3,085 matches
-
lor, părinții care se percep a fi foarte pregătiți pentru adopție au considerat că au fost informați în mod adecvat; au fost pregătiți prin training-uri, au mai adoptat un copil anterior, au experiență în creșterea copiilor fie ca asistenți maternali, fie ca părinți biologici. La extrema cealaltă, părinții care s-au perceput a fi cel mai puțin pregătiți consideră că au primit prea puține informații despre copil, ceea ce a condus la sentimentul de a fi copleșiți de situație. Nevoia de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de stres 243. Pe lângă sursele de stres comune tuturor familiilor: nașterea și creșterea copiilor, menținerea unității familiale, dezvoltarea personală a fiecărui membru, problemele școlare și profesionale, familia adoptivă, trebuie să gestioneze situații specifice adopției: relația cu familia biologică sau asistenții maternali, formalitățile legate de nume, atitudinea membrilor familiei extinse, atitudinea în general etc.244. În domeniul adopției copiilor, teoria stresului și a copingului încearcă să explice procesul de adaptare la adopție dintr-o perspectivă multidimensională, îmbinând factorii dezvoltării individuale cu factorii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
scăzut al sentimentului de permanență perceperea unui nivel scăzut al eficienței de sine lipsa suportului social Separare și pierdere Definirea rolului Provocările naturale impuse de dezvoltare Consistența muncii asistentului social Frați/surori Suport din partea părinților biologici și/sau a asistenților maternali Vizite de pregătire, utilizarea de materiale, cartea vieții etc. Grupuri de suport Părinte Expectanțe eronate Plasarea imediată/ neașteptată a copilului Noutatea rolurilor Veniturile scăzute Lipsa suportului social Definirea rolului Menținerea relației maritale optime Informații acurate și realiste despre copil Suportul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sunt copiii mamei adoptive, iar 1,8 sunt copii ai tatălui adoptiv. Un singur părinte adoptiv necăsătorit a adoptat un copil în condițiile în care are și un copil biologic. În acest caz s-a adoptat un copil din asistență maternală față de care s-a atașat în timp. Constatăm că 91% dintre adoptatori au adoptat un singur copil, restul de 9% au adoptat doi copii. Adopția a doi copii nu presupune neapărat existența relației de rudenie între aceștia. În identificarea resurselor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
32,0% 68,0% Frați/surori după un singur părinte 20,5% 79,5% Protecție specială 94,2% 5,8% Plasament in regim de urgență 49,2% 50,8% Plasament la o familie / persoană 46,7% 53,3% la asistent maternal profesionist 37,7% 60,3% în centru de plasament / centre de tip familial 25,4% 74,6% Constatăm de asemenea că, 32% dintre copiii adoptați au alți frați/surori, rude după ambii părinți, iar 20,5% au frați/surori după
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
al fraților, constatăm că, 48,4% sunt menținuți în familia biologică, iar 12,5% se află în plasament, de regulă în familia extinsă. Nu s-a înregistrat niciun caz în care fratele sau frații copilului adoptat să rămână în asistență maternală, un procent de 14% dintre copii au rămas însă în plasament în centru de plasament. Acești frați rămași în centru de regulă sunt copii cu vârstă mai înaintată, copii cu nevoi speciale. 6,5% dintre frați au fost adoptați împreună cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
al fraților copiilor adoptați Măsuri de protecție Frați după ambii părinți Frați după mamă Total Menținuți în familie 43,6% 56% 48,4% Plasament la o persoană sau familie, inclusiv familie extinsă 7,7% 20% 12,5% Plasament la asistent maternal profesionist 0% 0% 0% Plasament în centru de plasament 17,9% 8% 14% Adoptați de familii diferite 5,1% 0% 3,1% Adoptați de aceeași familie 10,3% 0% 6,5% Alta variantă 15,4% 16% 15,5% Total 100
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior menționate. Tabelul 4.10. Categorii de părinți adoptatori Categorii Frecvențe relative 1. Infertilitate primară 69,7 2. Infertilitate secundară
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lor motivele de natura altruistă, orientată spre nevoile copiilor sunt mult mai des întâlnite și mult mai evidente, coroborate cu motive care exprimă nevoi personale, majoritatea exprimând dorința de a avea pe cineva alături și de a înlătura singurătatea. Asistenții maternali care adoptă copiii pe care-i au în plasament reprezintă aproximativ 3,3% din totalul adoptatorilor. Aceștia invocă de cele mai multe ori formarea unei legături de atașament în relație cu copilul și dorința de a nu pierde această relație. O ultimă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
6,7% au declarat că etnia copilului este incertă sau necunoscută. În ceea ce privește istoricul social al copilului, 17,7% dintre copii au fost adoptați direct din familia biologică sau din spitalul maternitate 317, 64,4% au beneficiat de protecție la asistent maternal profesionist, 42,2% au beneficiat de protecție în centru de plasament. Menționăm că, 22,2% au beneficiat de forme multiple de protecție, mai exact au beneficiat atât de protecție la asistent maternal profesionist, cât și de protecție în centru de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
64,4% au beneficiat de protecție la asistent maternal profesionist, 42,2% au beneficiat de protecție în centru de plasament. Menționăm că, 22,2% au beneficiat de forme multiple de protecție, mai exact au beneficiat atât de protecție la asistent maternal profesionist, cât și de protecție în centru de plasament. 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori În capitolul anterior am prezentat succint starea de sănătate a copiilor adoptați prin prisma datelor identificate în dosarele de adopție, date
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de vreo măsură de protecție, tipul măsurii și eventualele asocieri dintre aceste măsuri. Toate acestea au fost evaluate în asociere cu tulburările/deficiențele copiilor. Analizând datele din tabelul 5.5 putem preciza că, acei copii care au beneficiat de asistență maternală anterior adopției sunt mult mai puțin predispuși să prezinte deficiențe în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar. În schimb, copiii care au fost adoptați din centrele de plasament, sunt mult mai predispuși să manifeste tulburări comportamentale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fizică, tulburări metabolice, nutriționale și imunitate scăzută. Copiii care au beneficiat de forme multiple de protecție par a prezenta riscul cel mai ridicat de a manifesta tulburări comportamentale. Două ar putea fi explicațiile: 1. Copiii care au beneficiat de asistență maternală au ajuns ulterior în centre ca urmare a faptului că, tulburările de comportament au făcut dificilă menținerea lor în asistență maternală. În acest caz tulburările nu ar putea fi puse pe seama multiplelor forme de protecție. 2. O altă explicație posibilă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai ridicat de a manifesta tulburări comportamentale. Două ar putea fi explicațiile: 1. Copiii care au beneficiat de asistență maternală au ajuns ulterior în centre ca urmare a faptului că, tulburările de comportament au făcut dificilă menținerea lor în asistență maternală. În acest caz tulburările nu ar putea fi puse pe seama multiplelor forme de protecție. 2. O altă explicație posibilă ar fi tocmai discontinuitatea dintre formele de protecție și inconsecvența în climatul educațional și afectogen. În afară de acestea, faptul că, un copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să-l predispună la întârzieri cognitive și ale limbajului. De semnalat însă că, această predispoziție este mai scăzută decât în cazul copiilor care au beneficiat numai de măsura plasamentului în centre, în acest caz, stimularea cognitivă și comunicarea cu asistenții maternali putând reprezenta o posibilă explicație. 5.3.2 Conduita copilului adoptat A. Descriere. Analiza conduitei copilului în raport cu mama adoptivă ne relevă faptul că majoritatea copiilor manifestă încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare și de a-și petrece timpul liber cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
semnficative asupra conduitei copilului în raport cu mama. În privința istoricului social, formele multiple de plasament influențează semnificativ negativ conduita copilului în raport cu mama, dimensiunile afectate în mod special sunt respectul și afecțiunea. Interesant de constat este asocierea negativă dintre plasamentul copilului la asistent maternal profesionist și respectul față de mamă. Tabelul 5.7 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament ale copilului adoptat 325 Vârstă Gen Copilul nu a beneficiat de protecție specială Copilul a fost în plasament la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu variabilele dependente. Dintre variabilele dimensiunii istoric de plasament cele care au fost păstrate și introduse în analiza de regresie au fost variabilele referitoare la protecția copilului în centru de plasament, respectiv în forme multiple de protecție, în principal asistență maternală și centru de plasament. Faptul că, un copil a beneficiat numai de asistență maternală anterior adopției sau a fost adoptat direct din familia biologică sau spital maternitate/pediatrie după naștere nu se asociază semnificativ nici pozitiv, nici negativ cu variabilele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și introduse în analiza de regresie au fost variabilele referitoare la protecția copilului în centru de plasament, respectiv în forme multiple de protecție, în principal asistență maternală și centru de plasament. Faptul că, un copil a beneficiat numai de asistență maternală anterior adopției sau a fost adoptat direct din familia biologică sau spital maternitate/pediatrie după naștere nu se asociază semnificativ nici pozitiv, nici negativ cu variabilele care definesc relația mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
639** -.203 -.264 -.090 -.098 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -.155 -.204 -.216 -.216 -.187 Istoricul de plasament Copilul a fost adoptat direct familia biologică sau maternitate /spital .213 .089 .235 .182 -.218 Copilul a fost in asistenta maternală (AMP) anterior adopției -.067 -.119 -.228 -.306 .033 Copilul a fost in centru de plasament (CP) anterior adopției -.497* -.289 -.174 -.225 .022 Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adopției -.282 -.606** -.478* -.500* -.137 Caracteristici
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a se manifesta în consecință; reacțiile de răspuns ale copilului la manifestările afectiv-comportamentale ale părinților, lipsa informațiilor necesare, teama pierderii și consecințele financiare. O temă care s-a conturat în plus face referire la stresul determinat de relația cu asistenta maternală. Dat fiind faptul că, în majoritatea cazurilor, între momentul atestării și cel al încredințării copilului se scurge o perioadă destul de lungă de timp, adoptatorii au timp să pregătească momentul plasamentului. O singură respondentă ne-a expus problemele cauzate de plasamentul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Cele mai importante probleme au fost prezentate de o respondentă care a adoptat un copil ce a beneficiat de forme multiple de plasament: spital pediatrie până la vârsta de 6 luni, centru de plasament până la un an și cinci luni, asistență maternală 4 luni, după care a fost încredințată în vederea adopției. Mama invocă o lipsă totală de reacție afectivă și comportamentală și refuzul de a accepta hrana oferită. Pentru copiii adoptați din asistență maternală (patru cazuri din zece), ruptura de familia de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
plasament până la un an și cinci luni, asistență maternală 4 luni, după care a fost încredințată în vederea adopției. Mama invocă o lipsă totală de reacție afectivă și comportamentală și refuzul de a accepta hrana oferită. Pentru copiii adoptați din asistență maternală (patru cazuri din zece), ruptura de familia de plasament a fost un factor de stres important atât pentru copil, cât și pentru adoptatori. Suportul asistenților maternali în pregătirea mutării copilului a fost considerat o resursă importantă de către părinții adoptatori și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și comportamentală și refuzul de a accepta hrana oferită. Pentru copiii adoptați din asistență maternală (patru cazuri din zece), ruptura de familia de plasament a fost un factor de stres important atât pentru copil, cât și pentru adoptatori. Suportul asistenților maternali în pregătirea mutării copilului a fost considerat o resursă importantă de către părinții adoptatori și apreciat pozitiv. O respondentă asociază perioada de acomodare cu o perioada de "convalescență" a copilului căruia "îi era dor" de asistenții maternali. Un factor de stres
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru adoptatori. Suportul asistenților maternali în pregătirea mutării copilului a fost considerat o resursă importantă de către părinții adoptatori și apreciat pozitiv. O respondentă asociază perioada de acomodare cu o perioada de "convalescență" a copilului căruia "îi era dor" de asistenții maternali. Un factor de stres mai puțin dezbătut în literatura de specialitate, face referire la legătura familiei adoptive cu asistentul maternal. Majoritatea adoptatorilor se întreabă dacă trebuie să păstreze această legătură, pe ce perioadă și ce formă să ia comunicarea. Afecțiunea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pozitiv. O respondentă asociază perioada de acomodare cu o perioada de "convalescență" a copilului căruia "îi era dor" de asistenții maternali. Un factor de stres mai puțin dezbătut în literatura de specialitate, face referire la legătura familiei adoptive cu asistentul maternal. Majoritatea adoptatorilor se întreabă dacă trebuie să păstreze această legătură, pe ce perioadă și ce formă să ia comunicarea. Afecțiunea pe care copilul o manifestă față de asistenții maternali adeseori este îngrijorătoare pentru adoptatori. "Iubirea instantanee" pe care ei se simt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]