3,075 matches
-
straiele pe care le purtau mirele și mireasa erau destinate unei unice folosințe, unei singure ocazii, cea a nunții, fiind special pregătite pentru acest eveniment. După oficierea serviciului religios, alaiul de nuntași se întorcea acasă, unde li se arunca înaintea mirilor cu apă, vin, grâu, după care nuntașii se așezau la masă. În timp ce la casa mirelui începeau pregătirile pentru aducerea miresei, la casa miresei avea loc “înhobotatul” acesteia. Urma apoi “deshobotatul” miresei. În cadrul ceremonialului specific de nuntă “era adusă apoi găina
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
ocazii, cea a nunții, fiind special pregătite pentru acest eveniment. După oficierea serviciului religios, alaiul de nuntași se întorcea acasă, unde li se arunca înaintea mirilor cu apă, vin, grâu, după care nuntașii se așezau la masă. În timp ce la casa mirelui începeau pregătirile pentru aducerea miresei, la casa miresei avea loc “înhobotatul” acesteia. Urma apoi “deshobotatul” miresei. În cadrul ceremonialului specific de nuntă “era adusă apoi găina” și avea loc strângerea darurilor. Pe tot parcursul nunții se rosteau strigături. O dată cu încheierea nunții
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
de diferite culori, înafară de negru. Se mai prind mărgele, oglinzi mici, iederă și rozmarin. Lazlăul este purtat de un băiat care are amândoi părinții, numit lăzlăuș. Acesta îl joacă în timp ce se merge după mireasă și se înapoiază la casa mirelui, unde de obicei are loc nunta. In ziua precedentă mireasa se îmbăiază, se cuminecă. Dimineața mireasa este îmbrăcată de către o femeie pricepută, ajutată de prietenele fetei. Portul vechi al miresei se compunea din poale, spăcel și zadie albă. Pe cap
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
al miresei se compunea din poale, spăcel și zadie albă. Pe cap purta o coroniță frumos împodobită. Când e gata îmbrăcată, mireasa iese în prag se uită spre soare și zice : „Să-mi fie viața curată ca soarele”. De la casa mirelui nuntașii pornesc după mireasă. In față merge grăitorul, urmat de mire și nași, apoi muzicanții și tot alaiul de săteni. Se cântă și se „chiuie” (se strigă). Ajunși la casa miresei are loc un dialog între cei doi grăitori. Grăitorul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ei vin „de la soare-răsare”. „Craiul” lor își caută „crăiasa” și cred că se află în această casă. Grăitorul miresei le spune că n-a văzut-o și că o fi la altă casă. Ii mai întreabă cum arată crăiasa. Grăitorul mirelui le răspunde că este îmbrăcată în alb, și-i mândră tare ca soarele când răsare. El roagă să fie lăsat înăuntru ca s-o caute, că va plăti bine. In acest moment scoate sticla cu țuică împodobită frumos și o
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
sfătos și mai spiritual. La dialog mai pot participa și alți bărbați din alai. In cele din urmă se înțeleg, lăsându-i să intre, dar și de data aceasta li se aduce o moimă, ca la „cuscrit”. Acum însă nuntașii mirelui o huiduiesc și chiar o lovesc în glumă, de obicei din această cauză moima este acum un bărbat îmbrăcat într-o ,bitușe”. După ce grăitorul miresei își ia de mai multe ori plata din sticlă, aduce mireasa. Mirele o recunoaște și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Acum însă nuntașii mirelui o huiduiesc și chiar o lovesc în glumă, de obicei din această cauză moima este acum un bărbat îmbrăcat într-o ,bitușe”. După ce grăitorul miresei își ia de mai multe ori plata din sticlă, aduce mireasa. Mirele o recunoaște și o așează în partea dreaptă a mirelui. Cei doi sunt încadrați de nași și de părinți. Mireasa își ia rămas bun prin gura unei fete de la casa părintească, de la părinți, frați și surori, vecini, prietene și rude
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în glumă, de obicei din această cauză moima este acum un bărbat îmbrăcat într-o ,bitușe”. După ce grăitorul miresei își ia de mai multe ori plata din sticlă, aduce mireasa. Mirele o recunoaște și o așează în partea dreaptă a mirelui. Cei doi sunt încadrați de nași și de părinți. Mireasa își ia rămas bun prin gura unei fete de la casa părintească, de la părinți, frați și surori, vecini, prietene și rude. Acest moment se numește „cerutul miresei”. Nunta părăsește casa miresei
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de nași și de părinți. Mireasa își ia rămas bun prin gura unei fete de la casa părintească, de la părinți, frați și surori, vecini, prietene și rude. Acest moment se numește „cerutul miresei”. Nunta părăsește casa miresei, pornind în alai, cu mirii și grăitorul mirelui în frunte, la cununie. Dacă în timpul cununiei lumânările ard în același timp, e semn că vor avea căsnicie bună și lungă. In schimb, dacă o lumânare se rupe sau se stinge, e semn rău. Când există două
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de părinți. Mireasa își ia rămas bun prin gura unei fete de la casa părintească, de la părinți, frați și surori, vecini, prietene și rude. Acest moment se numește „cerutul miresei”. Nunta părăsește casa miresei, pornind în alai, cu mirii și grăitorul mirelui în frunte, la cununie. Dacă în timpul cununiei lumânările ard în același timp, e semn că vor avea căsnicie bună și lungă. In schimb, dacă o lumânare se rupe sau se stinge, e semn rău. Când există două nunți în sat
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în sat în aceeași zi, se va avea grijă să nu se întâlnească cele două mirese, deoarece se strică căsniciile. Nu e bine dacă există mort în sat în ziua nunții. Când se duce mireasa de la casa părintească la casa mirelui, se alege alt drum decât cel obișnuit, ca mireasa să nu se mai știe întoarce acasă. Pentru cele ce se mărită departe de părinți se folosește expresia „La astă fată nu i-a mirosi rântașu mâne-sa”. Nu e bine
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
decât cel obișnuit, ca mireasa să nu se mai știe întoarce acasă. Pentru cele ce se mărită departe de părinți se folosește expresia „La astă fată nu i-a mirosi rântașu mâne-sa”. Nu e bine să treacă nimeni printre mire și mireasă în ziua nunții, că-i desparte. Inainte de intrarea la masă, mireasa este pusă să tragă cu pușca pentru a avea naștere ușoară. La casa de nuntă îi întâmpină soacra mare care stă în fața unei mese pe care
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în care nici a treia oară colacul nu este prins de cineva, e semn că tinerii nu vor avea copii.( Zamfira Brândaș). După aceea se intră la masă. Mireasa are grijă ca în timp ce se așază la masă să treacă prin fața mirelui, pentru ca ea să fie întotdeauna cea mai văzută de el și îl calcă pe picior dacă poate, pentru ca ea să fie stăpână. In apropierea mirilor, pe lângă grăitor se află nuna, femeie sau fată care nu vorbește nimic, nici nu râde
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
intră la masă. Mireasa are grijă ca în timp ce se așază la masă să treacă prin fața mirelui, pentru ca ea să fie întotdeauna cea mai văzută de el și îl calcă pe picior dacă poate, pentru ca ea să fie stăpână. In apropierea mirilor, pe lângă grăitor se află nuna, femeie sau fată care nu vorbește nimic, nici nu râde. Nuntașii nu știu care e nuna și spun fel de fel de glume pentru a se vedea care dintre fete sau femei nu râde. Grăitorul zice: „Noi
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și i se împletea cosița într-un coc în formă de potcoavă, numit conci. După aceea „se învelește” cu o basma neagră înflorată. Culoarea neagră semnifică greutățile vieții odată ce a intrat în rândul nevestelor. Când e gata, vine după ea mirele, se preface că-i dă două palme ca să tie de frica bărbatului, zicând: „Asta să ne fie prima și ultima bătaie”. Grăitorul prezintă nuntașilor noua familie, urându-le noroc și îi pune să joace împreună, ca mirele să vadă dacă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ca mirele să vadă dacă mireasa nu este șchioapă. Petrecerea mai continuă câteva ore, după care nuntașii pleacă. In ultima perioadă s-a renunțat la dansul miresei și parțial la învălit; banii și darurile le ia grăitorul, începând cu masa mirilor. Grăitorul zice: „Mnirele nostru-i în pielea goală pă sub chimeșe!”. Atunci mireasa îi dăruiește mirelui o cămașă albă. Urmează nașii, părinții, rudele apropiate și ceilalți nuntași. Drept daruri se dau banii cadouri, constând în lucruri utile viitorului cămin. Grăitorul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
nuntașii pleacă. In ultima perioadă s-a renunțat la dansul miresei și parțial la învălit; banii și darurile le ia grăitorul, începând cu masa mirilor. Grăitorul zice: „Mnirele nostru-i în pielea goală pă sub chimeșe!”. Atunci mireasa îi dăruiește mirelui o cămașă albă. Urmează nașii, părinții, rudele apropiate și ceilalți nuntași. Drept daruri se dau banii cadouri, constând în lucruri utile viitorului cămin. Grăitorul glumește tot timpul făcându-i pe nuntași să râdă. Nuntașii care pun bani sunt anunțați cu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se dau banii cadouri, constând în lucruri utile viitorului cămin. Grăitorul glumește tot timpul făcându-i pe nuntași să râdă. Nuntașii care pun bani sunt anunțați cu numele, specificându-se gradul de rudenie și mai ales „relațiile” de prietenie cu mirele sau mireasa. Se exagerează și sumele depuse, anunțându-se de exemplu în loc de 500 lei, 500 de mii de lei. După plecarea nuntașilor acasă, mirele se duce cu mireasa la viitoarea locuință și o trece pragul în brațe. Gestul semnifică luarea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în special la cele două mari sărbători: Paștele - impistritul ouălor, binecuvântarea bucatelor de la Slujba de Înviere - și cele de iarnă, respectiv de Crăciun și de Anul Nou - colinda; clopoțelul; buhaiul; jocurile cu măști; capra și cerbul; ursul; moșul și baba; mirele și mireasa; semănatul; teatrul popular; steaua, multe din acestea, datorită acurateții filonului de folclor autentic, înregistrate și aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din țară și străinătate. Localitatea Fundu Moldovei este atestată documentar pentru prima dată într-un
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
a beneficiat de numeroase și ample descrieri, ne limităm la prezentarea momentelor mai importante așa cum le-a consacrat tradiția la Huța. Sâmbătă seara, zi premergătoare nunții, tinerii satului - feciori și fete - adunau la casa ospățului, nu întotdeauna aceeași cu casa mirelui, unde, în timp ce unii jucau și chiuiau, druștele confecționau steagul nunții. Pe o bată de lemn împistruită (incrustata cu motive geometrice), cu o cruce la unul dintre capete, de obicei una folosită și la alte steaguri, era prinsă o năframa de
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
steaguri, era prinsă o năframa de păr (băsma de lâna) împodobita cu mărgele colorate, zgărduțe (bentițe de mărgele), panglici multicolore, cununi de flori de câmp din care nu lipsea barbârnocul și clopoțeii. Steagul purtat de un flăcău chipeș, apropiat al mirelui era nelipsit din toate momentele ceremonialului, stegarul fiind alături de nași, druștele, taroste (staroste) și chemători, un actor important al nunții. Valoarea lui simbolică, pe care sigur a avut-o cândva, a fost uitată cu vremea, folosirea lui la nunta menținându
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
Până-n fundu grădinii Că mă duc cu străinii M-ai dat mamă-n miez de zi Străină până-oi muri M-ai dat mamă-n miez de noapte Străină până la moarte. Înainte de a pleca la biserică pentru oficierea căsătoriei religioase, mirele însoțit de nânașii de cununie, chemători, stegar, ceterași și alaiul neamurilor mergeau la casa miresei chiuind și cântând: Noi merem după mireasă Nu știu afla-o-m acasă? O-m află de-a bună sama Ca de-un an sau
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
-i trăi mai cu odihnă Mireasă de-amu’ nainte Cărările țâ-s oprite Ți-i mai duce câte-o dată La fântână după apă Și la mă-ta supărată După apă de izvor Și la mă-ta când ta dor Pomul mirilor, simbol al bogăției și rodului de prunci a viitoarei familii, era confecționat dintr-un lăstar de măr împodobit cu covrigi și turtă dulce și se așeza pe masa mirilor. După ce preotul sfințea pomul, starostele îl închină mirilor zicând: Să trăiești
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
apă de izvor Și la mă-ta când ta dor Pomul mirilor, simbol al bogăției și rodului de prunci a viitoarei familii, era confecționat dintr-un lăstar de măr împodobit cu covrigi și turtă dulce și se așeza pe masa mirilor. După ce preotul sfințea pomul, starostele îl închină mirilor zicând: Să trăiești pom frumos Mândru și mănos Pe la vârf într-aurit Pe la mijloc înflorit Pe-a cui sama ești numit? În asta lume finilor În cealaltă, nașilor Cinstite nânaș mare Ce
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
ta dor Pomul mirilor, simbol al bogăției și rodului de prunci a viitoarei familii, era confecționat dintr-un lăstar de măr împodobit cu covrigi și turtă dulce și se așeza pe masa mirilor. După ce preotul sfințea pomul, starostele îl închină mirilor zicând: Să trăiești pom frumos Mândru și mănos Pe la vârf într-aurit Pe la mijloc înflorit Pe-a cui sama ești numit? În asta lume finilor În cealaltă, nașilor Cinstite nânaș mare Ce dai finilor dumitale? La întrebarea starostelui, nânașul răspundea
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]