5,311 matches
-
întrerupt nimeni: - Avem patruzeci și unu de proiectoare. Dacă am accepta planul domnului Grosvenor, fiecare dintre aceste proiectoare ar urma să fie manevrat de un grup de militari, în timp ce noi, ceilalți, am lua poziție prin apropiere, ca să-l atragem pe monstru. Militarii ar primi ordin să tragă, chiar dacă vreunul dintre noi s-ar afla în bătaia proiectorului. Se prea poate că acest plan să fie cel mai eficient dintre câte s-au propus. Totuși, cruzimea lui ne-a șocat pe toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
își închipuie, cred, domnul Grosvenor. Trebuie de altfel să adaug, cu toată sinceritatea, că a existat și un alt considerent care i-a determinat pe savanți să respingă acest plan. Căpitanul Leeth susținea că oamenii meniți să slujească drept momeală monstrului trebuie să fie neînarmați. Pentru marea noastră majoritate, așa ceva e inadmisibil, căci orice om are dreptul să se apere. De aceea am votat pentru celălalt plan. Personal, sunt în favoarea planului domnului Grosvenor, dar continui să mă opun condiției puse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
glasului din videocomunicator. Era glasul comandantului militar al navei: - Toate proiectoarele sunt în poziție de tragere, la etajele șapte, opt și nouă. Am discutat împreună cu ofițerii mei despre riscurile la care ne expunem și vă facem următoarele recomandări: dacă zăriți monstrul, trântiți-vă îndată pe jos, fără să mai stați pe gânduri! Toți cei din echipele de trăgători să-și regleze numaidecât tirul! Nu veți putea evita radiațiile secundare, dar sunt convins că, dacă vă veți trânti numaidecât pe podea, doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
trântească pe podea și, la vederea tunului cu țeava întoarsa spre el, trăsese în servanții acestuia, chiar în momentul în care era slobozită șarja. Probabil că servanții avuseseră un moment de ezitare când îl văzuseră pe tehnician între ei și monstru. În clipa următoare, trei dintre ei se prăbușiră peste tun și, agățându-se instinctiv de țeava lui, îl răsuciră fără să vrea. Tunul se rostogoli departe de ei, târându-l pe al patrulea servant, care, din nefericire, apasă o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
dezarmați, propusese un modus operandi menit să facă acceptabilă pentru toți folosirea energiei atomice. - De ce m-ai chemat, căpitane? întrebă el. - Am impresia că acest eșec îți compromite planul. Ce părere ai? - Elementul surpriză a dispărut, recunoscu Grosvenor, în silă. Monstrul a atacat fără să bănuiască ce-l așteaptă. De aici înainte, va fi mai prudent. Parcă-l vedea pe monstru scoțându-și printr-un perete capul roșcat, pentru a scruta coridorul, înainte de a se năpusti asupra servanților și a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
el. - Am impresia că acest eșec îți compromite planul. Ce părere ai? - Elementul surpriză a dispărut, recunoscu Grosvenor, în silă. Monstrul a atacat fără să bănuiască ce-l așteaptă. De aici înainte, va fi mai prudent. Parcă-l vedea pe monstru scoțându-și printr-un perete capul roșcat, pentru a scruta coridorul, înainte de a se năpusti asupra servanților și a-l răpi pe unul dintre ei. Singura măsură de protecție eficace ar fi fost instalarea unui al doilea tun, pentru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Dar cum nu existau la bord decât patruzeci și unu de tunuri, o astfel de măsură era exclusă. - A mai răpit vreun om? întrebă Grosvenor dând din cap. - Nu. Ca și ceilalți, Grosvenor se întreba ce motiv îl mâna pe monstru să răpească oameni vii. O explicație putea fi împrejurarea că, potrivit teoriei lui Korita, monstrul era preocupat de grijă de a se reproduce. Grosvenor întrevedea, îngrozit, posibilitatea unui adevărat masacru. - Eu, unul, sunt sigur că se va întoarce, spuse căpitanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
măsură era exclusă. - A mai răpit vreun om? întrebă Grosvenor dând din cap. - Nu. Ca și ceilalți, Grosvenor se întreba ce motiv îl mâna pe monstru să răpească oameni vii. O explicație putea fi împrejurarea că, potrivit teoriei lui Korita, monstrul era preocupat de grijă de a se reproduce. Grosvenor întrevedea, îngrozit, posibilitatea unui adevărat masacru. - Eu, unul, sunt sigur că se va întoarce, spuse căpitanul Leeth. Cred că ar trebui să lăsăm deocamdată tunurile acolo unde sunt și să terminăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
energizarea, însă pe trei etaje. Al șaptelea a și fost energizat, iar al nouălea e aproape gata, așa că ar trebui să trecem și la al optulea etaj. În ceea ce privește șansele de reușită ale unui astfel de plan, să nu uităm că monstrul a capturat până acum trei oameni, în afară de von Grossen. De fiecare dată a fugit cu victima în jos, în direcția calei. Propun ca, de îndată ce vom termina energizarea celor trei etaje, să-l pândim la etajul al nouălea. Dacă va mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
în jos, în direcția calei. Propun ca, de îndată ce vom termina energizarea celor trei etaje, să-l pândim la etajul al nouălea. Dacă va mai răpi încă un om, vom aștepta puțin, apoi domnul Pennons va activa scuturile energetice din planșee. Monstrul va încerca să treacă prin planșeul celui de-al optulea etaj, dar va constata că a fost energizat La fel planșeul etajului șapte. Iar dacă va încerca să treacă prin tavan, se va izbi de aceeași barieră mortală. Căpitanul Leeth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
prin tavan, se va izbi de aceeași barieră mortală. Căpitanul Leeth tăcu, privindu-l gânditor pe Grosvenor, apoi adăugă: - Știu că, după părerea dumitale, contactul cu un singur câmp de forță nu e suficient pentru a-l da gata pe monstru. Dar te-ai arăta mai puțin categoric în ipoteza că s-ar ciocni de două câmpuri de forță, nu-i așa? Grosvenor îi răspunse, după o clipă de șovăire: - Sunt de acord. În realitate, însă, nu putem ști precis cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să ne-o explice. E vorba de clarificarea unui amănunt foarte important pentru înțelegerea întregii situații. E preferabil să o cunoaștem în toată grozăvia ei. În videocomunicator răsună vocea spartă a sociologului: - Iată raționamentul meu. Când l-am descoperit noi, monstrul se afla la o distanță de un sfert de milion de ani-lumină de cel mai apropiat sistem stelar și era în aparență lipsit de orice mijloc de locomoție spațială. Imaginați-vă ce înseamnă o asemenea distanță și întrebați-vă cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
consideră că, peste alte câteva miliarde de ani, Universul nostru va dispărea într-un cataclism teribil, despre a cărui natură putem emite doar unele ipoteze. În ce privește problema ridicată de Kellie, nu vă pot oferi decât o imagine. Să presupunem că monstrul roșu ar fi fost proiectat în spațiu când a avut loc acea explozie cosmică. S-ar fi pomenit atunci în spațiul intergalactic, fără nici o posibilitate de a-și schimba direcția. În aceste condiții, ar fi fost condamnat să cutreiere spațiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să cutreiere spațiul, fără încetare și fără a se putea apropia de vreo stea. Asta voiai să știi, Kellie? Încă ceva. Vă mai amintiți, cred, cele spuse de mine nu de mult, în legătură cu paradoxul pe care-l reprezintă faptul că monstrul nu s-a răspândit ca specie în întreg Universul. În mod logic, dacă ar fi avut posibilitatea să-l populeze, ar fi făcut-o. Bănuim, însă, ca specia lui a stăpânit probabil cândva Universul care l-a precedat pe al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
a răspândit ca specie în întreg Universul. În mod logic, dacă ar fi avut posibilitatea să-l populeze, ar fi făcut-o. Bănuim, însă, ca specia lui a stăpânit probabil cândva Universul care l-a precedat pe al nostru. Firește, monstrul ar dori să pună stăpânire pe Universul nostru - e o ipoteză plauzibilă în orice caz. - Sunt sigur, spuse Kent, ca oamenii de știință aflați la bordul acestei nave înțeleg necesitatea de a emite ipoteze asupra unor probleme în care dispunem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
liniști, treptat, ca și cum și-ar fi dat duhul. - Aștept raportul dumitale, domnule Pennons! tună căpitanul. Mecanicul-șef îi răspunse, după o clipă de tăcere: - Oamenii sunt răspândiți în cele trei etaje, conform planului, și scanează necontenit cu aparatele lor. Dacă monstrul e pe aproape, va fi văzut. Trebuie să mai așteptăm cel puțin o jumătate de oră. După ce trecu și aceasta jumătate de oră, Pennons raportă, cu dezamăgire în glas: - Nimic! Domnule căpitan, pesemne c-a reușit să se strecoare... În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
o vioiciune neobișnuită: - Nu văd de ce aceste soluții n-ar fi valabile. Suntem încă în viață. Propun să ne punem pe treabă și să realizăm cât mai mult, în cel mai scurt timp posibil. - Ce te face să crezi că monstrul n-ar fi în stare să distrugă chiar și cel mai rezistent aliaj? îl întrebă Smith, cu răceală. E o ființă evoluată, iar cunoștințele sale în materie de fizică le depășesc probabil pe ale noastre. De unde știi că n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
lui Smith. Voi merge chiar mai departe decât el, spunând că avem de-a face cu un inamic care-și va da curând seama că nu trebuie să ne lase nici un răgaz. Din acest motiv, și din altele, socot că monstrul nu ne va permite să energizăm întreaga navă. Căpitanul Leeth rămase tăcut, dar vocea lui Kent se auzi iarăși, din sala motoarelor: - Korita, ce crezi că va face când își va da seama că-i periculos să mai aștepte? - Va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Grosvenor i se adresa arheologului: - Domnule Korita, îmi acorzi câteva minute? - Cine întreabă? - Grosvenor. - A, da, domnule Grosvenor, acum îți recunosc vocea. Poftim! - Ne-ai vorbit de tenacitatea cu care ființa aceasta se agață de peticul sau de proprietate. Dacă monstrul se află pe treapta rurală a dezvoltării speciei sale, crezi că ar fi capabil să-și imagineze o altă atitudine față de proprietate, cum ar fi de pildă atitudinea noastră? - Sunt sigur că nu. - Așadar, și-ar întemeia toate planurile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pentru ei! - Să mergem în sala motoarelor! Porunci căpitanul Leeth. Noi... Dar un glas ațâțat îl întrerupse - era glasul lui Zeller: - Repede, domnule căpitan! Trimite de îndată oameni și proiectoare în cală! I-am găsit în conducta de aer condiționat. Monstrul e aici, dar îl țin respect cu arma mea, deși nu-i poate face prea mult rău. Repede, repede! Căpitanul Leeth începu să împartă ordine, cu repeziciunea unei mitraliere, iar oamenii dădură buzna spre ascensoare. - Toți savanții și ajutoarele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să se îndrepte spre ecluzele pneumatice! Militarii să mă urmeze! Probabil că nu vom fi în stare să-l încolțim și să-l ucidem în cală. Dar, domnilor, continuă el pe un ton ferm și solemn, ne vom descotorosi de monstru, cu orice preț! Nu ne mai putem gândi doar la viețile noastre. Când îi văzu pe oameni că se apropie și-i iau guulii, Ixtl se retrase, cuprins pentru prima oară de teama înfrângerii. Ar fi vrut să se repeadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ea un cap urât, rotund stacojiu, cu niște ochi mici și o gură subțire. Capul se răsuci pe gâtu-i scurt, iar ochii îi fulgerară pe oameni cu o privire feroce. Cu o repeziciune care aproape că-i lua prin surprindere, monstrul se ridică și încerca să iasă din cuvă, dar, alunecând pe pereții ei metalici, căzu înapoi și se topi în flăcările scuipate de armele oamenilor. - Ia închipuiți-vă că ne-ar fi scăpat și că s-ar fi strecurat prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
a fost provocată de prezența oului în stomac, dar acum, când oul i-a fost scos, începe să-și vină în fire. Nu-i nimic grav. Cred că au să-și revină și ceilalți în curând. Dar ce-i cu monstrul? Căpitanul Leeth îi răspunse: - Doi oameni din navetele de salvare pretind că au văzut un fel de flacără rosie țâșnind prin principala ecluza pneumatică, în clipa când noi supuneam întreaga navă unei energii oarecum necontrolate. Trebuie să fi fost monstrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
monstrul? Căpitanul Leeth îi răspunse: - Doi oameni din navetele de salvare pretind că au văzut un fel de flacără rosie țâșnind prin principala ecluza pneumatică, în clipa când noi supuneam întreaga navă unei energii oarecum necontrolate. Trebuie să fi fost monstrul, fiindcă nu i-am găsit nicăieri cadavrul. Totuși Pennons și echipa lui scanează toate compartimentele navei, așa că în curând vom avea o imagine clară. Uite-l că vine. Ei, domnule Pennons? Mecanicul-șef se apropie și depuse pe una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ar fi mai bine să-i lăsăm pe fizicieni să facă cercetările cuvenite, spuse căpitanul Leeth. Von Grossen își va reveni destul de repede. Spui că ai găsit acest obiect în laborator, Pennons? Pennons dădu din cap. - S-ar părea că monstrul tocmai lucra la acest obiect când a simțit că se întâmpla ceva, spuse Smith. A ghicit adevărul, de vreme ce a părăsit nava. Iar faptul acesta pare să-ți infirme teoria, Korita! Spuneai că, având o mentalitate rurală, nici nu și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]