4,790 matches
-
pe doamna bibliotecară, predă cărțile împrumutate și o roagă să îi dea altă carte care îi trebuie. 4. Așteaptă ca aceasta să treacă noua carte pe fișă, după care semnează în dreptul fiecărei cărți împrumutate. 5. Doamna bibliotecară i-a amintit Miei că nu trebuie să depășească termenul de două săptămâni și că trebuie să aibă grijă de cărți. 6. Mia a aflat că în bibliotecă trebuie să vorbească cât mai încet, să nu țipe sau să râdă zgomotos, pentru a nu
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
să treci. Și-au aprins țigările, deși în tren nu se fumează. Bineînțeles că era nevoie să meargă cu geamul deschis, dar era curent. Ce să facă? Să le spună să-l închidă? Scrie ce crezi că i-a plăcut Miei și ce nu i-a plăcut în această călătorie cu trenul. Aspecte pozitive Aspecte negative munte. Abia așteaptă! Împreună cu părinții, va merge la gară, iar tata va cump ra bilete pân la ăă 1 O călătorie cu trenul poate fi
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
află sub controlul Ministerului de Războiu. (...) Proprietarilor li se vor lăsa 15 kg. de familie”. Acest produs era asaltată cu fel de fel de dispozițiuni și cereri, toate purtând amprenta necesităților de război. Pe 30 mai se permitea numai sacrificarea mieilor (berbecuților) și sub nici o formă a mieluțelor. De asemenea, cetățenii nu aveau voie să vândă grăunțele, paiele și fânul din noua recoltă decât armatei. Grija zilelor ce vor veni după război, era o preocupare importantă a autorităților vremii odată ce într-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pare că a intervenit, totuși, o concesie referitoare la preț, deoarece Andrian a specificat că instituția sa „...fixează următoarele prețuri pentru tăiatul vitelor pentru armată (subl.ns.): 1) Una vită mare, lei 80; 2) Un porc, lei 60; 3) Un miel, lei 10”. Periferiile orașului deveniseră în acea vreme locuri de intense antrenamente ale armatelor comasate aici. Binențeles că și în acest caz au intervenit numeroase probleme între edili și militari. Tot pe 24 aprilie 1941, primarul trimitea comandantului Garnizoanei Huși
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Sakellary la Casa de Economii și Consemnațiuni pe o perioadă de 25 ani. Începute în anul 1887, acestea aveau să fie finalizate doi ani mai târziu. Inițial aici a fost pusă în vânzare numai carnea de vită și cea de miel - carnea de porc s-a vândut mult timp numai la marginile orașului -, tot aici putând fi comercializate și legumele sau peștele. În anul 1921, la propunerea consilierului local Z. Kendler, datorită numărului insuficient de compartimente din hală, Primăria a mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care i-am mai găsit în viață ne-au spus că recruții sosiți în grabă la începutul anului 1917 pe meleagurile noastre cu trenul sau pe jos, aveau „echipamentul” cu care plecaseră în grabă de acasă adică: sumane, căciuli de miel (mai noi sau mai ponosite), nădragi din postav sau ițari, precum și nelipsitele opinci din piele de porc. Cei culeși de prin orașe, aveau bocanci, ghete sau pantofi. Năprasnica iarnă a anului 1917, cu geruri de până la -250 și viscole interminabile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
excepțională, om de litere cu gust rafinat, dispoziții artistice admirabile, cunoscător și amator de muzică clasică, pasionat de Beethoven, și căruia cu toate acestea îi plăceau mîncările prin birturile de ordinea a treia, alergînd într-un birt pentru borșul de miel, aiurea pentru o fleică sau pentru mititei...". Devotatul său monografist, criticul Șerban Cioculescu, întemeiază cu argumente ceea ce Călinescu exprima cu finețe academică: Că dramaturgul bruschează pe cunoscuții săi, cu un limbaj cu care unii nu sînt obișnuiți, nu mai e
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
eposului Paradise Lost, războiul împotriva lui Satan, corupătorul artei vizionare, este regenerarea, iar reunificarea cu Ololon constituie regasirea armoniei. În fine, la nivel religios, criza este gelozia pe care Albion o nutrește față de Jerusalem, care este sortită să devină Mireasă Mielului, regenerarea este reprezentată de respingerea propriului egoism, iar redescoperirea armoniei este împlinirea Frăției Omenești în trupul spiritual al lui Christos. Prezenta sistematică a acestui scenariu întreit demonstrează, din nou, ca poezia blakeană poate fi plasată, din punct de vedere interpretativ
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a omului îi permitea acestuia să-și cultive abilitățile profetice, în absența carcanelor viziunii simple. Primele versuri din Chapter 1 trădează atât egoismul lui Albion, cât și furia să, alimentată de gelozie, în raport cu propria Emanație, Jerusalem, sortită să devină Mireasă Mielului. Numeroasele odrasle, de ambele sexe, ale lui Albion reifica furia acestuia și subliniază ideea recurenta a lui Blake, anume că diviziunea creează conflict și disperare: "They war, to destroy the Furnaces, to desolate Golgonooza: / And to devour the Sleeping Humanity
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ucis pe Christos (E: 201). Europa, ni se sugerează, este devastată de religia lui Satan și de propagatorii acesteia, Voltaire, Rousseau, Gibbon, Hume etc. În comparație cu idiomul profetic al viziunii cvadruple, limbajul tuturor acestor philosophes pare prea mecanic și artificial. Cântecul Mielului este unul dintre cele mai sugestive epitalamuri din întreaga poeziei blakeană, imitând tonul patriarhal din Pentateuh (unul dintre elementele definitorii este procedeul enumerației substantivale). Întocmai cum YHWH mai întâi își ceartă, apoi își mângâie poporul ales, Isus deplânge suferințele lui
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
care el poate fi perceput rămâne viziunea cvadrupla, sintetizată că Viziune Divină: "Jesus replied. I am the Resurrection & the Life. / I Die & pass the limits of possibility, aș it appears / To individual perception. [...]" (E: 213). La finele acestui Chapter 3, Mielul reușește, din nou, să închidă râul între propriile sale frontiere, creând breșe în zidurile puternice ale Marelui Babilon, numit și "Urâciunea Pustiirii". Acest spațiu al infamiei vizionare nu constituie nimic altceva decât înspăimântătorul ansamblu al celor douăzeci și șapte de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cu ghinionul, fie cu ochii diavolului. Porcul e simbolul voracității, a tuturor tendințelor obscure, al desfrâului, al egoismului. În porci s-au ascuns, știm din Biblie, diavolii izgoniți. Porcul e un animal murdar, notează Cornel Ungureanu. E departe de inocența Mielului de simbolul pe care-l încorporează Mielul. El semnifică violenta desacralizare a unei lumi"150. Mediul fatid al hanului își pune amprenta cu precădere asupra oamenilor care-l locuiesc, de aceea hangiul grec, bulgar ori albanez de la Hanul Ciorilor sau
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
e simbolul voracității, a tuturor tendințelor obscure, al desfrâului, al egoismului. În porci s-au ascuns, știm din Biblie, diavolii izgoniți. Porcul e un animal murdar, notează Cornel Ungureanu. E departe de inocența Mielului de simbolul pe care-l încorporează Mielul. El semnifică violenta desacralizare a unei lumi"150. Mediul fatid al hanului își pune amprenta cu precădere asupra oamenilor care-l locuiesc, de aceea hangiul grec, bulgar ori albanez de la Hanul Ciorilor sau cârciumarul Ghiță și familia sa de la Moara
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fremătau în pomul vieții ... Nimic nu se întinase... nimic nu îmbătrînise Zile pure! Nimic nu sîngera sub unghie, sub dinte Viețuitoare fericită era nevinovăția... Hugo evocă în Legenda secolelor Edenul, paradisul pierdut, "vremurile dintîi ale pămîntului", atunci cînd în tufăriș "mielul și lupul pășteau alături". Vremuri ale fericirii, ale grației neprihănite, ale strălucirii celei dintîi aurore. "Primul soare deasupra primei dimineți", va spune Péguy la rîndul său, evocînd memoria Evei, cea dintîi femeie "născută în cea dintîi grădină". Dar, de asemenea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Cu paiele rezultate de la treieriș și cu fânul se făcea mestecături ca să ajungă hrana animalelor până la primăvară. Vacile de obicei fătau iarna, când grija gospodarului trebuia să fie foarte mare. Vițelul avea nevoie să fie ferit de frig, ca și mieii care veneau tot iarna. Spre seară tăierea lemnelor și aducerea lor În casă era tot treaba bărbatului, femeile nu-și vedeau capul de treburi În vreme de iarnă. În răstimpul dintre adăparea vitelor și hrănirea lor, se putea sta la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
șnurul de legat la gât trebuia să aibă cănaci. Șerparul și papucii (ghetele) și-i tomnea (dădea comandă) din timp la cizmarul din Toplița, că pe urmă erau foarte aglomerați. Sumanul Îl făcea croitorul din Toplița, iar pentru cușmă veneau mieii brumării care erau sacrificați din timp. Ițarii erau făcuți, pentru fiecare câte două perechi, din pânza țesută În patru ițe cu urzeală de bumbac și băteală de horoampă. Altfel, cum va ieși el la horă când va fi flăcăiandru? Dacă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Începute. După un post de șapte săptămâni, care atunci se ținea cu sfințenie, pe mesele gospodarilor se revărsa acum cornul abundenței. Ca și de Crăciun, În cuptoarele din ogrăzile gospodarilor În ziua de Ajun ardea focul În tot satul. Sacrificiul mielului de Paști și ouăle roșii adăugau acel plus imaginației gospodinelor. Până după miezul nopții, când bărbații și femeile se Întorceau de la Slujba de Înviere cu coșul plin cu bucate sfințite, nimeni nu avea voie să se atingă de mâncare. Acum
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
născuse Între oi și tot acolo crescuse și a ajuns ce era, mare și colțos gata să se lupte cu dihăniile. Ceilalți din cartier de seama lui Îi purtau respect și teamă. Acolo, În munte, la stână atacase odată un miel pe care Îl sfâșiase. Probabil că se jucase pe lângă troaca lui cu lături. Constatând fapta lui mișelească, ciobanii l-au bătut rău de tot cu bâtele cele mari În care stau ei rezemați pe câmp când păzesc oile, să i
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la situația finală. Pentru a scrie o povestire și pentru a depăși simpla descriere de acțiuni, ar trebui, de exemplu, să imaginăm un proces care îi pune față în față pe cel mai puternic (Lupul) și pe cel mai slab (Mielul) pentru a ajunge la intriga fabulei lui La Fontaine, a cărei analiză o vom detalia mai târziu. Cele șase criterii prevăzute pot fi numite în următoarea schemă de sinteză: 2. Pragmatica povestirii Trei reguli de ordin pragmatic au fost dictate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
n-am terminat". Pn4 [m] = Rezolvarea este marcată de adverbul BRUSC. Pn5 [n] = Situația finală este subliniată de IATĂ și PE SCURT. Pn Ω [o] = Evaluarea finală dialogată. 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine (5) LUPUL ȘI MIELUL Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată, cum veți vedea îndată. Un Mielușel veni să se adape în crîng, din limpezimea unei ape; cînd, alungat de foame, cu ochii după pradă, un lup cumplit s-a întâmplat să-l vadă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
primul vers, prin viitorul care anunță povestirea ce urmează: Segmentarea (spațiul liber delimitat dintre cele două versuri și corpul povestiri) subliniază și din punct de vedere grafic separarea celor două "lumi". Versurile 3 și 4 introduc un prim actor (S1, Mielul); această macro-propoziție dominată de perfectul compus are valoare descriptivă caracteristică începutului de povestire: fixarea cadrului (aici doar spațial) al situației inițiale Pn1. Începutul procesului este subliniat, la începutul versului 5, prin prezentul de narațiune care introduce al doilea actor (S2
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la recurgerea la forță, că se ține seama de adeziunea interlocutorului, obținută cu ajutorul unui act de persuasiune rațională, că nu este tratat ca un simplu obiect, ci că se face apel la propria sa judecată. (Perelman și Olbrecht-Tyteca, 1988: 73) Mielului i-ar plăcea să fie în această arie sau încearcă, cel puțin, să-l atragă pe Lup, deoarece știe că: "A face apel la argumentație presupune stabilirea unei comuniuni spirituale care, atât cât durează, exclude violența" (1988: 73). Fabula lui
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ceea ce demonstrează caracterul său dominator, prin faptul că ține să aibă primul și ultimul cuvânt. Prima intervenție a Lupului (L1) va da tonul discuției: va adresa mai întâi o întrebare [1], apoi o amenințare care reprezintă ieșirea din interacțiune, deoarece Mielul va fi "corectat" la sfârșitul fabulei. Această înlănțuire Întrebare Amenințare ne determină să observăm natura interogativă a propoziției de început: nu este oare o întrebare falsă destinată a permite lupului să afirme, prin presupoziție, un fapt și să încheie printr-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Amenințare ne determină să observăm natura interogativă a propoziției de început: nu este oare o întrebare falsă destinată a permite lupului să afirme, prin presupoziție, un fapt și să încheie printr-o promisiune de corecție? Intervenția destul de amplă (A1) a Mielului constituie un fel de răspuns argumentat pentru întrebarea adresată. De fapt, mai mult decât un răspuns la o falsă întrebare, afirmațiile Mielului reprezintă încercări de respingere a presupozițiilor din întrebarea inițială. Într-adevăr, atunci când întrebarea se referă la "îndrăzneala" și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
afirme, prin presupoziție, un fapt și să încheie printr-o promisiune de corecție? Intervenția destul de amplă (A1) a Mielului constituie un fel de răspuns argumentat pentru întrebarea adresată. De fapt, mai mult decât un răspuns la o falsă întrebare, afirmațiile Mielului reprezintă încercări de respingere a presupozițiilor din întrebarea inițială. Într-adevăr, atunci când întrebarea se referă la "îndrăzneala" și "curajul" Mielului, aceasta presupune un dat care poate fi interpretat: Mielul a venit tocmai pentru a tulbura apa Lupului. Mișcarea argumentativă a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]