3,668 matches
-
care promit societăți fără clase sau straturi sociale, [...] avem motive să fim bănuitori, fie și numai pentru că promisiunile politice sunt adeseori un val subțire sub care se ascunde amenințarea terorii și a constrângerii"8. Dar epuizarea resurselor istorice ale ideologiilor marxiste egalitariste nu ar trebui să însemne deloc legitimarea unor utopii liberale care să le ia locul. Motivul principal ar fi legat de faptul că utopiile și ideologiile care tratează aspirațiile oamenilor în termeni globali nu mai lasă loc pentru spontaneitatea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Marx a gândit solidaritatea drept singura normă care contează. Dar este vorba despre o solidaritate ipotetică, întrucât diviziunea muncii în societățile complexe nu poate funcționa după norma de dreptate a comunei primitive. Trecând peste experiența răufăcătoare a comunismului, post/ neo/marxiștii de azi cred cu tărie că socialismul sovietic a fost un eșec (numai) din pricina deficitului de civilizație al țărilor est-europene. Corelat cu eșecul liberalismului în vest, eșecul socialismului în est ar putea fi baza de plecare - cred ei - pentru un
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
socialistă "decentă" ar fi una care ar practica proprietatea colectivă, respectând totuși cele două principii ale dreptății; altfel spus, ar fi o societate democratică fără să se bazeze pe proprietatea privată (vezi infra, n. 13). În schimb, o societate socialistă marxistă nu are cum să fie decentă, pentru că nu se bazează nici pe pluralism, nici pe o "concepție publică asupra dreptății". 4 Will Kymlicka, Contemporary Political Philosophy: An Introduction, Oxford University Press, Oxford și New York, 2002, p. 88. 5 James Sterba
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
principii ale dreptății. Alegerea unui regim socialist care să respecte cele două principii ale dreptății, chiar practicând proprietatea colectivă, nu este o imposibilitate. Tocmai de aceea, Rawls nu introduce în definiția sa a structurii de bază considerații cu privire la proprietate. Socialismul marxist este contrar liberalismului nu pentru că ar practica proprietatea colectivă, ci pentru că o practică împotriva normelor care decurg din primul principiu al dreptății. Ordinea lexicală" despre care vorbește Rawls în aplicarea principiilor dreptății are în vedere faptul că nu se poate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în mod obișnuit o muncă intelectuală, cu o apetență spre domeniul spiritual. Dar fiindcă mecanismele gândirii sunt puse în funcțiune de fiecare individ, la un moment dat, indiferent de activitatea desfășurată, o astfel de definiție ar "intelectualiza" întreaga omenire. Gânditorul marxist Antonio Gramsci subordona intelectualitatea clasei muncitoare și deosebea în acest context între intelectualii organici de la vârful ierarhiei, cu funcții organizatorice, ideologice și integrative într-un grup social și categoria celor ce alcătuiesc intelectualitatea medie - scriitori, filosofi, clerici, artiști - ce se
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu URSS era un „act progresist”, de progres economic, cultural și stabilea legături cu cea mai avansată gândire social - politică a vremii. La un Congres din 1945 s-a cerut cadrelor didactic să îndeplinească rolul oricărui intelectual, anume „însușirea teoriei marxist leniniste, unica ce reflectă corect necesitatea dezvoltării vieții materiale și spirituale și care poate mobiliza masele largi populare la lupta împotriva ideologiei fasciste și profasciste - burghezo - naționale”. Nu întâmplător, cam în această perioadă erau eliminați numeroși învățători din perioada interbelică
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
să ne dezvăluie o anume formă de complicitate cu politicul (lucrul acesta, să ne amintim, s-a întîmplat și în cazul Heidegger - sociologul francez precizînd că de grands philosophes peuvent être politiquement de grands ânes). Însă pe fundalul descompunerii vulgatei marxiste, Franța avea să fie locul în care începea să se producă tragedia ideilor moderne. E suficient să-i amintim pe Sartre și Althusser, e de ajuns să invocăm episodul mai '68, pentru a ilustra jocul dintre adevăr și eroare desfășurat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
legal and institutional frameworks and the European equality acquis. Keywords: gender policies; gender equality; women's empowerment; equal treatment; legitimation of political regime. Introducere Regimurile comuniste au fost interesate ideologic de statutul social al femeii. Egalitatea fiind considerată (conform ideologiei marxiste) o valoare centrală în ierarhia de valori a regimului, egalitatea dintre bărbați și femei era, de asemenea, avută în vedere. Marx și Engels erau favorabili unei emancipări a femeii, în scrieri precum Ideologia germană sau Originea familiei, a proprietății private
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
militanta feministă Alexandra Kollontai, sintetizând cel mai bine, în opinia noastră, faptul că feminismul a fost puternic influențat de revoluții, inclusiv Revoluția americană și cea franceză din secolul al XVIII-lea. În privința legăturii dintre feminism și mișcarea socialistă, în concepția marxistă femeia era considerată ca fiind victima unei duble represiuni, atât în sânul familiei, cât și în societate, a cărei origine era în mod istoric legată de diviziunea muncii, de dezvoltarea forțelor de producție și de apariția claselor. "Emanciparea femeii devine
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care sunt imaginate, constituite și legitimate statele 68. Una din marile promisiuni ale comunismului a reprezentat-o egalitatea tuturor cetățenilor și emanciparea femeii. Teoriile feministe mai vechi și mai noi au contestat această pretenție a regimului comunist, opinând că analiza marxistă nu reușește să argumenteze de ce femeile sunt opresate ca femei, fără deosebire de clasă socială. Marxismul nu s-a focalizat pe diferența între experiențele bărbaților și femeilor sub capitalism, ci asupra experiențelor proletarilor, neînțelegând că asuprirea femeilor provine și din
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sau altul mecanismele puterii. Într-un mod similar, Elena Ceaușescu profita de acest rol fiind mare amatoare de articole de lux, cărora le evalua prețurile cu o mentalitate comunistă 18. Aspect interesant pentru redefinirea rolului social al femeii în perspectivă marxistă. De fapt, comunismul a creat un raport specific cu anumite puncte de vedere ale mișcărilor feministe. 2. Femeia în comunism Concepția despre rolul femeii în societatea comunistă este o consecință, pe de o parte, a criticii marxiste a societății burgheze
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
femeii în perspectivă marxistă. De fapt, comunismul a creat un raport specific cu anumite puncte de vedere ale mișcărilor feministe. 2. Femeia în comunism Concepția despre rolul femeii în societatea comunistă este o consecință, pe de o parte, a criticii marxiste a societății burgheze, pe de altă parte, a principiului egalității depline între indivizi. La originea acestei concepții se află viziunea lui Engels 19 despre istoria instituției căsătoriei. El a ajuns la concluzia că inițial, în istoria umanității, au existat două
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
bolșevică și-a propus s-o apere. Dar nu se poate spune că marxismul a ajuns la o poziție structurată, nici măcar spre sfârșitul anilor '70 ai secolului trecut: "[...] deși considerăm realizarea sa o prioritate, trebuie să recunoaștem că activitatea teoretică marxistă pe tema feminismului se află încă la început"20,21. Cu toate acestea, intențiile doctrinei erau prezentate ca foarte pozitive: "Comunismul viitor promite femeii eliberarea absolută, realizarea tuturor revendicărilor, chiar a celor mai extreme"22,23,24. Dar dintr-o
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
68,69. Dar combinația contradictorie dintre o anumită formă de eliberare și o mai accentuată aservire a făcut parte din modelul sovietic exportat și în țara noastră. 7. Femeia în România comunistă Dușmanul de clasă al feminismului, desemnat de pe poziții marxiste, era societatea patriarhală 70. Acest tip de societate era foarte prezent în România. Populația majoritar țărănească se agăța de valorile tradiționale, care impuneau femeii un rol secundar în afara familiei. Familia tradițională a fost atacată în multiple feluri, dar soluția din
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ca soția sa Elena să-l fi orientat în aceste direcții, e mult mai probabil ca inspirația să fi fost sovietică. Ideea de a șterge urmele trecutului 85 pentru a construi mai ușor un om nou face parte din concepția marxistă. Dar, în acest fel, Ceaușescu dovedea o totală lipsă de interes pentru valorile și tradițiile naționale, dând prioritate modelului comunist de societate. Ori el cunoștea bine acest model, căci se instruise în Uniunea Sovietică 86, spre deosebire de soția sa Elena, care
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Horizons rouges, Presses de la Cité, Paris, 1988. Portocala, R., L'exécution des Ceausescu. La vérité sur une révolution en trompe-l'œil, Larousse, Paris, 2009. Rauze, M., La femme du communisme primitif au Communisme futur, Conférence à l'Ecole Communiste Marxiste, fără an. Stora-Sandor, J. (1973), "Introduction", în A. Kollontaï, Marxisme et révolution sexuelle, La Découverte et Syros, Paris, 2001. Vălenaș, L., Cartea neagră a ceaușismului. România între anii 1965-1989, Editura Saeculum I.O., București, 2004. Partea a II-a CĂSĂTORIA
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
este în afara politicii" (Lenin) Așa cum am precizat anterior, construcția socialismului necesita pe lângă dezvoltarea structurii sau a bazei materiale, și o transformare a suprastructurii sau a modului de gândire, acțiune și de comportament al oamenilor. Din punctul de vedere al ideologiei marxiste, între cele două componente exista o relație de interdependență și de condiționare reciprocă. Condițiile materiale stimulau și favorizau apariția noului om socialist, dar pentru ca ele să aibă loc, contribuția suprastructurii era una definitorie. Însă, această participare la acțiunea de construire
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
aceea că "francezul, ca tip, este extraordinar de simpatic", că "reprezintă o națiune superioară", că "francezii [sunt] un popor care luptă pentru dreptate". În ciuda unei propagande agresive, care a durat decenii în șir, relatările lor nu intră deloc în logica marxistă a claselor, a maselor sau a "luptei de clasă", care au fost, se pare, cele mai artificiale componente ale "limbajului de lemn" din epocă. În schimb, experiența personală le-a făcut să sesizeze marile rupturi ale ritmului de viață între
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
A. Kuhn, A. Wolpe, Feminism and Materialism, London and Routledge and Kegan Paul, New York, 1978, p. 7. 21 În traducerea mea din limba engleză. 22 M. Rauze, La femme du communisme primitif au Communisme futur, Conférence à l'Ecole Communiste Marxiste, p. 24. 23 În traducerea mea din limba franceză. 24 Astfel de puncte de vedere nu mai sunt credibile după 1989. 25 L. Halls-French, J. Rome-Chastanet, "Conclusion", în L. Halls-French, J. Rome-Chastanet, Féministes, féminismes. Nouvelle donne, nouveaux défis, Editions Syllepse
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
unei adevărate "revoluții mediatice"31. Mai mult, dacă, până spre sfârșitul anilor '70, cercetătorii americani pe domeniul Științelor comunicării ignorau, cu desăvârșire, "gândirea europeană, în ce privește legatura dintre comunicare și cultură"32, tributară, în mai toate contextele culturale academice europene, modelului "marxist de analiză a rolului mijloacelor de comunicare în masă în producția valorilor sociale"33, această situație se schimbă, după ce "noii critici retorici" adoptă premisele teoretice majore ale așa-numiților "teoreticieni critici" europeni, filosofi și sociologi extrem de sceptici în ce privește elanul "obiectivist
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
autorului. 680 Anthony Giddens, op. cit., apud Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 128. 681 Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 128. 682 Ibidem. 683 Ibidem, pp. 128-29. 684 Ibidem, p. 129. 685 Ibidem. 686 Ernesto Laclau, Politics and ideology in Marxist theory, NLB, London, 1977, apud Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 129. 687 Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 129. 688 Ernesto Laclau, op. cit., apud Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 129. 689 Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 129
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sine ca fiind intelectualul care e dator să deconspire ceea ce îndură cei ce se opun comunismului. Literatura devine acum un mijloc de luptă. Lumea comunistă distruge firescul unei lumi rusești tradiționale. Ori Soljenițîn face o clară distincție între uniunea Sovietică marxistă și Rusia, între comuniști și ruși. El nu încetează o clipă să fie rus, să-și decline identitatea, dar nici să atace colosul amenințător apărat de KGB. În anii 70, când Soljenițîn este expulzat în Occident, profețește căderea comunismului sovietic
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Alina Mungiu și Gabriel Andreescu, Andrei Cornea și Sorin Antohi, Stelian Tănase și Dan Pavel și alții. Toți au schimbat, în mod profund și cu evidentă eficacitate, modul de gândire și exprimare al comentariului ideologic. Un progres considerabil față de compilațiile marxiste anterioare. Dar și față de tezele naționalismului și iraționalismului interbelic, revenite masiv la suprafață, fără însă nici o recepție critică serioasă. Două convingeri, simple și profunde, inspiră această culegere organizată de texte din perioada anilor '80 și '90. Ele se resimt, în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
recuperări al regimului Ceaușescu, alături de Blaga, de mulți alții. Reputația sa internațională constituia un argument foarte serios, mai ales într-o perioadă în care dictatorul multiplica vizitele și deschiderile spre exterior. Proiectul se lovea însă de rezistența furibundă a vechilor marxiști, colegi de generație, dintre care Gogu Rădulescu și Miron Constantinescu au jucat rolul cel mai nefast. Inclusiv prin demersuri personale, directe, la cabinetul nr. 1. O serie întreagă de intervenții și proteste, de oscilații și contradicții, de aprobări urmate de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cea culturală și artistică. De unde al doilea aspect al culturii totalitare: caracterul propagandistic, îndoctrinarea sistematică, educația zisă patriotică, politizarea întregii culturi, citatele rituale și manipulările grosolane de texte, fapte și date istorice. A gândi în același timp ceaușist, naționalist și marxist, într-o sinteză grotescă ce va trebui într-o zi analizată pe larg, a fost obiectivul principal generalizat în proporții de masă. învățământul ideologic a fost expresia cea mai caracteristică a acestei operații de spălare a creierelor. Că ea n-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]