4,239 matches
-
Vasile Novac, primarul comunei Ivănești din județul Vaslui. Prima atestare documentară a comunei Ivănești Îcare pe atunci purta numele HUSANIĂ este considerată în anul 1668. Pe atunci se numea Hușani deoarece pe la anul 1600 s-a stabilit că pe aceste meleaguri trăia un oarecare Hușanu cu familia lui, de prin părțile Hușului, a întemeiat satul care îi va pu num le . în anul 1700 în partea vestică a satului Hușani s-a stabilit un oarecare și a întemeiat satul cu numele
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
secund secund i Gigi iar și pentru a lua legătura cu cei dra a ri. Țin să spun că sunt mândru de această reușită și doresc să mulțumesc directorului Bibliotecii Județene, profesorului Gelu Bichineț, care, dealtfel, este fiu al acestor meleaguri”, a spus în cuvântul său ținut la inaugurarea noului centru de calculatoare pentru public al comunei Ivănești, primarul Vasile Novac. Anul înființării . 1936, iar primul dirijor a Șarambel Număruunu Un alt dirijor A fost, Bursac Costică Alt dirijor a fost
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Toma Chiricuță, Tudor Pamfile, societate care desfășoară o prodigioasă activitate atât în domeniul creației literare cât și în domeniul muzicii și artelor plastice. Activitatea acestei societăți a prilejuit participarea unor mari personalități ale culturii românești care au poposit pe aceste meleaguri. Printre aceștia se numără Nicolae Iorga, George Enescu, poeții și scriitorii Alexandru Vlahuță, Cincinat Pavelescu, Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu, George Bacovia, Vasile Voiculescu și alții. Aici s au format ca specialiști numeroase personalități
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
la cobâle, În timp ce alte state incipiente, denumite ocoale, sunt localizate la Câmpulung, În Vrancea și alte zone est carpatice. Literatura bizantină din sec. al X lea denumește spațiul de la răsărit de Carpați Patzinakia (după numele pecenegilor care migrează pe aceste meleaguri). Din sec. al XIII lea izvoarele externe se referă adesea la Cumania, Cumania Neagră, Tartaria, după migratorii perioadei cumanii și tătarii. Termenul Cumania apare Într-un act papal din 1227, care se referă la răspândirea catolicismului la est de Olt
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și alții, prin reportajele lor, au răspândit morala ecologică așa cum nicio carte ilustrată n-ar fi putut s-o facă. Iar remarcabila Ushuaïa* (sau echivalenții ei de azi și de mâine) ne ajută să vizităm în fiecare săptămână mai multe meleaguri, folclor și faună, monumente și situri decât putea vedea într-o viață întreagă un explorator de la începutul secolului. Toate acestea nu-s false, dar nici adevărate. Nu călătorim la domiciliu pe orice atlas. Nu noi, ci în primul rând "actualitatea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
vreo faptă de arme: era un om străin de orice violență și prietenia lui cu centaurul Chiron, o făptură atât de înțeleaptă, nu este întâmplătoare. Și era primitor și generos: a găzduit în casa lui doi tineri veniți de pe alte meleaguri să-i ceară ocrotire și adăpost. Întâi unul ceva mai vârstnic, Foinix, ajuns pribeag ca să nu devină fratricid, pe care Peleu l-a luat în casă ca pe un fiu și ca pe un moștenitor, răsfățându-l în averile lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pe jos, căutând pradă prin văile și pe coastele Dardaniei, dominate de muntele Ida. Troienii, încercuiți de ahei și înfricoșați de Ahile, nu cutezau să iasă din cetate, iar oamenii aceștia puternici, în floarea vieții, făceau ce voiau pe acele meleaguri bogate și neocrotite. Și apoi aduceau totul în tabăra lor și se făcea împărțeala, mai mult sau mai puțin după cum hotăra Agamemnon. Ahile se plânge că a îndurat atâtea, că și-a primejduit zilnic viața în luptă, că a petrecut
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
puși în lumină și mai înalt cântați. Iliada întreagă și toate morțile ei se proiectează pe un fond nevăzut care este acela al familiilor, al celor de departe, în cazul aheilor și al aliaților Troiei, veniți și ei de pe alte meleaguri. Cine ar strânge la un loc toate mărturiile poemului și le-ar urmări structurile de adâncime ar putea arăta că toate iubirile dintre soț și soție, părinți și copii, ilustrate prin marile nume ale Iliadei, dau expresie privilegiată unei mulțimi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
vreo faptă de arme: era un om străin de orice violență și prietenia lui cu centaurul Chiron, o făptură atât de înțeleaptă, nu este întâmplătoare. Și era primitor și generos: a găzduit în casa lui doi tineri veniți de pe alte meleaguri să-i ceară ocrotire și adăpost. Întâi unul ceva mai vârstnic, Foinix, ajuns pribeag ca să nu devină fratricid, pe care Peleu l-a luat în casă ca pe un fiu și ca pe un moștenitor, răsfățându-l în averile lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pe jos, căutând pradă prin văile și pe coastele Dardaniei, dominate de muntele Ida. Troienii, încercuiți de ahei și înfricoșați de Ahile, nu cutezau să iasă din cetate, iar oamenii aceștia puternici, în floarea vieții, făceau ce voiau pe acele meleaguri bogate și neocrotite. Și apoi aduceau totul în tabăra lor și se făcea împărțeala, mai mult sau mai puțin după cum hotăra Agamemnon. Ahile se plânge că a îndurat atâtea, că și-a primejduit zilnic viața în luptă, că a petrecut
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
puși în lumină și mai înalt cântați. Iliada întreagă și toate morțile ei se proiectează pe un fond nevăzut care este acela al familiilor, al celor de departe, în cazul aheilor și al aliaților Troiei, veniți și ei de pe alte meleaguri. Cine ar strânge la un loc toate mărturiile poemului și le-ar urmări structurile de adâncime ar putea arăta că toate iubirile dintre soț și soție, părinți și copii, ilustrate prin marile nume ale Iliadei, dau expresie privilegiată unei mulțimi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
romînești. În secvența următoare, vom urmări viețile unor toponime reprezentative, împreună cu implicațiile, interferențele și suprapunerile petrecute de-a lungul timpului care trasează un fel de „traiectorii“ exemplare care oglindesc de fapt, într-o bună măsură, destinele oamenilor trăitori pe aceste meleaguri. Tipologia numelor de locuri romînești Cercetarea din diverse puncte de vedere (origine, etimologie, geneză, dezvoltare, structură, stratificare etc.) a numelor de locuri a condus la constatarea că acestea prezintă, dincolo de caracteristicile unitare, pe baza cărora le integrăm într-o categorie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Stratul următor, cel slav vechi, este nu numai bine reprezentat cantitativ, dată fiind suprafața întinsă și durata lungă a conviețuirii slavilor cu romînii, pînă la asimilarea celor dintîi, dar, riguros analizat și interpretat, poate oferi informații importante pentru istoria acestor meleaguri. De pildă, tot V. Frățilă demonstrează că prezența toponimelor slave, Țeligrad (< sl. cělî, „întreg“ + grad, „cetate, oraș“) Belgrad (< sl. belŭ, „alb“ + grad, „oraș cetate“) poate fi o dovadă a existenței unui alt cnezat decît cele ale lui Gelu, Glad și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
urmele carierei romane din care se extrăgea piatra pentru construirea podului roman de la Drobeta, despre care localnicii spun că a fost o cetate construită de către uriașii de demult, numiți jidovi. Hidronimul Židovstica confirmă așadar existența, în graiul slavilor de pe aceste meleaguri, a termenului Șidov, „uriaș“, și a adjectivului derivat de la acest termen cu sufixul -isk (Židoviskŭ), atestat în textele vechi slave, sensul fiind „(valea < dolina) Uriașilor“. După omiterea determinatului dolina și substantivizarea adjectivului cu ajutorul sufixului -ica, acest toponim, intermediar pentru etimologia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
celelalte limbi din estul Europei și din spațiul euro-afro-asiatic este necesar ca știința limbii să renunțe la imaginea arborelui genealogic, la ideea familiilor de limbi cu limba mamă apărută în mod misterios undeva și cu fiicele ei ducând spre alte meleaguri, în întregime sau aproape în întregime, limba respectivă ca fonetică, lexic și gramatică. În locul acestor fantasme trebuie avută în vedere continuitatea globală a materialului lingvistic, care poate parcurge în evoluția sa stadiile silabic, aglutinant și flexionar, dar care poate genera
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Comp. lat. alodus „proprietate“, rom. olat, sl. vlastĭ „putere, stăpânire“ cu lat. modus „întindere de pământ“, mos „cutumă, lege“; rom. uz, față de folos. De remarcat că Mureș este formă plenisonică pentru moșie, rs. volostĭ „stăpânire“. Comp. alb. vis „loc, ținut, meleag, cuprins“ cu pol. Visla, râul care străbate Polonia. Numele râului este legat de vâslă (sl. veslo), cu sensul de bază „ a cârmui, a guverna“. De aici rezultă că Mureș, ca și Visla, este râul ținutului, al țării, iar Maramureș este
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
al limbii germane. Învățământul organizat nu-i putea oferi lui E. condițiile necesare cultivării geniului său, iar lectura cărților îl ținea departe de varietatea naturii locuite de români și de bogăția limbii populare. De copil i-a plăcut să cutreiere meleagurile natale, apoi Bucovina. La 14 ani însoțește o trupă teatrală la Botoșani, Cernăuți și chiar mai departe, la Brașov. La 16 ani pleacă la Blaj pe jos, poposind prin sate și „adunând material”. La vederea Blajului, unde a răsărit „soarele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ceară. Munca lor nu le mai aparține; puțina hrană ce le mai rămâne, udată cu sudoare, nu este de ajuns pentru ca să le dea zile, ci pentru ca să-i împiedice de a muri.“ Un alt vizitator francez (citat de D. Drăghicescu) pe meleagurile noastre afirmă: „țăranul român se mulțumește să ceară de la pământ numai cât trebuie ca să plătească stăpânului și să nutrească familia; apoi, neavând nici o încredere în viitor, nu mai are nici un interes să lucreze pe socoteala lui.“ Însuși D. Drăghicescu, în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
stil fast-food, care au devenit simboluri ale occidentalizării noastre grăbite, toate acestea nu oferă prea multe speranțe celor care își doresc prezervarea tradițiilor culinare. E foarte trist, dar foarte posibil ca, peste numai câteva decenii, ultimul borș preparat pe aceste meleaguri și servit probabil unui turist străin dornic de a-și afunda lingura în autenticitatea gastronomică a unei acreli naturale să fie făcut din acizii de sinteză puși în plicurile multicolore care fac deja o concurență toxică tărâțelor noastre. Ciorbagii, grataragii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a epocii lui Brâncoveanu și Cantemir, iar nu o ruptură cu trecutul, vizibilă după 1750“. Nici măcar în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea nu a ajuns bucătăria turcească atotstăpânitoare la curtea domnească: doamna Craven, sosită din Anglia pe meleagurile noastre, a lăudat masa civilizată, europeană, care i-a fost servită în București, la curtea domnitorului Nicolae Mavrogheni. Ceea ce înseamnă că și pe vremea fanarioților influența gastronomică occidentală era încă destul de puternică la mesele domnești. Multe alte cronici ale călătorilor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu grijă, mai ales noaptea dacă ave‟m drum pe acolo. Pe vremea aceea, știam numai că în unele din movile se pot găsi comori, dacă ai norocul să le vezi când ard... Dovadă că au umblat hoți pe acele meleaguri. Să știi cucoani, că hoții nu pun niciodată banii de aur și argint la „bangă“, hoții îngroapă totdeauna banii într-un loc ascuns ș‟apoi, după ce pier ei, cum li-i soarta, rămâne comoara în tainiță, până ce-i vine vremea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe pământurile noastre? întrebă Ionică. Vin de departe, dar să știi că pământurile acestea m-au întâlnit și altădată. Noi nu te-am mai văzut! Ș-apoi dacă nici noi nu te-am cunoaște, care știm tot ce mișcă pe meleagurile astea, chiar că n-are cine să te mai știe! Ehei, tinerețe învolburată, eu am fost, la vremea mea, un haiduc vestit, Dumitru Furul mi se spunea, care oprea carele boierilor necinstiți și împărțea avutul acestora țăranilor săraci! Ha, ha
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
văzut pe Sf. Dumitru, care mă îndemna să plec spre locurile pe care le-am umblat și să ajut fiii oamenilor pe care iam furat. Și cine or fi aceia? Pesemne, voi, dacă pe voi v-am întâlnit pe aceste meleaguri! Noi suntem feciorii starostelui Vasile, care are sub ascultare sălașul acela, care se zărește la poalele pădurii, spre Podu de Lut. Iar tatăl vostru m-a ascuns, când era să fiu prins de boierul Barbu și de oamenii acestuia, iar
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
fost blestemat! Stămoșii noștri au nesocotit regulile naturii și au alungat-o pe Baba Iarna în Peștera Uitării, pecetluind intrarea în peșteră cu doi bolovani, desprinși din Piatra Neagră. Noi ne socotim vrednici să încercăm a aduce Iarna înapoi pe meleagurile noastre! se sumețiră tustrei călătorii. Apăi, eu o să vă dau binecuvântarea bunului Dumnezeu și mă voi ruga să vă întoarceți cu bine! Mulțumind preotului, băieții adăpară caii, care se odihniseră, păscând troscotul de la fântâna mănăstirii, mulțumiră călugărului Pahomie, care le
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
o smucitură, dihania îi trase îndărăt și-i așeză la masa improvizată. N-o să vă fac nici un rău, pentru că mi-ați dat de mâncare! murmură dihania, dar ecoul le atinseră timpanul. Eu sunt Sfarmă Piatră șimi am sălașul pe aceste meleaguri. Eu conduc Ținutul de Piatră. Noi căutăm Peștera Uitării! spuseră, pe nerăsuflate, cei doi frați. La greu lucru v-ați încumetat, rosti gânditor Sfarmă Piatră. Dumnezeu o să ne ajute! se semeți fostul haiduc. Eu vă voi apăra, dar am poruncă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]