6,257 matches
-
la întîlnire fiindcă există prea multe căruțe împotmolite și prea mulți frați de ajutat. (VI, 15) (Trad. Marcel Aderca, București, Univers, 1970: 257) Faptul că povestirea alegorică nu-i permite lui Foka să interpreteze corect sensul global implicit al textului ("maxima sa de morală", cum spuneau anticii) îl obligă pe narator să formuleze explicit (Kaliaev [3]) o evaluare finală-PnΩ. Putem spune că sancțiunea lui "Ei, și?" manifestă din partea naratorului o proastă anticipare a capacităților interpretative a auditorului său. Să adăugăm, pentru
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
intuiția valorii speciale a "prezentului de definiție" pe care-l consideră ca pe un "prezent atemporal". Incluzîndu-l pe acesta din urmă în enunțarea istorică (2000, p.228), el îl numește "foarte rar" și nu-l apropie de PR gnomic al maximelor, proverbelor și al altor dictoane. Așa cum timpurile enunțării de discurs însoțesc de preferință pronumele EU (subiectul enunțării), TU/ VOI și adverbele deictice, și așa cum timpurile istoriei însoțesc preferențial pronumele EL/EI, EA/ELE și EU (subiectul enunțului) și adverbele nondeictice
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care o marchează verbele la PR din enunțurile teoretice și din definițiile științifice (Apa fierbe la 100 de grade), legislative ( Oamenii se nasc egali în drepturi...) sau geografice (descrierea pădurii ecuatoriale din T82). Trebuie adăugat PR gnomic al proverbelor, dictoanelor, maximelor (Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată din T84 și versul 8 din T18: ce ucide..., care doare). Dacă discursul aforistic recurge în special la PR gnomic asociat cu vebul a fi, mai găsim și alte verbe și alte sertare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vom vedea, și chiar PS, pe care Grevisse îl reperează într-un vers de Boileau: Un dîner réchauffé ne valut jamais rien20 [Cina reîncălzită nu făcu doi bani niciodată]. Situat la frontiera pozițiilor enunțiative <3> și <4>, acest gen de maxime la PS/PC explică de ce Benveniste a ezitat să integreze întrebuințările prezentului de definiție în enunțarea istorică luată ca prototip al enunțării distanțate. Maximele la imperativ (Iubiți mai degrabă sfatul decît lauda) constituie sub-genul de precepte sau reguli de acțiune
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu făcu doi bani niciodată]. Situat la frontiera pozițiilor enunțiative <3> și <4>, acest gen de maxime la PS/PC explică de ce Benveniste a ezitat să integreze întrebuințările prezentului de definiție în enunțarea istorică luată ca prototip al enunțării distanțate. Maximele la imperativ (Iubiți mai degrabă sfatul decît lauda) constituie sub-genul de precepte sau reguli de acțiune și se situează la intersecția polilor <1> și <3> care au în comun faptul că propun o reprezentare discursivă conjunctă situației. Imperativul tinde să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
capitolul 7. 56 Având în vedere că limba română nu dispune de un corespondent pentru pronumele on din limba franceză, vom da exemplele citate în original. 57 "Suntem uneori la fel de diferiți de noi înșine, pe cât suntem de ceilalți." La Rochefoucauld, Maxime și reflecții, Editura Minerva, București, 1972, p. 38, trad. de Aurel Tita. 58 "Nu lăudăm de obicei decât ca să fim lăudați.", idem 14, p. 41. 59 "Niciodată nu dorim cu înflăcărare ceea ce nu dorim decât din rațiune", idem 14, p.
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
În prezent prin concursuri regizate politic, s-a dovedit a fi un organizator de excepție, desfășurând o energie puțin obișnuită. De o deosebită valoare este modul cum a fost conceput de la zero la funcționarea acestui spital astfel Încât să fie de maximă eficientă atât În acordarea asistenței medicale de urgență cât și a asistenței neurochirurgicale curente. Încă din anul 1969 profesorul Oblu a intuit importantă asistenței În ceea ce privește asistență politraumatismelor cu o componentă neurochirurgicală. Spitalul a fost prevăzut cu o intrare de urgență
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
între membrii unei familii, izvor prim din care iau ei caracterul de blândețe, de ușoară nepăsare, de politeță lesnicioasă și slobodă și gustul sociabilității, care e necunoscut în ținuturile mai apropiate de Orient. Părinții noștri însă au fost crescuți în maximele turcești, adică: fiul nu e prieten al tatălui său, ci i-i primul rob, pe care trebuie să-l strunească cu atât mai tare cu cât într-o zi trebuie să-i scape.“ (Iașii și locuitorii lui în 1840). Un
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
e o arie construită din aceleași acorduri: „Am putut dobândi convingerea că ideile pretins liberale nu izvorăsc decât dintr-un egoism vinovat, care își urmărește interesul personal în răsturnare și anarhie. Desigur, dușmanii cei mai redutabili ai ordinii sociale sunt maximele iluzorii și subversive, care amăgesc un tineret lipsit de experiență asupra adevăratelor temeiuri ale fericirii obștești. De aceea, acordând cea mai serioasă atenție uneltirilor care ar putea trezi suspiciuni îndreptățite și îndeosebi purtării acelora care, adăpați în străinătate cu principii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
avea drept rezultat compromiterea liniștii interioare a țării, ca și a celei a statelor vecine.“ E lesne de înțeles, în lumina acestor îndrumări și angajamente, ce primire le era rezervată tinerilor la întoarcerea lor de la studii, plini cum erau de maxime iluzorii, principii false și doctrine primejdioase, care - vorba lui Farfuridi - „lovesc soțietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor ... și ... idei subversive“! În 1839, revenit de curând în țară, V. Alecsandri nota în carnet: „Visites à quelques grands boyards. Nous sommes considérés comme
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
frecventînd școala. Această cateheză națională nu seamănă decît de departe cu cea religioasă. Mai subtilă și mai ambițioasă, aceasta își propune pentru început să inoculeze într-un mod aparent ace-soriu, în mintea școlarilor proveniți din medii populare pînă atunci neșcolarizate, maxime și precepte morale precise. Scopul principal este de a le impune acestor oameni simpli un ca-dru mental complet și cu totul nou pentru ei, centrat pe relația pe care aceștia pot și trebuie să o aibă cu statul. Acest cadru
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
totuși foarte mare pentru că și într-un caz și în celălalt crearea unei mitologii proprii se bazează pe refacerea realului în datele sale esențiale și apoi pe introducerea unui element bulversant pentru universul de așteptare al cititorului, cu caracter de maximă sau de poantă, care însă se constituie ca o parte firească a lumii descrise. Discursul sincer nu presupune doar referire strictă la viața comună sau acceptarea existenței cotidiene ca realitate supremă, ci și renunțarea la false pudori și la prejudecățile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
d-voastră, maestre? -Agatha. -Ce ați realizat mai de seamă în viață? -Poezia și căsătoria, a răspuns poetul. S-a rîs, s-a glumit și s-a servit un vin bun. Despre vin, Bacovia a spus, folosindu-se de o maximă, că «Vinul bun întărește inima omului», iar eu, folosindu-mă tot de o maximă, i-am spus «Nu băutorii de apă, ci băutorii de vin compun versuri veritabile...»’’ Despre plopi Cînd am scris despre plopi (vezi capitolul „Decorul” din Dosarul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
căsătoria, a răspuns poetul. S-a rîs, s-a glumit și s-a servit un vin bun. Despre vin, Bacovia a spus, folosindu-se de o maximă, că «Vinul bun întărește inima omului», iar eu, folosindu-mă tot de o maximă, i-am spus «Nu băutorii de apă, ci băutorii de vin compun versuri veritabile...»’’ Despre plopi Cînd am scris despre plopi (vezi capitolul „Decorul” din Dosarul Bacovia, II), am fost tentat să fac o scurtă istorie a lor în literatura
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scenariu construit de Zola român, poveste, nuvelă sau dramă care să nu constituie o tentativă de a amenaja implacabila geometrie a menajului în trei în diferite variante. Astfel, în românul La Curée, Renée este prinsă între Saccard și feciorul lui Maxime. În Notre coeur, Mariolle se zbate între contesă Guilleroy și fiica ei. În L'Assomoir, Zola își exprimă oroarea față de menajul în trei al lui Gervaise, Coupeau și Lantier. De regulă, se recurge la un compromis și lucrurile se aranjează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
urmează ritmul cartierelor în construcție, pasajelor care se inaugurează, modelor care se succed, iar scriitorii, la rândul lor, transmit și îmbogățesc acest limbaj 359. Limbajul parizian s-a impus totuși mai ales prin politețe, care este cartea să de vizită. Maximă universală a comunicării, politețea prescrie o atitudine respectuoasa față de om, bazată pe recunoașterea demnității umane: "Avec un moț aimable, elle lui fit signe de s'asseoir (...) Mme Dambreuse leș recevait tous avec grace" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.160]. Codul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dializați, din cauza asteniei musculare, afecțiunilor articulare [i anemiei, și de către absența sau atenuarea tahicardiei reacționale cauzate de neuropatia vegetativă uremică. Oricare ar fi motivul, 80% dintre pacienții dializați nu vor atinge o frecvență cardiacă care să depășească 85% din cea maximă predictibilă [Wizemann et al., 1988]. în studiul lui Koch et al. [1997], subdenivelarea ST tranzitorii decelate pe electrocardiograma de efort a prezentat o sensibilitate de doar 52% pentru diagnosticul pozitiv de boală a arterelor coronariene. Markeri biochimici ai ischemiei miocardice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Valahia Maior-Țara Românească) a fost martirizat chiar în orașul său natal sau de reședință, în parohia sa, la 26 martie 304. În martiriul Sfântului Montanus, pe care calendarul creștin ortodox îl cinstește la data de 26 martie, împreună cu soția sa Maxima, se poate citi : “Crește, Doamne, și apără turma cea credincioasă a Bisericii Tale din Singidunum și de prin toate văile Dunării (sb.n.). Cu ochii minții văd, Doamne, cum în această lature de pământ se ridică un popor nou care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a cunoaște, Și vremea-ncearcă În zadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe...” Mihai EMINESCU SĂ DĂM CEZARULUI CE-I AL CEZARULUI O maximă celebră spune: „Să dăm cezarului ce-i al cezarului.” Noi românii am inventat reversul: „Să luăm cezarului ce-i al cezarului” și apoi vom mai vedea. Nu putem nega nici o clipă că M. Eminescu este un poet romantic, dar nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
după care, când vedeam note așa de mari, nu mai aveam chef să muncesc la fel de mult pentru clasă. Vedeam că mă descurc, că n-o să fie nici un fel de nenorocire dacă nu învăț mereu. Așa că notele mele scădeau tot timpul, maximele erau atinse numai la începutul anului. Dar această scădere nu mi-a provocat niciodată vreo nesiguranță. Nu conta dacă luam premiu sau nu și oricum nu mi-a fost frică vreodată că n-o să termin clasa. Deci vine vremea să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Coulanges (1820- 1889), cunoscut istoric francez, publicată în 1864. 7 Anton Bibescu, prinț, vărul Marthei Bibescu, diplomat de carieră. 8 Joachim Du Bellay (1525-1560), unul dintre remarcabilii poeți ai Pleiadei. 9 Nicolas-Sébastien Roch, supranumit Chamfort (1741-1794), moralist francez, cunoscut pentru Maximele sale. 10 Alfred de Vigny (1797-1862), scriitor francez. 11 Henri Poincaré (1854-1912), matematician francez. 12 André Beaunier (1869-1925), romancier și critic francez; critic dramatic la Échos de Paris, critic literar la Revue des Deux Mondes. 13 Théodore de Banville (1823-1891
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Urbana, 1977. Vianu Tudor, Estetica, Editura pentru Literatură, București, 1968. Vianu Tudor, Studii de filosofia culturii, ed. Eminescu, București, 1982. Wright G.H. von, Explicație și înțelegere, ed. Humanitas, București, 1995. *** Stanford Encyclopedia of Philosophy. http://plato. stanford. edu/ *** Reflecții și maxime, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Datoria împlinită, Mihai
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
întregii experiențe individuale, iar sinteza se realizează în altă modalitate tehnică. Cele două pot fi superficial asemănate, însă diferența apare cu pregnanță atunci când se examinează atât metodologia căii, cât și rezultatul suprastructural obținut. 17 J.P. Sartre citat în Reflecții și maxime, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 392. 18 Jean-Jaques Rousseau, "Emil sau despre educație", în Texte pedagogice alese, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1960, p. 148. 19 G. Lukács citat în Reflecții și maxime, vol
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și maxime, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 392. 18 Jean-Jaques Rousseau, "Emil sau despre educație", în Texte pedagogice alese, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1960, p. 148. 19 G. Lukács citat în Reflecții și maxime, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 390. 20 Thomas Mann citat, în Ibidem, p. 390. 21 Jean Piaget, Tratat de logică operatorie, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1991, p. 24. 22 J. Piaget, op. cit., p. 26. 23
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nu știa că alți teiști ajunseseră la aceeași convingere ca de pildă, Voltaire, Stuart Mill și William James. 58 Cu toate acestea, Goethe îl admira pe Sterne. El socotea humorul acestuia incomparabil. Dar adăuga: "Nu orice humor face sufletul liber". (Maxime în proză). 59 Skrifter, VI, pp. 393, 405, 414, VII, pp. 249 și urm. 60 Cf. lucrarea mea Aandelig Kultur (Geistige Kultur). (Mindre Arbeider. Tredie Roekke. Traducerea germană în "Nord und Süd", 1913). 61 În cap. IX, vom reveni asupra
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]