5,936 matches
-
ca și cum s-ar fi pregătit să facă o șotie și ar fi gustat dinainte satisfacția pe care urma să i-o provoace șotia, dar toate acelea, șotia și satisfacția și însăși prezența ei, erau ale unei femei mature, aproape tot atât de matură ca doamna Bruda sau ca oricare altă profesoară de la gimnaziu. De ce venea tocmai spre el? Niciodată femeile ca ea, mature și înalte și pe față c-un zâmbet nesincer nu veneau spre tine, apropiindu-se atât de mult, cu intenții
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
o provoace șotia, dar toate acelea, șotia și satisfacția și însăși prezența ei, erau ale unei femei mature, aproape tot atât de matură ca doamna Bruda sau ca oricare altă profesoară de la gimnaziu. De ce venea tocmai spre el? Niciodată femeile ca ea, mature și înalte și pe față c-un zâmbet nesincer nu veneau spre tine, apropiindu-se atât de mult, cu intenții bune. Necunoscuta ajunse atât de aproape de Daniel că pur și simplu nu mai exista cale de întoarcere; și nici cale
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Pe Ion Schipor n-a îndrăznit nimeni să-l întrebe vreodată cum de se nimerise să fie cazat în alt loc decât împreună cu colegii lui de la Filozofie. Preferase să stea cu noi, studenții politehniști. Sau i se impusese 7. Mai matur decât oricare dintre noi ceilalți, părea marcat de experiențe de viață nefericite care îl făcuseră să fie precaut, aflat mai tot timpul într-un soi de alertă. Dar acele experiențe nefericite de-or fi fost cu adevărat îi dăduseră în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
boală. Azi i se pare straniu că, în loc să fie îngrozit (deși n-ar putea nega că a fost și îngrozit), l-a încercat o nedeslușită invidie: acei colegi ai săi au cunoscut de timpuriu marea taină a trecerii dincolo. Dar, matur acum, își spune că acei copii n-au avut cum să cunoască marea taină pentru că nu mai exista niciun eu care să cuprindă conștiința acelei taine. Dacă va fi fost vreuna. Acum are o cu totul altă reprezentare. Deși emoția
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
comportamentul corect, altul decât în conflictul uman luptă individuală, război devenită competiție cu fairplay. Fairplay semnifică în sport îmbinarea dintre o întrecere umanistă și una războinică, în care intervin, unele elemente noi: necesitatea unul dublu privitor: sportiv tânăr și sportiv matur față de un public avizat cere, Campionatul Mondial de Snooker, 2010 -originalitate și în același timp o notă de umor cu privire la noua societate sportivă de tip internațional, -cu surse filozofice. D. Funcția de reducere a anxietății reprezintă una dintre cele mai
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
grad: perioada minimă de 30-36 de luni de muncă intensă, ar putea constitui garanția dobândirii unor abilități necesare acestei gradații. Centura maro (Kyu 1) fiind la fel ca și culoare pământului care este solid, ferm, fertil etc., denotă un spirit matur din toate punctele de vedere. Acum este din ce în ce mai pregnantă dorința de afirmare ca individualitate în arte marțiale. Sistemul vestimentației devine un sistem de premiere divin: pentru a ajunge aici, budoka a parcurs un drum lung (michi), materializat într-o muncă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
De la stilul arhitectonic la stilurile ce diferențiază diferite activități sportive - stilurile de înot sau de ridicare a greutății, de pildă, plaja sensurilor este mai mult decât considerabilă, unde în societate sportivă se reunesc, evident în măsuri diferite, adulți și copii, maturi și oameni de vârsta a treia, care practică un -sport de amatori, -sport în regim de competiție sau -sport recreațional. Indiferent care este forma stadionului și care este intenția de a schimba unghiul de vedere, fie din perspectiva individuală a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și în prezent a promovat și promovează ideea de muzeu în aer liber ca spațiu protector al ființei umane, propunînd: reîntoarcea la "scara umană" a arhitecturii; păstrarea elementelor tradiționale; protecția mediului natural și cultural; educarea tinerei generații și reeducarea persoanelor mature în sensul de a crea o societate a eticii ecologice; reabilitarea socială și echilibrul social, pornind de la ideea că mediul natural corespunde dimensiunilor de profunzime ale structurii umane 28. Muzeul trebuie să cuprindă în fața acestor categorii de public strategii de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
maturitate al penitentului, ci doar experimentarea acesteia de către penitentul în cauză. În funcție de structura personalității, a formei de religiozitate și a raportului pe care creștinul îl are cu divinitatea, în confesional se pot identifica trei mari categorii de penitenți: cu personalitate matură, cu personalitate imatură și cu personalitate accentuată. a. Penitentul cu personalitate matură Procesul dialogic în sine este o experiență amplă care poate fi trăită de penitent în mod adecvat numai dacă deține un anumit nivel de religiozitate matură. Cu certitudine
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
structura personalității, a formei de religiozitate și a raportului pe care creștinul îl are cu divinitatea, în confesional se pot identifica trei mari categorii de penitenți: cu personalitate matură, cu personalitate imatură și cu personalitate accentuată. a. Penitentul cu personalitate matură Procesul dialogic în sine este o experiență amplă care poate fi trăită de penitent în mod adecvat numai dacă deține un anumit nivel de religiozitate matură. Cu certitudine, o religiozitate matură nu se poate forma decât pe matricea unei personalități
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu personalitate matură, cu personalitate imatură și cu personalitate accentuată. a. Penitentul cu personalitate matură Procesul dialogic în sine este o experiență amplă care poate fi trăită de penitent în mod adecvat numai dacă deține un anumit nivel de religiozitate matură. Cu certitudine, o religiozitate matură nu se poate forma decât pe matricea unei personalități mature. Aceste două elemente se completează, pentru că „credința trăiește prin psihism așa cum psihismul trăiește prin credință”. Maturitatea religioasă implică o integrare adecvată a rațiunii și a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
imatură și cu personalitate accentuată. a. Penitentul cu personalitate matură Procesul dialogic în sine este o experiență amplă care poate fi trăită de penitent în mod adecvat numai dacă deține un anumit nivel de religiozitate matură. Cu certitudine, o religiozitate matură nu se poate forma decât pe matricea unei personalități mature. Aceste două elemente se completează, pentru că „credința trăiește prin psihism așa cum psihismul trăiește prin credință”. Maturitatea religioasă implică o integrare adecvată a rațiunii și a sentimentului în întreg ansamblul psiho-comportamental
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Procesul dialogic în sine este o experiență amplă care poate fi trăită de penitent în mod adecvat numai dacă deține un anumit nivel de religiozitate matură. Cu certitudine, o religiozitate matură nu se poate forma decât pe matricea unei personalități mature. Aceste două elemente se completează, pentru că „credința trăiește prin psihism așa cum psihismul trăiește prin credință”. Maturitatea religioasă implică o integrare adecvată a rațiunii și a sentimentului în întreg ansamblul psiho-comportamental al persoanei. Penitentul matur armonizează înțelegerea rațională cu sensibilitatea iubirii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
forma decât pe matricea unei personalități mature. Aceste două elemente se completează, pentru că „credința trăiește prin psihism așa cum psihismul trăiește prin credință”. Maturitatea religioasă implică o integrare adecvată a rațiunii și a sentimentului în întreg ansamblul psiho-comportamental al persoanei. Penitentul matur armonizează înțelegerea rațională cu sensibilitatea iubirii, fiind capabil să le supună pe amândouă voinței lui Dumnezeu. El nu se lasă dirijat de instinct. Are un anumit grad de autonomie față de partea sa somatică, oferind prioritate spiritului. Conduita sa religioasă se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
generale ale maturității penitentului se pot manifesta în maniere diferite în viața sa, uneori dând naștere unor portrete originale, diferite, dar extrem de elocvente, ale modului în care el se poate raporta la Dumnezeu. Există, spre exemplu, două forme de religiozitate matură, care se remarcă printr-un accent inedit, fie asupra ascezei, fie asupra misticii, astfel: a) religiozitate ascetică (de angajare). Este trăită de către penitent ca o modalitate de a-și îndeplini misiunea personală. El dorește să se implice prin mărturie și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
intimă, inseparabilă și personală cu Dumnezeu. Într-o astfel de unire, penitentul, deși este conștient de propriile limite și slăbiciuni, simte că este acceptat necondiționat de o iubire extraordinară, intimă și specifică lui Dumnezeu. În confesional, un astfel de penitent matur va avea capacitatea să se implice într-un proces dialogic adecvat cu Dumnezeu. Fiind caracterizat de trăirea unei religiozități mature, el va fi receptiv atât la momentele esențiale ale celebrării, cât și la raportul dialogic cu preotul-confesor. Se va lăsa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
simte că este acceptat necondiționat de o iubire extraordinară, intimă și specifică lui Dumnezeu. În confesional, un astfel de penitent matur va avea capacitatea să se implice într-un proces dialogic adecvat cu Dumnezeu. Fiind caracterizat de trăirea unei religiozități mature, el va fi receptiv atât la momentele esențiale ale celebrării, cât și la raportul dialogic cu preotul-confesor. Se va lăsa transformat de acesta, va recunoaște adevăratele valori, pe care este chemat să le internalizeze, și se va angaja decis în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea experienței liturgice și religioase de Dumnezeu”. b. Penitentul cu religiozitate imatură Dincolo de fidelitatea față de rit, de credință și spiritualitate, există riscul ca religiozitatea trăită de penitent să nu aibă calitatea de a fi matură, ci imatură, influențând negativ procesul dialogic cu preotul-confesor. Un astfel de penitent se distinge net de cel matur prin prezența unor forme de narcisism, egoism sau idealism. Nu este vorba de un anumit tip de personalitate, ci doar de un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dincolo de fidelitatea față de rit, de credință și spiritualitate, există riscul ca religiozitatea trăită de penitent să nu aibă calitatea de a fi matură, ci imatură, influențând negativ procesul dialogic cu preotul-confesor. Un astfel de penitent se distinge net de cel matur prin prezența unor forme de narcisism, egoism sau idealism. Nu este vorba de un anumit tip de personalitate, ci doar de un mod imatur în care s-a structurat religiozitatea sa și de o manieră de a se raporta la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
eronate și în plan relațional. Aceasta devine vizibilă nu doar în viața sa cotidiană, ci și în confesional, în procesul său dialogic cu penitentul. Întreținerea unei vieți psihice echilibrate, cunoașterea propriilor mecanisme cognitive și afective pot facilita dezvoltarea unei personalități mature, implicit a unei religiozități mature. Acest lucru este valabil atât în privința penitentului, cât și a confesorului. Prin aceasta, ei vor celebra în manieră adecvată sacramentul reconcilierii și vor favoriza efectele pozitive ale intervenției divine în întreg procesul dialogic sacramental. Având
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Aceasta devine vizibilă nu doar în viața sa cotidiană, ci și în confesional, în procesul său dialogic cu penitentul. Întreținerea unei vieți psihice echilibrate, cunoașterea propriilor mecanisme cognitive și afective pot facilita dezvoltarea unei personalități mature, implicit a unei religiozități mature. Acest lucru este valabil atât în privința penitentului, cât și a confesorului. Prin aceasta, ei vor celebra în manieră adecvată sacramentul reconcilierii și vor favoriza efectele pozitive ale intervenției divine în întreg procesul dialogic sacramental. Având prezentă această multiplă perspectivă - spirituală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dintre ei sunt fundamentate pe o spiritualitate și se exprimă în celebrarea liturgică a sacramentului. Aceasta este fidelă normelor morale ale Bisericii și este garantată și orientată de legi canonice. Important este însă și echilibrul psihologic pe care un creștin matur îl poate investi în acest dialog. Toate acestea, respectate, determină pe creștin ca să se bucure de roadele primite în urma reconcilierii. Al patrulea capitol a surprins efectele concrete care survin în urma dialogului sacramental. Prin însăși celebrarea sa, sacramentul oferă haruri creștinului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prinși în capcană. Ia să vedem noi cu cine avem a face - a deschis vorba locotenentul. Sergentul Cicoare i-a întrebat în rusește din ce unitate fac parte și ce misiune are unitatea lor? Spre marea lor surprindere, cel mai „matur” dintre ei a răspuns într-o românească stâlcită, dar românească: Noi eram o cumpanie care faci paza la gara, pod și șușă... Ia te uită, domnule! Ce fel de ruși sunteți voi? - a sărit sergentul, amuzat. Noi trăiam dincolo de Nistru
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
decât în acela al altor mirodenii. Sau altfel de produse pe care le face și le consumă omul, ajutat de natura atât de generoasă. Trebuie să treacă 19 luni din momentul fecundării florii și până se pun în vânzare păstăile mature. La 10 luni de la polenizare, se recoltează păstăile verzi. Acestea sunt ținute 3 minute în apă la o temperatură de 65o, până ce prind culoarea brună. Se pun apoi la uscat, în lăzi speciale, până ce păstăilor li se simte din plin
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
o zi, ducîndu-mă la Fundație să ascult o conferință, am dat peste Ninon, școlărița care încercase să se otrăvească din pricina mea. Era schimbată mult, se îngrășase, sprinteneala și zburdălnicia de odinioară îi pieriseră ca să facă loc unei rigidități de femeie matură, ordonată, care se potrivea cu firea ei ca nuca-n perete. Am întîlnit-o și pe Dolly, țipător de elegantă și excentrică. Avea acum un cimitir de iubiți. Găsise pe cineva care-i oferea un trai princiar. E drept, se făcuse
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]