3,309 matches
-
de la Templul Mii, se vedea fum galben și gros ridicându-se de pe malul răsăritean al lacului, înspre Azuchi. — Arde Azuchi! Primind raportul gărzilor, generalii ieșiră pe verandă. Hideyoshi și ceilalți își puseră mâinile streașină la ochi. — Seniorul Noubo, raportă un mesager, care avea tabăra la Tsuchiyama, în Omi, și Seniorul Gamo și-au unit forțele și, începând de dimineață, atacă Azuchi. Au dat foc și orașului, și castelului, iar vântul suflând dinspre lac a învăluit întregul Azuchi în flăcări. Dar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
santinele, astfel încât nu se temeau de un atac prin surprindere. Fiind toiul verii, așternuturile și proviziile aveau să dureze. Cel mai mare neajuns era izolarea. Aflându-se atât de departe de orice așezare omenească, nu aveau idee ce se petrecea. Mesagerul ar fi trebuit să se înapoieze curând. Nene își lăsă gândurile să se îndrepte spre cerul de apus. În noaptea dinaintea fugii din Nagahama, îi scrisese grăbită soțului ei o scrisoare. De-atunci, nu mai primise nici o veste de la mesager
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Mesagerul ar fi trebuit să se înapoieze curând. Nene își lăsă gândurile să se îndrepte spre cerul de apus. În noaptea dinaintea fugii din Nagahama, îi scrisese grăbită soțului ei o scrisoare. De-atunci, nu mai primise nici o veste de la mesager. Poate căzuse în mâinile clanului Azuchi, pe drum sau nu-i putuse găsi ascunzișul. Zi și noapte se gândea la aceste posibilități. În ultima vreme, auzise că avusese loc o bătălie la Yamazaki. Când i se spusese despre evenimente, sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Dar, adevărul de necontestat era acela că, pe măsură ce îmbătrânea, puterile păreau să-i slăbească tot mai mult. Katsutoshi frecă mai apăsat, așa cum i se spusese, până când din pielea lui Katsuie începu să se prelingă sânge roșu și gras. Sosiră doi mesageri. Unul era vasalul lui Hideyoshi, celălalt un vasal al lui Nobutaka. Fiecare aducea câte o scrisoare de la stăpânul său și, împreună, îi prezentară scrisorile lui Katsuie. Nobutaka și Hideyoshi, care-și făcuseră amândoi tabăra la Templul Mii din Otsu, scriseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
scrise că nimic nu l-ar fi putut încânta mai mult decât vestea trimisă de Hideyoshi. De asemenea, sublinia faptul că propria lui armată ajunsese până la Yanagase. Analizând ceea ce știa acum, atât din conținutul scrisorilor, cât și de la cei doi mesageri, Katsuie nu mai era sigur ce să facă în continuare. După ce mesagerii plecară, alese câțiva tineri cu picioare solide și-i trimise de la Otsu la Kyoto, pentru a cerceta adevărata situație din zonă. Părea hotărât să rămână cu tabăra pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vestea trimisă de Hideyoshi. De asemenea, sublinia faptul că propria lui armată ajunsese până la Yanagase. Analizând ceea ce știa acum, atât din conținutul scrisorilor, cât și de la cei doi mesageri, Katsuie nu mai era sigur ce să facă în continuare. După ce mesagerii plecară, alese câțiva tineri cu picioare solide și-i trimise de la Otsu la Kyoto, pentru a cerceta adevărata situație din zonă. Părea hotărât să rămână cu tabăra pe loc până când cunoștea întreaga poveste. — Există vreun motiv de a crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nopții. A doua zi, de la cartierul general al statului major începură să pornească grăbiți, în toate direcțiile, curieri cu mesaje. În același timp, Katsuie însuși îi adresă o scrisoare deosebit de prietenoasă direct lui Takigawa Kazumasu. Deși îl trimisese deja pe mesagerul lui Nobutaka înapoi la stăpânul său, cu un răspuns special, acum scrie și expedie încă o scrisoare pentru fiul lui Nobunaga. Alese un vasal superior ca mesager și mai trimise cu el încă doi vasali iscusiți, indicând importanța misiunii. În privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o scrisoare deosebit de prietenoasă direct lui Takigawa Kazumasu. Deși îl trimisese deja pe mesagerul lui Nobutaka înapoi la stăpânul său, cu un răspuns special, acum scrie și expedie încă o scrisoare pentru fiul lui Nobunaga. Alese un vasal superior ca mesager și mai trimise cu el încă doi vasali iscusiți, indicând importanța misiunii. În privința contactelor cu ceilalți vasali apropiați, doi scribi notară cuvintele lui Katsuie, după care, petrecură jumătate de zi redactând peste douăzeci de epistole. Esența scrisorilor era ca, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
bârfe mișelești, l-am trimis pe fiul meu adoptiv să te întâmpine și îl poți lua ostatic până treci, cu cugetul împăcat. Aș dori să te primesc la Nagahama, dar sunt bolnav de când am plecat din Kiyosu... Încurajat de cuvintele mesagerului și de scrisoare, Katsuie nu se putu abține să nu se gândească la propria sa timiditate. Înainte, se temuse de ceea ce se putea ascunde în inima lui Hideyoshi, iar acum era ușurat. De mult timp era considerat un strateg inteligent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
corpul central al cetății, îi spuse unuia dintre paji: — Spune-le lui Gozaemon și Gohei să vină neîntârziat în camera mea. Amândoi erau vasali importanți ai clanului Shibata și bătrâni pe ale căror sfaturi se bizuia Katsuie. — Ai trimis un mesager la Maeda Inuchiyo? îl întrebă Katsuie pe Gozaemon. Da, stăpâne, răspunse omul. A plecat nu demult. Doriți să mai adăugați și altceva, stăpâne? Katsuie dădu din cap, tăcut; părea pierdut în gânduri. În seara trecută, tot clanul discutase o problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
forțele din provincia Ise; Nobutaka avea să-l convingă pe Gamo Ujisato să treacă de partea lor și să ceară ajutorul lui Niwa Nagahide; Katsuie însuși urma să-i scrie lui Tokugawa Ieyasu pentru a-i afla intențiile, iar un mesager fusese trimis deja la vechiul shogun intrigant, Yoshiaki. În sfârșit, se spera că, la momentul potrivit, clanul Mori urma să-l atace pe Hideyoshi din spate. Acesta era planul, dar atitudinea lui Ieyasu rămânea complet neclară. Și cu toate că era ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Katsuie trebuia să facă pace cu Hideyoshi. Katsuie îi urmase sfatul și hotărâse că era cel mai sigur mod de a face față situației. — Dacă mai aveți și altceva ce-ați dori să-i spuneți Seniorului Inuchiyo, trimit încă un mesager, repetă Gozaemon, observând expresia preocupată a lui Katsuie. Katsuie le mărturisi celor doi îndoielile lui: — La consfătuire, am stabilit să trimit doi vasali de încredere, împreună cu Inuchiyo, pentru a negocia pacea cu Hideyoshi, dar acum nu mai știu ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
trimit doi vasali de încredere, împreună cu Inuchiyo, pentru a negocia pacea cu Hideyoshi, dar acum nu mai știu ce să zic. Ce vreți să spuneți, stăpâne? întrebă unul dintre vasali. Nu știu ce să zic de Inuchiyo. — Vă îngrijorează calitățile lui de mesager? — Îi cunosc bine calitățile. Dar, pe vremea când Hideyoshi era doar un soldat pedestru, au fost prieteni apropiați. — Cred că nu aveți nici un motiv de îngrijorare. — Așa crezi? — Cu toată convingerea, declară Gozaemon. Atât provincia lui Inuchiyo din Noto, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lupt cu Hideyoshi, dar mă tem că s-ar putea să se fi zvonit altfel, spuse Katsuie, râzând. Pe măsură ce se maturizează, omul învață să râdă într-un mod care-i ascunde adevăratele sentimente. — Pare ciudat, continuă el, să trimit un mesager la Hideyoshi când nu suntem în război, dar am primit mai multe scrisori, atât de la Seniorul Nobutaka, cât și de la Takigawa, îndemnându-mă să trimit pe cineva. N-au trecut nici șase luni de la moartea Seniorului Nobunaga și deja circulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
capitală, ajunseră la Castelul Takaradera a doua zi. Acesta era câmpul de luptă unde fusese învins Mitsuhide în vara trecută. În locul unde înainte nu fusese decât un sat sărăcăcios, cu un oficiu poștal dărăpănat, acum răsărea un oraș impozant. După ce mesagerii traversară Râul Yodo, putură vedea schelele care înconjurau castelul. Drumul era brăzdat adânc de urmele boilor și ale cailor și tot ce vedeau indica energicele planuri ale lui Hideyoshi. Până și Inuchiyo începea să-și pună întrebări cu privire la intențiile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
munte întreg. Dar, când privesc situația așa cum ai explicat-o tu, reiese că am mers prea departe. Și, în acest sens, am greșit. Inuchiyo, las totul în seama ta. Negocierile se încheiară pe loc. Hideyoshi vorbise atât de franc, încât mesagerii erau cam nedumeriți, dar Inuchiyo îl cunoștea bine pe Hideyoshi. — Îți sunt foarte recunoscător. Simplul fapt de a auzi acest lucru face să fi meritat tot drumul din miazănoapte până aici, spuse el, cu mare satisfacție. Fuwa și Kanamori, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cap: — Așa? Atunci, vă rog ca, la înapoiere, să-i transmiteți salutările mele Seniorului Katsuie. Nu mă îndoiesc că Seniorul Katsuie va fi încântat de rezultatul tratativelor de pace. — Mie mi-a crescut inima numai datorită sosirii voastre aici ca mesageri. Acum, toți acei oameni care ar dori să ne asmuțească unii asupra celorlalți voi fi dezamăgiți. Dar n-ați dori, vă rog, să luați penelul și să semnați un angajament solemn, numai pentru a astupa gura acelor oameni? îl îmbie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și condus de doi vasali superiori ai clanului Shibata, Shukuya Shichizaemon și Asami Dosei. Timp de două zile, fură mai mult sau mai puțin întreținuți. Altminteri, însă, părea că erau duși cu vorba. Ishikawa Kazumasa se scuză insistent, spunându-le mesagerilor că Ieyasu era încă ocupat cu probleme militare. Emisarii bombăneau față de răceala primirii. Ca răspuns la numeroasere daruri de prietenie din partea clanului Shibata, vasalii clanului Tokugawa nu primiseră decât o listă de cadouri, fără ca, în rest, să li se arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
că ați venit cale atât de lungă cu așa de multe daruri de prietenie. Seniorul Katsuie o duce bine cu sănătatea? Vorbea într-o manieră demnă, iar glasul său îi copleșea pe ceilalți, deși era scăzut. Vasalii îi priveau pe mesageri, care se simțeau amândoi ca reprezentanții unui clan subordonat, aducându-și tributul. Ar fi fost de neconceput să transmită, în acel moment, mesajul din partea seniorului lor. Dar nu aveau ce face. — Seniorul Katsuie vă felicită pentru cucerirea provinciilor Kai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pericole, se mai adăuga și amenințarea unei discordii între clanurile Shibata și Tokugawa... Nu puteau decât să se roage ca așa ceva să nu se adeverească. Dar iuțeala schimbărilor întrece întotdeauna temerile imaginare ale unor oameni atât de timizi. Cam pe când mesagerii ajunseră înapoi la Kitanosho, promisiunile făcute în luna trecută fură încălcate și, chiar înainte de sfârșitul anului, Hideyoshi se puse în mișcare contra zonei de miazănoapte din Omi. În același timp, din motive necunoscute, Ieyasu se retrase, pe neașteptate, la Hamamatsu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Deși, cu numele, era unul dintre vasalii lui Nobutaka, acum se afla în relații bune cu Hideyoshi. În timpul sărbătorilor, Seki venise în secret, la Himeji, pentru a-l felicita de Anul Nou. În timp ce Seki îl felicita pe Hideyoshi, sosise un mesager din Ise. Castelul lui Seki fusese ocupat de principalul susținător al lui Nobutaka, Takigawa Kazumasu. Hideyoshi plecă din Himeji fără întârziere. Ajunse în aceeași seară la Castelul Takaradera, în ziua a șaptea intră în Kyoto, ajunse la Azuchi a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
planurile lui Katsuie, așteptând topirea zăpezilor, Hideyoshi - care înțelesese deja intențiile inamicului - nu le-ar fi lăsat timp. Într-un cuvânt, Hideyoshi îi dejucase lui Katsuie planurile. Intuise ce avea acesta în minte încă de pe vremea când Katsuie îi trimisese mesageri pentru tratativele de pace. Katsuie n-avea de gând să stea să vadă cum acestea se întâmplă. Trimise emisari de două ori: pe primul, fostului shogun Yoshiaki, cerându-i că încurajeze un atac al clanului Mori din provinciile apusene; pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să răsune ușor înfiorat. Atât Hayato, cât și Osaki fură cuprinși de o senzație de neliniște. — Așa este, răspunse Hayato. — Ați acceptat deja invitația, stăpâne? — Da. De vreme ce și-a dat osteneala să-mi trimită o invitație, i-am expediat un mesager cu acceptul meu. Când ați trimis mesagerul, stăpâne? — Astăzi, pe la amiază. — Atunci, trebuie să fie exact vicleșugul la care mă așteptam! — Vicleșug? — Mâine dimineață, nu trebuie să mergeți nici în ruptul capului. Ceremonia ceaiului e un șiretlic. Shogen plănuiește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și Osaki fură cuprinși de o senzație de neliniște. — Așa este, răspunse Hayato. — Ați acceptat deja invitația, stăpâne? — Da. De vreme ce și-a dat osteneala să-mi trimită o invitație, i-am expediat un mesager cu acceptul meu. Când ați trimis mesagerul, stăpâne? — Astăzi, pe la amiază. — Atunci, trebuie să fie exact vicleșugul la care mă așteptam! — Vicleșug? — Mâine dimineață, nu trebuie să mergeți nici în ruptul capului. Ceremonia ceaiului e un șiretlic. Shogen plănuiește să vă omoare. S-a întâlnit deja cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să fim atenți cu ei. Acum, trădarea lor e clară. Ce crezi că ar trebui să facem, Osaki? Osaki se apropie și-și spuse părerea. Ținură seama și de părerile lui Nomura și concepură, pe loc, un plan. Osaki trimise mesageri la Nagahama. Între timp, Hayato scrise o scrisoare și i-o încredință lui Osaki. Era un scurt mesaj către Shogen, explicându-i că nu putea participa la ceremonia ceaiului, din cauza unor probleme de sănătate. În zorii zilei, Osaki luă scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]