3,308 matches
-
superficialitatea prestației lui. Veleitarii sunt un soi de ciocoi rătăciți în artă. Unele jurnale literare sunt mai mult denunțuri, decât artă. Muzica - această arhitectură a eterului. Vâna esențială a artei rămâne fiorul transcendental. Arta nu trebuie să râvnească la impactul mediatic al reclamelor. Este mai ușor să scrii un roman postmodernist, decât să - l citești. În artă, nu se poate miza pe o celebritate câștigată ca la loz în plic. În teatru și mucavaua are responsabilități artistice. Marii artiști știu să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
te mai ține minte. Scrie numai când vei fi convins că, fără cartea ta, va pieri lumea. Numai creația mai poate reabilita statutul depreciat al muncii. Scrisul este o încercare de exorcizare a magmei lăuntrice. De regulă, premiile sunt instrumente mediatice. Care nu prea au legătură cu arta. Arta ar mai putea destrăma fibra egoismului din noi. Am început să ne obișnuim cu arta refuzată de fior. Arta pur comercială atrofiază gândirea consumatorului. În surâsul trist al Giocondei există și semne
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu avea să nască nici o solidaritate: ajunși la patruzeci de ani, majoritatea bărbaților au continuat să caute femei tinere - uneori cu un anume succes, cel puțin cei care, intrați cu abilitate În jocul social, dețineau o poziție intelectuală, financiară sau mediatică; pentru femei, În cvasitotalitatea cazurilor, anii maturității au fost anii eșecului, ai masturbării și ai umilinței. Teritoriu privilegiat de libertate sexuală și de manifestare a dorinței, Locul Schimbării avea să devină În mod firesc, mai mult ca oricare altul, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cu bogăția, În care să pui În scenă antagonisme Între o celebritate pentru gloată și una mai discretă, pentru happy few; ar fi fost Însă lipsit de orice interes. Celebritatea culturală e doar un erzaț derizoriu al adevăratei glorii, gloria mediatică; iar aceasta, legată de industria divertismentului, aducea mai mulți bani decât orice altă activitate umană. Ce este un bancher, un ministru, un șef de Întreprindere pe lângă un actor de cinema sau un rock star? Un zero - financiar, sexual, din toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
guralivul nostru președinte, care trebuia musai să regizeze imediat un spectacol cu umbre și lumini, pentru a ieși din cauză. Nici nu conta prețul. Chit că arunca oprobiul corupției asupra tuturor românilor. De aceea a și mizat pe o bătălie mediatică spectaculoasă, cu mascați vânoși, elicoptere de luptă vuind în noaptea neagră, arestări în masă după criteriul: ia-l și p-ăla și pe ăla, îi alegem noi mâine, încătușarea zecilor de vameși la lumina reflectoarelor, în fața camerelor de luat vederi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a fost, destul de spinoasă, fiindcă trenul merge pe șine, iar Osama nici până a dat colțul, nu a găsit metoda de a deturna nu numai trenul, ci și șinele. Aceasta este ultima chiflă servită de serviciile secrete americane, la balamucul mediatic pe care l-a stârnit de pe 2 mai, încoace. Serviți-o vă rog cu încredere. Eventualele reclamații se primesc doar de Obama, personal, la primul birou oval, pe stânga, cum intri în cotețul acela puturos, numit de americani, Casa Albă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
oripilată, și mă trase de Încheietură pe o canapea. Am Încercat să mă eliberez, dar ea nu și-a slăbit strânsoarea de menghină și s-a apropiat mult prea mult. —Tu vorbești serios? N-ai auzit? Sunt la apogeul lumii mediatice. Am fost nevoită să-mi folosesc mâna stângă ca să-mi acopăr gura și să mă prefac că tușesc, ca să nu vadă că râd ca o nebună. Încă de la Emory, lui Abby Îi plăcuse să spună că este „la apogeul“ unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dar niciodată nu părea să priceapă. Dimpotrivă, ne căuta compania În mod deliberat, ca să ne indispună. Deloc surprinzător, nu avusese niciodată prietene adevărate, dar Își făcea de lucru pătrunzând În fiecare frăție studențească și echipă atletică din Emory. —Apogeul lumii mediatice, ai? Nu, nu știam. Unde mai ești acum? am Întrebat, pe tonul cel mai plictisit de care eram În stare. Îmi jurasem să n-o las să-mi intre pe sub piele. —Păi, hai să vedem. Am Început la Elle și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de asistență socială; ... v) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de conducerea Autorității. ... Capitolul IV Atribuțiile Biroului relații publice și mass-media Articolul 32 Biroul relații publice și mass-media îndeplinește următoarele funcții: 1. funcția de informare, care constă în: - colaborarea cu instituțiile mediatice și instituțiile conexe care fac obiectul petițiilor; - facilitarea accesului personal al petentului la informațiile de interes din domeniul protecției persoanelor cu handicap, prin intermediul audiențelor; - furnizarea de informații centrelor de consiliere din cadrul consiliilor județene, respectiv locale, în domeniul protecției sociale; 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166690_a_168019]
-
umane și Serviciul administrativ și contabilitate. ... (2) Direcția organizare internă și comunicare are următoarele atribuții principale: ... a) organizează și coordonează comunicarea cu persoanele fizice și juridice, cu instituțiile și organismele din domeniu sau interesate de domeniu; ... b) colaborează cu instituțiile mediatice; ... c) se implică în organizarea și participarea la evenimente pentru promovarea imaginii Autorității și a drepturilor persoanelor cu handicap; ... d) contribuie la elaborarea documentelor sectoriale necesare implementării planului național de acțiune pentru ocuparea forței de muncă; ... e) constituie o bază
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169442_a_170771]
-
Godard, din 1959, reprezintă un adevărat eveniment, căci bulversează convențiile și ritmurile. Prin personajul interpretat de Jean-Paul Belmondo, el simbolizează cursa grăbită a acestei noi generații, face inimile să bată dintr-odată mai rapid. A existat și un alt eveniment mediatic ce a marcat acest rol tot mai important al tineretului: concertul organizat în Piața Națiunii din Paris de Daniel Filipacchi, directorul unei noi reviste de mare succes, Salut les copains, în noaptea dintre 22-23 iunie 1963. Nu mai era vorba
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fine, R.F.G. este în măsură să ofere României o serie de mijloace care să-i dea posibilitatea de a realiza mai rapid și mai bine obiectivele construcției sale socialiste. Vizita generalului De Gaulle, în mai 1968, provoacă un larg ecou mediatic. Acest ecou a fost dorit de partea franceză ca o manifestare a unei Ostpolitik, în manieră franceză; aceasta a folosit imaginii interne și externe a conducerii politice românești care părea să se ridice la nivelul unei politici de anvergură între
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ceaușescu, care pledează în favoarea planului său, și de Primul Ministru, Constantin Dăscălescu. Aceste întrevederi confirmă politica fermă de creare a centrelor agroindustriale. Ceaușescu respinge ideea că ar vrea să distrugă satele secuiești din Covasna. Șeful statului încearcă să contracareze mobilizarea mediatică occidentală și dă interviuri în presă, în care se explică. Cotidianul vest-german Die Welt transmite, în decembrie 1988, mesajul lui Ceaușescu: "Noi vrem ca și comunele să beneficieze de îmbunătățiri radicale în cursul viitorilor zece ani". În ciuda acestei autoapărări, campania
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
insurgenților pe ecranul Televiziunii Române, la începutul după-amiezii, este însemnul victoriei Revoluției: este anunțat poetul Mircea Dinescu. Declarațiile se succed, emoționate, violente, amintind sîngele care curge la Timișoara, București, Sibiu, propovăduind răbdarea și calmul. Inițiativa apelului la armată și deci sancționarea mediatică a hotărîrii înalților demnitari militari aparține lui Mircea Dinescu. Construcția romantică este convingătoare: poetul lasează un apel, vocile se amestecă în zarva din studio și, în sfîrșit, apare un general, generalul Nicolae Militaru, pentru a spune: "Dragi concetățeni, soldați, ofițeri
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Liliana Scărlătescu Prefață de Adrian Dinu Rachieru INSTITUTUL EUROPEAN PREFAȚĂ LA EDIȚIA ÎN LIMBA ROMÂNĂ Douglas Kellner și "materialismul cultural" Numele lui Douglas Kellner este frecvent citat printre teoreticienii critici care s-au aplecat, stăruitor și convingător, asupra fenomenului mediatic. Iar această "culegere de studii" (cum ne previne, cu excesivă modestie, autorul), pusă acum la îndemîna cititorului român, se vrea o analiză serioasă, cercetînd condițiile și provocările contemporaneității. Cultura crede D. Kellner (și o afirmă răspicat!) nu a fost niciodată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Iar cultura media, ca fenomen relativ recent, conduce la "colonizarea" timpului liber, impregnînd și dominînd cotidianul, modelîndu-l prin centralitatea consumului televizual. Iată de ce producerea și receptarea textelor culturale și, îndeosebi, analiza lor cu instrumentar critic devin imperative în contextul bombardamentului mediatic la care sîntem supuși. Doar așa, crede îndreptățit autorul, vom înțelege cultura și textura societală, sensul și efectele veritabilei băi mediatice, fără a ignora tectonica politică. Și fără a uita că această "noutate" (v. p.8) nu poate fi scoasă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Iată de ce producerea și receptarea textelor culturale și, îndeosebi, analiza lor cu instrumentar critic devin imperative în contextul bombardamentului mediatic la care sîntem supuși. Doar așa, crede îndreptățit autorul, vom înțelege cultura și textura societală, sensul și efectele veritabilei băi mediatice, fără a ignora tectonica politică. Și fără a uita că această "noutate" (v. p.8) nu poate fi scoasă din rama determinismului tehnologic după cum nu se poate lepăda, într-o lume interconectată, de sentimentul responsabilității la scară planetară. Ceea ce-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fără a uita că această "noutate" (v. p.8) nu poate fi scoasă din rama determinismului tehnologic după cum nu se poate lepăda, într-o lume interconectată, de sentimentul responsabilității la scară planetară. Ceea ce-și propune Douglas Kellner, recunoscînd puterea mediatică, este tocmai necesara "alfabetizare" în domeniul criticii media (ca "mediu cultural înșelător"). Inventariind reacțiile teoretice, recunoscînd febrilitatea concurențială, chiar excomunicatorie a teoriilor rivale, autorul purcede la o analiză nemiloasă a imagisticii culturale, îndeosebi a "folclorului" american, survolînd un univers binar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că studiile culturale nu au valabilitate în absența unei teorii sociale. Iar aceasta, în numele unei observații de bun simț, invită la pluriperspectivism, combinînd diferite puncte de vedere, făcînd joncțiunea dintre cultură, societate și politică. Cu prudență, așadar, autorul cercetează cultura mediatică în contextul teoriei sociale critice și recomandă stăruitor, cum spuneam, inserția contextuală (firește, nu ca o noutate de ultimă oră). Astfel, studiile culturale media converg către o teorie critică a societății, articulînd ideologii, valori și reprezentări. Cum teoria socială conceptualizează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
alternative în ebuliție) iar, pe de altă parte, cu rafinate metode de supraveghere și manipulare. În alt sens, într-o epocă de mare confuzie culturală, marcată de teamă, insecuritate și instabilitate, cultura media anihilează energiile politice. Divertismentul ține afișul ofertei mediatice și deturnează revolta. Pendulînd între globalizare și atomizare, omul zilei, conectat la pulsul planetar suportă, nota cineva, un "transfer de anxietate". Vizibilitatea nu-i atenuează angoasa. Iar cultura media, dincolo de forța de socializare, este cultura dominantă. Ea plonjează în actualitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
v. E. Morin, L´esprit du temps, 1962). Dar și o cultură media. Produsele media suportă, prin industrializarea producției și generalizarea consumului, o definiție negativă și globalizatoare, încărcată cu un sens peiorativ. Afirmată concomitent cu decăderea culturii clasice, noua cultură (mediatică) pare nu doar a o concura, ci chiar a o înlocui. Beneficiind de costuri de acces în scădere, preluînd elemente facile, vandabile, acceptînd standardizarea și impunînd drept criteriu valoric logica profitului, cultura mass-media este după multe voci, unele autorizate un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acum) ci, îndeosebi, prin simultaneism, instaurînd dictatura instantaneului. "Era instantaneității" înseamnă sincronizarea lumii la pulsul evenimențial al Planetei, posibilitatea desfășurării Istoriei "în direct", pătrunderea informației în "timpul real" (inaugurată de CNN la mijlocul anilor ´80). Altfel spus, asistăm la accelerarea timpului mediatic. Privind contextual, vom observa că discursul mediatic a cotropit întreaga existență; mediatizarea vieții publice e o observație la îndemînă iar procesul comunicațional, fie el instituțional ori publicitar transformă realitatea într-un fenomen discursiv. Ne îndreptăm, potrivit lui Eliseo Veron, înspre o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
instantaneului. "Era instantaneității" înseamnă sincronizarea lumii la pulsul evenimențial al Planetei, posibilitatea desfășurării Istoriei "în direct", pătrunderea informației în "timpul real" (inaugurată de CNN la mijlocul anilor ´80). Altfel spus, asistăm la accelerarea timpului mediatic. Privind contextual, vom observa că discursul mediatic a cotropit întreaga existență; mediatizarea vieții publice e o observație la îndemînă iar procesul comunicațional, fie el instituțional ori publicitar transformă realitatea într-un fenomen discursiv. Ne îndreptăm, potrivit lui Eliseo Veron, înspre o societate în întregime mediatizată: ziarele vor cunoaște
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnica "pull" (navigarea atît de rîvnită de internauți) va face loc, prin conectare, difuzării automate a informațiilor (principiul "push"). Ceea ce, evident, va adînci asimetria lumii, vorbindu-se deja de info-bogați și info-săraci. Din unghiul consumului cultural, televizorul domină suveran sistemul mediatic. Televiziunea a devenit medium-ul de referință, obligînd celelalte mijloace să descopere strategii de reajustare. Consumul televizual, prin zapping, ar favoriza observau, în 1991, Jean-Louis Chabrol și Pascal Perin instabilitatea audienței dar și autonomia (crescătoare) a publicului. În plus, efortul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vizualizare, să recunoaștem, poate fi cu ușurință, chiar falsificată ierarhia evenimentelor. Și, cum aminteam, integrarea tehnică a suporturilor (idee pentru care pleda, cu aproape trei decenii în urmă, inginerul Negroponte, deja menționat) marchează sfîrșitul distincției tradiționale dintre cele trei suporturi mediatice. Concomitent, se diluează progresiv clivajele; tipurile de activități tradițional-distincte se întrepătrund acum. Relația informație/publicitate sau educație/divertisment nu mai cunoaște frontiere rigide. Totul e construit pe calapodul divertismentului, acesta devenind "supra-ideologia" epocii noastre. Pe bună dreptate mulți sociologi au
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]