu lumea diplomaților
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
superioare: Unde am nimerit? Mâine nu o să mai fiu zorit în apa rece! 40 de grame de unt!! Pâine neagră la dispoziție! Cărțile nu sunt interzise! Ești lăsat să te razi singur! Supraveghetorii nu îi bat pe zeki! Ce zi măreață este aceasta? Ce culme luminoasă? Poate că am murit? Poate că visez? Mi se pare că am ajuns în rai! Nu, stimabile, sunteți tot în infern, dar v-ați înălțat într-un cerc superior în primul. Întrebați ce este șarașka
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
învestirea lui cu valoare de supranume. Dintre toate posibilitățile de a scoate în evidență calitățile proclamate ale lui Stalin (înțelepciunea, genialitatea, forța de conducere), oamenii simpli aleg un detaliu fizic banal. Mustața nu este un semn distinctiv, ci, dimpotrivă, aruncă mărețul personaj în banalitate. Capitolele dedicate lui Stalin din romanul Primul cerc sunt dominate de perspectiva acestui personaj asupra lui însuși, percepție subminată în mod sistematic de ironia naratorului. După ce s-au prezentat diferite perspective, ni se oferă perspectiva lui Stalin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
această discuție, Volodin enumeră trăsăturile diplomatului sovietic, printre care, la loc de cinste, sunt atașamentul față de regim și față de Stalin personal, iar cunoașterea limbilor străine nu are importanța pe care ar trebui să o aibă în mod obișnuit: O ideologie măreață. O principialitate înaltă. Un devotament necondiționat față de cauza noastră. Un atașament personal profund față de tovarășul Stalin. Respectarea strictă a instrucțiunilor de la Moscova. La unii o bună cunoaștere a limbilor străine, la alții mediocră. Și încă ceva un mare atașament pentru
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dacă e necesar, chiar și moartea, însă o moarte glorioasă, cu onorurile și recompensele împăratului. Viața lui este grea în timp de război, splendidă în timp de pace. Răsplata celui care și-a dedicat întreaga sa existență, să împlinească lucruri mărețe este: primirea unui principat, numirea de prieten al împăratului, de a obține o prefectură pe lângă cei supuși și de a mijloci, atunci când poate, pentru prietenii săi care sunt în afara acestor situații. 3.2.3. Ioan Crisostom, episcop de Constantinopol Sfântul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
asemănătoare, dalmatul căuta să-i trezească pe romani amintindu-le sacralitatea pământului lor, pe care până și dușmanii se temeau să-l calce, ca și cum amenințarea unei morți oculte ar fi apăsat asupra lor, dacă ar fi profanat locurile sacre ale măreței istorii romane: Armata romană, învingătoare și stăpâna lumii, este învinsă de aceia, înfricoșată de aceia, se înspăimântă la vederea acelora, care nu au curajul să intre, care cred că vor muri dacă vor atinge acel pământ! Și nu înțelegem cuvintele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Maiorescu lansează ideea "formelor fără fond". Avansată în 1868 în articolul "În contra direcției de astăzi în cultura română" din Convorbiri Literare, teoria maioresciană reclama: "Nepregătiți, precum erau și sunt tinerii noștri, uimiți de fenomenele mărețe ale culturii moderne, ei se pătrunseră numai de efecte, dar nu pătrunseră pâna la cauze, văzură numai formele de deasupra civilizațiunii, dar nu întrevăzură fundamentele istorice mai adânci, care au produs cu necesitate acele forme și fără a căror preexistență
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe Mihai dacă este fecior de domn, cum se spunea. Judecata îl găsi vinovat și-l condamnă la moarte, pentru ca Alexandru cel Rău să nu aibă rival. Când îl duseră ca să fie omorât, călăul cu barda în mână, privind figura măreață a lui Mihai, fu cuprins de tremur, se îngrozi, aruncă barda din mână și spuse în gura mare: Nu pot omorî un asemenea viteaz, e păcat de Dumnezeu să piară un asemenea om! — și plecă. Boierii țării și poporul ce
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Domnul, neputând rezista rugăminții boierilor și poporului, l-a iertat și l-a făcut ban de Craiova, înălțându-l în rang. Mai târziu, Mihai ajungând domn, n-a uitat această întâmplare și a poruncit de s-a zidit o biserică măreață în cinstea sfântului Nicolaie, biserică ce trăiește și azi și se află pe un deal în București, deal ce se numește Dealul lui Mihai-Vodă, iar pe călău l-a luat la curtea domnească, făcîndu-l slujitorul său credincios. Un iobag își
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
un sânge de roman... Ascultau toți absorbiți ca de-o vrajă. Nu clipea nimeni. Parcă și respirațiile se opriseră. Numai inimile băteau, ca niște ciocane în uriașe clopote de aramă. Mureșanu citea mai departe, cu tot mai aprinsă patimă: .....Priviți, mărețe umbre, Minai, Ștefan, Conrvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate. Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frații. .' «Răsunet» pătrundea adânc în cugetul fiecăruia. Se simțeau, în adevăr, frați. La sfârșit, toți
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
remarcându-se în bătălia de la Rivoli. Cuvintele adresate soldaților au rămas în istorie: Soldați, sunteți prost hrăniți și aproape goi... sunt pe cale de a vă conduce într-unui dintre cele mai mănoase câmpii din lume. Înaintea voastră se află orașe mărețe și provincii bogate. Acolo vom găsi glorie, onoare și bogății. Soldați ai armatei din Italia, vă va lipsi oare curajul? Numele său a devenit cunoscut în toată Europa, iar victoriile sale au salvat Franța. Campania din Egipt i-a consolidat
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
înapoiat 1443 lăzi cu docume nte de stat sau private, fără mare valoare materială, iar în anul 1956 - al doilea și ultimul transport din tezaur, pentru care Gheorghe Gheorghiu - Dej s a mândrit îndelung, ziarul Scân teia sub titlul „Un măreț gest de prietenie al URSS față de poporul românʺ consemna la 12 iunie întreg comunicatul Agenției TASS din URSS în legătură cu acest „eveniment istoricʺ, iar în vara lui 1956, la București, la Muzeul de Artă sunt expuse valorile de artă returnate care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și scaune și au constituit un fel de Asociație de luptă pentru Unirea Principatelor. Aici ei au întocmit programul Unirii, iar copacul a fost declarat „Castanul Unirii” căruia Vasile Alec sand ri i-a închinat versurile intitulate „Jurământ”: „Sub acest măreț castan, Noi jurăm toți în frăție Ca de azi să nu mai fie Nici valah, nici moldovean. Să fie numai români Într-un gând, într-o simțire Și să ne dăm mâini cu mâini Pentru a țării fericire.” (Din „Cronica
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
decât fructul, când zarzării ne îmbată primăvara cu par fumul ninsorii lor de flori? De ce am căuta să simțim murmurul Gangelui, când ne șoptește atât de tainic și de aproape izvorul ascuns în umbrișul sălciilor pletoase și curge atât de măreț Dunărea la vale? Sau de ce am căuta să zugrăvim rău gheț arii Alpilor, pe care nu i am zărit niciodată, când Ceahlăul mai s trăjuiește încă în hotarul încărunțit al Moldovei?” Era o chemare la zugrăvirea actualităților și ade vărurilor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
femei din orașul nos tru: „Mai multe femei din Bârlad, adânc impresionate de mișcarea voastră patriotică și plină de entuziasm, m-au însărcinat pe mine de a vă trimite din partea noa stră a tuturor, urările cele mai călduroase pentru izbânda mărețului vostru ideal. „Femeia română e mândră că tinerimea noastră universitară e în fruntea tuturor mișcărilor mari și înalte. Ar fi de dorit totuși ca tineretul cult și inteligent să nu uite jugul economic și social ce l suferă de atâtea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]