6,725 matches
-
a atras atenția prin comportamentul său...; era parcă pe fugă...parcă se ascundea de cineva, uitîndu-se mereu în jur... În mînä ținea un rucsac iar al doilea îl așezase la capul scărilor , lîngă el... Pe moment, l-am privit cu mirare însă, cineva care aparținea din grupul meu cu care călătoream m-a intrebat ceva, sustrăgându-mi astfel atenția de la acel tînăr... După cîteva minute de așteptare sosise trenul ... În ziua următoare am citit ziarul de Köln... La prima trecere cu
DACĂ INGERII N-AR EXISTA... de DOINA THEISS în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345408_a_346737]
-
Tocmai asta e, că se face confuzie între îndrăgostire și iubire, unde îndrăgostirea este doar poate o stare premergătoare iubirii, caracterizată de abur, febrilitate, nebunie multă, inconstanta chiar de un ‘du-te-vino!', insă niciodată nu echivalează cu iubirea!! De aceea și mirarea după un anumit timp de început al căsătoriei, ca “de ce nu mai simt la fel?”. Tocmai pentru această mare confuzie, mai ales că dacă și plăcerea sexuală există și dacă este intensă capabilă să elimine sentimentul izolării pentru o vreme
VORBIND DESPRE DRAGOSTE SI UMILINTA II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345412_a_346741]
-
îi prefigurează lirica și pe care le vom regăsi, leitmotivic, în toate volumele de mai târziu. Avem de a face, încă de acum, cu o poezie originală, care se va dovedi inconfundabilă, de o senzualitate aparte, cu lumini discrete, cu mirări și întrebări fundamentale, care ne trimit cu gândul la estetica blagiană și la cea a lui Emil Cioran, Lazăr Lădariu fiind ardelean până la ultima fibră, fapt ce nu-l împiedică însă să își împrospăteze uneori pana în seva speranței unui
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
puternice rădăcini și bune influențe romanești. Artistă este firesc îndatorată maestrului Rudolf Schweitzer-Cumpănă care a îndrumat-o în perioada de început. La care se adăugă, prin forța lucrurilor, perioada de muncă într-un atelier artistic meșteșugăresc. Nu este deci de mirare să descoperim în multe pânze elemente de folclor românesc ca și însemne simbolice, specifice tradiției iudaice. Ne rămâne nouă, celor prezenți în marea sală de expoziție de la Ein Hod, să admirăm, descoperind sensuri și frumuseți, lucrări cu tematica iudaică, portrete
EXPOZIŢIA LIANEI SAXONE-HORODI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345544_a_346873]
-
asemănătoare cu a lor, i-au numit Germani, adică, de același neam cu ei=germanos. ( „Dacia Preistorică pag.766). În următoarele zece pagini N. Densușianu descrie năvălirea peste aceste triburi pelasge a popoarelor războinice, celții și germanii. Nu este de mirare că în limba populațiilor învingătoare se vor găsi mii de cuvinte de la populațiile pelasge învinse și asimilate , cuvinte identice și asemănătoare cu cele din limba română. Ca dovadă că nu se poate stabili etimologia cuvintelor fără studii istorice temeinice. Și
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
se vorbește despre muzică, se compune muzică, se scrie text de cântec, se cântă, se trăiește muzică... Muzica e în tot în familia lor, e ideal de viață și viața însăși... Nu se numește nici Grigoriu, nici Tudor... e o mirare pentru unii. Dezlegarea enigmei este următoarea: pe vremea lui Ceaușescu nu era favorabil să existe într-o singură familie mai multe personalități și de acceea își camuflau identitatea sub nume diferite (spre exemplu, fiul lui Radu Șerban publica sub numele
ANDREEA ANDREI. MUZICA ŞI POEZIA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376962_a_378291]
-
CÂMP Pe chipul Oliei zâmbetul dispăru încet.Șuvița blondă care îi cădea mereu pe frunte nu o mai deranja. Obrajii căpătau o culoare livida lăsând roșeața să alunece pe gâtul subțire. Ochii albaștri se măreau ușor lăsând loc suprizei și mirarii.Cuta de pe frunte -care apărea rar și numai atunci cand emoția dădea navală peste sufletul ei de copilă sârmana,obișnuită cu vită grea, - își făcu loc dând întregii fete un aer îngândurat și cam speriat.Cu foia de hartie îngălbenita în
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
Toate Articolele Autorului ANIVERSAREA 74 E greu de crezut, Cum de am putut. Să urc tot mai sus, Mergând spre Apus, Nu este îndeajuns? Privesc prin amintiri, Unele simple sclipiri, Nu-mi le imaginez, Doar le înregistrez! Mă cuprinde o mirare, Cum de am fost în stare, Să am o altă aniversare, Cu așa o cifră mare! Am trecut an după an, Am mai prins un calendar, Care n-a intrat în plan, E încă totuși sprințar. Am prins zile după
ANIVERSAREA 74 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377068_a_378397]
-
parcă gata pregătite, am tăcut chitic...,, Ce nu-ți place, omule?” ,,Ba da, ba da!...mulțumesc!” Nici că puteam spune ceva mai din suflet. A fost un copil minunat. Frumușică foc, s-a lipit de mine spre disperarea soacrei și mirarea nedisimulată a Margaretei. Toată lumea spunea că o stric cu ,,așa” educație. Când a crescut și venea de la grădiniță striga din ușă ,,unde-i tati?”... Replica soacrei venea prompt...,, Tu mamă nu ai?”...Urma spontan un ,,hâ...” A mai crescut puțin
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
care nu a mai suportat prezența sovieticilor la conducerea unor obiective. Și m-a băgat în belea cu toate consecințele previzibile. Când ne-a văzut la față, ne-a recunoscut, de fapt a recunoscut-o pe ea. Nu era de mirare, în Timișoara ne cunoșteau și trecătorii neavizați. Încet, încet, m-am apucat de tehnologia elementelor radioactive, în perspectiva prelucrării minereurilor radioactive într-o uzină românească. S-a adeverit, cu greu, dar s-a adeverit. Eu în cercetare tehnologică, cum am
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
sunt cinstiți cu ei înșiși ? Așa că ne-am întors la „Cu televizorul ați mințit poporul !” și toate ingredientele din 1990! Constat că Emil Constantinescu, secretar de partid PCR și președinte democrat (!), tot șobolan roșu a rămas! Nici nu-i de mirare! Era acoperit pe Dreapta!? Lupul păru-și schimbă... ca și Băsescu! Serviciile secrete au preluat frâiele externelor?! Acum am înțeles mișcarea ondulatorie a generalului Meleșcanu cu o zi înainte de închiderea listei de candidați prezidențiabili! Succes asigurat! Diaspora, ciocul mic! Votând
TABLETA DE WEEKEND (88): ÎNCĂ CINCI ANI CU SISTEMUL MAFIOT LA BUTOANE? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377907_a_379236]
-
nătăfleț, Cum de regulă sunt câinii, Își urmează-atent stăpînii, Hotărâți să-nvețe-n grabă Cum se circulă pe stradă. Dar Ham-Ham și pisoiașul Nu prea cunoșteau orașul Miau, cu torsul, Ham, cu zgarda, Neobișnuiți cu strada, Mergeau tot într-o mirare: Măi, da câte reguli are! Câte semne, indicații Și-au căzut pe gând fârtații. Mara și Dănuț, ce-și zic? Hai să ne distrăm un pic! Să le dăm și lor ’’de furcă’’ Și-om vedea cum se descurcă. Lecția
HAM-HAM, MIAU-MIAU ȘI SEMNELE DE CIRCULAȚIE de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377931_a_379260]
-
de lemn se aprinse din senin și flacăra inundă camera de lumină. - Ptiu, drace, că mare pagubă îmi făcuși! - exclamă înciudată baba. Prinse din instinct căldarea ce o avea lângă vatră și aruncă apa peste vâlvătaie. Dar mare îi fu mirarea când flacăra se înălță până-n tavan și scaunul se făcu scrum. - Să-mi aduci jilț de aur în locul ăstuia de lemn! În cele din urmă, după ce mai bolborosi câteva cuvinte, trânti ușa, trase zăvorul și se tolăni în pat obosită
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
Bălăcescului , de ani 139, cu suma stânjenilor puțini, adecă 5 , le dă de cumpărătură la mijloc stânjeni 35, și de moștenire stânjeni 29, care să fac stânjeni 64-1 până la stânjeni 159, de care carte și pe mine m-au prins mirare că slova scrisului ei să vede potrivită numai la numele oamenilor și la suma stânjenilor, să vede cerneala mai neagră că nu poci pricină dă ce ese suma stânjenilor atâta de mai puțină, ân vreme ce în suma hotărniciei arată
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
Acelor gărzi ce-n fața ta nu au știut să mă păzească Și n-au putut, sau nu au vrut, asaltul tău să îl oprească. De-ai fi numai o fluturare de gene pe obrazul sorții, Ce-a alungat scurta mirare ascunsă trist în pragul nopții, Mi-aș regrupa armata-n șoapta și-aș pune timpul între noi, Așa încât, cu orice trudă, n-ai mai găsi drum înapoi. Dar tu, te-areți a fi sclipirea neobosită a luminii Ce a pătruns
CAPITULAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376378_a_377707]
-
un rost. De marionete nu are nevoie nici Demiurgul. Unde ne sunt divinii în veșminte omenești? Străbați un drum, apoi un altul, te rătăcești și nu mai știi niciunul. Cum îmi clipește fata din oglindă. Mai știm noi ce-i mirarea? Noi care știm de toate și nimic. Mai știm ce-i îndoiala? Noi ne rotim în cercuri tot mai mici. Eu mai privesc la pălăria celui care a plecat de mult. E tot mai strâmtă. Doar sperietorile mai știu ce
FOARTE CONFUZ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376381_a_377710]
-
o fată frumoasă aud uite o fată frumoasă gândește bărbatul acesta în fața căruia stau așteptând *** e o femeie cinstită în verdele ei adunat cu genele-albastre deschise-n culoare cu mierea luminii aprinsă sub unghii și vârful picioarelor ud graseind a mirare e o femeie frumoasă în liniștea ei adunată la umbra umbrei unui bărbat care nu-i dăruie decât umbră de cizmă aruncată sub semnul simplu paznic de parc e o femeie frumoasă topindu-se-n dragostea ei care urca spirale
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
lasă-mă-n durerea mea nefastă, iubește-mă sau lasa-mi-te-n pace lemnul scârțâie, umed și ros, culoarea ți-aluneca-n vene vino jos, coboară în ziua de ieri, respiră în urechea ferestrei amare rămâi... pașii mei miros a miere mâinile tale a mirare și-a dor ----------------------------------- Claudia PRIEFER Kiryat Yam, Israel 11 septembrie 2014 Referință Bibliografică: Claudia PRIEFER - POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) / Claudia Priefer : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1351, Anul IV, 12 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
departe de casa de găzduire Hoys ben Nabat un han grecesc și anume același pe care îl văzuse și Baraba și în care el intrase cu puțin timp înainte. Negustorul intră cu ceata lui înăuntru și nu mică îi fu mirarea când îl văzu pe fugar la ultima masă împreună cu un alt om. Privirea încruntată sub o frunte îngustă, nasul acvilin și linia buzelor oblică precum și partea de jos a feței oarecum pătrată îl trădaseră pe vestitul tâlhar care nici nu
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
ea pe canapeaua din fața oglinzii. Busc își ridică rochia, până-n brâu cum spune balada, apoi îndepărtează genunchii care străluceau alb în oglindă. A devenit vizibilă; „strada-ngustă” și-mi duce mâna spre ea. Degetul meu a pătruns în ea spre mirarea mea. Credeam că voi întâlni o rezistență. -Nu se mângâie acolo cu degetul! -Dar cu ce? -Dezbracă pantalonii. Mi-am dat seama că în pantalon se întâmplase ceva. Nu mă mai încăpeau. Tot o dată mi-am amintit ce spuneau „eroii
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
șicane animalelor și oamenilor din vale. Într-o zi, după o ispravă dintr-asta, m-am retras la cabană și am adormit buștean pe unul din paturile din încăperea cea mare, aproape de soba în care ardea focul. Nu era de mirare că mă cuprinsese somnul, căci afară ninsoarea îmbrăcase totul în puf alb, iar ramurile brazilor atârnau grele de povara zăpezii care se așternuse peste munți, încontinuu de mai bine de o zi și o noapte. Eram cu gândul la faptul
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
brâu, ce mirosea a grâu copt și-a sânge de om se vedea cum Nică alerga prin grădini și cum Porumbescu compunea sub un pom. Niște țepe medievale înalte și zvelte în care atârnau lăcomii și trădări străjuiau ca niște mirări o răscruce cu poteci haiducești și destine, deasupra Vlaicu survola rănile Carpaților iar la zenit Slavici scria un basm cu suspine. Dar iată un cap de lup și-un tricolor! Între primul și ultimul pașii sărmanei mele țări mă dor
1 DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375865_a_377194]
-
toți am vrea să fim ! Păsări, ființe-ndrăgostite, Spațiul, ritualuri sfinte, Le păstrează neam din neam Până-n vârful crud de ram. Avem atâtea poveți, Că în viață tot să-nveți ! De-și are rost vreo-ntrebare, În cap sfredele-o mirare. Ion Părăianu Referință Bibliografică: GUGUȘTIUCII / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2076, Anul VI, 06 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
GUGUȘTIUCII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375863_a_377192]
-
alb, cu toate că el în timpul zilei îi dădea foc fiecăruia dintre ele. Așa se face că, într-o noapte, Nero rămase ascuns în umbra zidului exterior până ce zări vinovatul care se strecura cu un steag alb în brațe. Mare îi fu mirarea când, aruncându-se asupra îndrăznețului, văzu că acesta era de fapt o frumoasă fată cu pielea albă ca laptele, ochii ca mierea și buzele ca zmeura. Venindu-și în fire, smulse steagul și îl sfâșie în fața ei: - Ce crezi că
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
timidă, Dar năvălesc haotic, inima să-mi cuprindă. Și-ncep, ușor, să țeasă fuior de dulce chin. Și-nvălmășite gânduri tresar într-un suspin. Revăd cu nostalgie, ninsori de-odinioară. Eram senini, doar zâmbet, fără nicio povară. Purtăm pe umeri jocuri, mirare și-ncântare, Și râsetele noastre se conturau în zare.. Și nu știam ce-i dorul, de-oftat eram străini, Credeam că totu-i floare, că nu există spini. Ca viață-i numai cântec, ca ceru-i doar senin, Și dacă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]