3,037 matches
-
devenit apoi , tot sub direcția sa, secție de Embriologie și energetică celulară. În 1963 ea a fost transformată în Centrul de Embriologie Normală și Patologică. În 1952 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Menkes a efectuat cercetări în domeniul morfologiei și al embriologiei și teratologiei experimentale, în ontogeneza embrionului -(Cercetări de embriologie experimentală, Biologie medicală, Probleme de morfopatologie , Anatomia topografică a embrionului uman). A scris un „Curs biologie generală.” Cercetările sale, în mare parte efectuate pe embrion de găină, s-
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
studiază astfel de reguli, ca ramură a unui studiu mai general al limbajului, numit lingvistică. Fiecare limbă are un set specific de reguli și deci o structură gramaticală distinctă. În mod tradițional în domeniul gramaticii erau cuprinse doar două subdomenii: morfologia (modificarea formei cuvintelor) și sintaxa (îmbinarea cuvintelor în propoziții și fraze). În prezent, lingviștii consideră ca aparținând tot gramaticii și următoarele subdomenii, care studiază alte regularități ale limbii: fonetica, fonologia, ortografia, semantica și pragmatica. Lucrări românești de specialitate
Gramatică () [Corola-website/Science/307277_a_308606]
-
ar fi carbonul, azotul, hidrogenul și calciul). În alte galaxii, nebuloasele planetare pot fi singurele obiecte observabile astfel încât să ofere informații utile despre abundențele chimice. În ultimii ani, imaginile obținute cu Telescopul Spațial Hubble au dezvăluit multe nebuloase planetare cu morfologii extrem de complexe și variate. Aproximativ o cincime sunt aproape sferice dar majoritatea nu sunt sferic simetrice. Mecanismele care produc o astfel de varietate a formelor și caracteristicilor nu sunt încă bine înțelese, dar stelele binare centrale, vânturile solare și câmpurile
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]
-
acest lucru nefiind posibil anterior. De asemenea, Telescopul Spațial Hubble a arătat că, deși în aparență multe nebuloase par a avea structuri simple și regulate de pe pământ, rezoluția optică foarte mare obținută de un telescop aflat deasupra atmosferei Pamântului dezvăluie morfologii extrem de complexe. În schema clasificării spectrale Morgan-Keenan, nebuloasele planetare sunt clasificate ca "Tip-P", cu toate că această notație este rareori folosită în practică. Stelele care cântăresc mai mult de 8 mase solare iși vor sfârși viețile cel mai probabil printr-o explozie
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]
-
ocnă de la Durgău. Harta Iosefină din anii 1769-1773 (sectio 110) arată că în zona Durgău existau 5 ocne de sare (Carolina, Iosif, Tereza, Anton și Cojocneană). În ultimele decenii, în această zonă au fost executate foraje de explorare pentru determinarea morfologiei diapirului de sare și a calității sării geme. După anul 1870 s-au construit cabine pe malurile lacului 2 (Durgău), lacului 4 (Ocnei) și lacului 6 (Sulfuros). Mai târziu s-au construit cabine și pe malul lacului 1 (Carolina). În
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
sus implică faptul că aceste caracteristici au supraviețuit prin Koine, care, în schimb, avea nenumărate variații idiomatice în lumea grecească. Studiul tuturor surselor din cele șase secole, acoperite simbolic de greaca Koine, relevă schimbări lingvistice față de greaca veche în fonetică, morfologie, sintaxă, lexic și alte elemente ale limbii vorbite. Majoritatea formelor noi încep prin a fi rare și devin, treptat, mai frecvente, până când sunt adoptate complet. Datorită schimbărilor lingvistice care au avut loc în Koine, greaca a început să semene atât
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
acvatic (fam. Cybaeidae). Cea mai notabilă deosebire de alte animale constituie construcția plasei din mătase. Dimensiunile păianjenilor diferă: cel mai mic este "Patu digua" de 0,37 mm, iar cel mai mare - "Theraphosa blondi" - 90 mm, inclusiv picioarele - 250 mm. Morfologia și anatomia păianjenilor include multe caracteristici în comun cu alte arahnide. Corpul este împărțit în două regiuni, au opt picioare articulate, chelicere, pedialpi, aripile și antenele lipsesc. ii posedă, de asemenea, mai multe trăsături care ii disting de alte arahnide
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
prin absența notării articolului hotărât "-l" și prin reintroducerea semnelor "ŭ" și "ĭ" ("Ortografia românească", 1912). Opera sa principală este "Dicționaru limbiĭ româneștĭ" (Iași, 1939), bogat în regionalisme, folosit până târziu, mai ales pentru etimologii. A publicat "Gramatica limbii românești (morfologia) pentru folosința tuturor" (1925). Este unchiul matern al chimistului Alexandru Balaban.
August Scriban () [Corola-website/Science/308703_a_310032]
-
licenție: Operele monumentale ale sculptorului contemporan italian Giacomo Manzu. ( Evoluția concepției stilistice ) 110 p., Ilustrații. 1994-1996. Colaborator stiinșific și șef al Sectorului de artă decorativă, arhitectura și design 1991, martie- susținerea tezei de doctorat la tema: „ Aspecte de bază a morfologiei stilistice a 1980- 1993. Lector superior și docent la Universitatea de Arte Plastice și la Universitatea 1977-1983. Profesor de Istoria artelor plastice , pictură și desen la Liceul de Arte Plastice 1972 -1975. Colaborator științific inferior la Muzeul Național de Arte
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
principiul geografic de depistare a formelor de plante rezistente la boli în baza evoluției conjugate a plantelor gazdă și agenților patogeni și bazele teoretice ale selecției soiurilor și hibrizilor rezistenți la boli. În 1926 "Gauman "publică cea dintâi lucrare de “"Morfologie comparată" "a" "ciupercilor"”. Se publică lucrări fundamentale: "S. Rostovțev" „"Патология растений"” (1923), "A. Iacevski" „"Основы микологии"” (1933) și “"Бактериозы растений" “ (1935), valoroase tratate de fitopatologie ca acelea ale lui "Naumov" (U.R.S.S.), "Prillieux" și "Delacroix" (Franța), "Ferraris" și "Ciferri" (Italia
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
În ultimul registru este reprezentată Răstignirea la care asistă, de o parte și de alta a crucii, Maica Domnului și apostolul Ioan. Principalele piese de mobilier din biserică sunt integrate unei viziuni artistice unitare, folosind, la rândul lor, elemente de morfologie barocă. Ușile împărătești sunt construite în ajur, pe suportul unor linii șerpuite, pe care se înfășoară vrejuri cu frunze, iar ușile diaconești sunt decupate după forma siluetelor arhanghelilor Mihail și Gavril. Icoanele împărătești sunt închise în chenare, terminate în partea
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
stației (local, național, dir. UE, GEMS, OECD, EMEP,...), - Coordonate geografice, - Altitudine, - Nivel III NUTS, - Poluanți măsurați, - Parametri meteorologici măsurați, - Alte informații relevante: direcția predominantă a vântului, raportul dintre distanța de la cel mai apropiat obstacol și înălțimea acestuia, ... 2. Mediul local/morfologia peisajului - Tipul zonei - urbană, - suburbană, - rurală, - Caracterizarea zonei - rezidențială, - comercială, - industrială, - agricolă, - naturală, - Numărul de locuitori ai zonei. 3. Sursele principale de emisii - producere de energie electrică, cogenerare și termoficare zonală, - arderi în instalații de încălzire de tip comercial, instituțional
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]
-
va supraveghea, își va petrece tot timpul cu ei și îi va disciplina, la nevoie. În general, pisicile adulte vor fi prezente atunci când puii pleacă să „descopere” lumea, iar la unele rase, chiar masculul ia parte la educația progeniturii. În funcție de morfologie, nu toate pisicile au nevoie de aceleași gesturi de întreținere din partea stăpânului. Pisicile cu păr lung" sunt cele mai pretențioase, dat fiind că atunci când se spală, lingându-și blana, ele înghit perii morți, care se acumulează în stomac, formând gheme
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
cu o colorație mai vie. Cea mai specifică caracteristică a acestor miriapode este numărul mare de picioare. Numărul enorm și lunimea scurtă a picioarelor fac ca aceste animale să fie foarte lente, dar ele sunt puternice pentru săparea vizuinilor. Datorită morfologiei picioarelor, lungimii și formei corpului, modului de zig-zag de deplasare, diplopodele ușor străbat solul. Ele par să aibă niște abilități de inginerie, prin consolidarea tunel prin rearanjarea particule pe pereții acestuia. Corpul lor format din secțiuni capată o formă undulată
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
si Etiopiei Vechii egipteni își plasau originile într-o zonă pe care ei o numeau Punt sau "Ta Neteru" (Tărâmul Zeilor"), pe care majoritatea egiptologilor o plasează într-o arie ce cuprinde Eritreea și Dealurile Etiopiene. Un studiu recent al morfologiei danturii egiptenilor antici confirmă trăsături dentale caracteristice Africii de Nord, și într-o măsura mai mică a populației din sud-vestul Asiei. Studiul confirmă și continuitatea biologică de la Perioada Predinastică până după perioada faraonică. Un studiu bazat pe statura și proporția
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
calderele terestre, dar nu se știe dacă s-au produs prin prăbușire sau prin golirea camerei magmatice. Acestea au un diametru aproximativ 41 km, cu cea mai mare fiind Loki Patera având 202 km. Oricare ar fi mecanismul de formare, morfologia și distribuția de paterae multe sugerează că aceste caracteristici sunt controlate structural, cu cel puțin jumătate limitate de defecte sau de munți. Acestea deseori sunt locul unde se produc erupții, fie prin curgeri de lava ce se întind de-a
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
acestea fiind datorate unor modificări produse în generațiile succesive. Explicarea evoluției constituie o teorie științifică, adică o ipoteză testabilă pe calea experimentală, care a fost dovedită. Primele dovezi în sprijinul teoriei evoluției au fost acelea provenind din studiile comparative de morfologie ale speciilor existente și din studiul fosilelor (paleontologie). De atunci, dovezile provenind din aceste surse s-au acumulat pe măsură ce înțelegerea fenomenului a fost adâncită, în timp ce discipline ale biologiei recent apărute (ca genetica, biochimia, fiziologia, etologia și în special biologia moleculară
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
recent al ADN-ului mitocondrial al corbului a arătat că populația izolată din Insulele Canare este distinctă de alte populații. Studiul nu a inclus nici o persoană din populația Africii de Nord, și poziția sa. Prin urmare, este clar,deși a sa morfologie este foarte aproape de populația din Insulele Canare (în măsura în care cele două sunt deseori considerate parte dintr-o subspecie singură). Un matur corb comun are între 56 și 69 cm în lungime, cu o anvergură a aripilor de 115-130 cm.Are greutăți înregistrate
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
descurajată. Reziduurile trebuie tratate cu tert-butanol și cu etanol, înainte de a fi diluate cu apă și neutralizate. Potasiul metalic reacționează viguros cu toți halogenii pentru a forma haliții corespunzători potasiului, care sunt săruri albe și solubile în apă cu o morfologie cristalină în sistem cubic. Bromura de potasiu și iodura de potasiu sunt folosiți în emulsiile fotografice pentru a fi corespondenții haliților fotosensibili ai argintului. Hidroxidul de potasiu este o bază puternică, fiind folosită în industrie în neutralizarea acizilor puternici și
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
cel mai mult privind transportul membranar al litiului deoarece se obțin cel mai ușor și sunt întâlnite că și celule individuale; totuși, doză de litiu prezenta în aceste celule nu poate fi întâlnită în aceeași măsură în cadrul altor țesuturi datorită morfologiei și metabolismului lor atipic. În ciuda acestui fapt, numeroase experimente au avut loc, determinandu-se astfel 5 moduri de a transporta litiul: Litiul metalic este extrem de inflamabil, exploziv și toxic. Prezintă reacția de autocombustie în contact cu apă, acizi și chiar
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
are frunze aproape întregi, cu nervație penată; A. platanoides L. (paltin de cîmp), A. pseudoplatanus L. (paltin de munte), A. campestre L. (jugastru). Sunt specii forestiere, întîlnite din silvostepă pînă în etajul montan inferior, avînd nervație palmată și diferind prin morfologia frunzelor și prin dispoziția aripilor fructelor Sunt specii lemnoase, cu muguri de primăvară mari, acoperiți de catafile rășinoase. Frunzele sunt palmat-compuse, opuse. Florile dispuse în inflorescențe cimoase sau racemoase sînt zigomorfe, poligame de tipul 4-5. Fructul este o capsulă spinoasăce
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
culturii occidentale ca fiind “faustică”, spre deosebire de cultura antică, o expresie a spiritului “apollinic”. Spengler concepe “fausticul” în termeni asemănători acelora în care Nietzsche concepea “dionisiacul”, și anume fausticul ca simbol al spațiului infinit și al “beției legată de dimensiunile acestuia”. Morfologia culturii concepută de Spengler a dus la transformarea istoriei din “trecut” în “destin”, considerând că fiecare cultură este purtătoarea unei esențe a cărei revelare este inevitabilă. Spengler distinge între ideea unei culturi (care se constituie din suma posibilităților sale interne
Oswald Spengler () [Corola-website/Science/302938_a_304267]
-
care Spengler o numește destin. Nașterea, copilăria, tinerețea, maturitatea și bătrânețea sunt stadii identificabile atât în evoluția culturii cât și în cea a unui organism biologic iar ciclurile naturii se pot regăsi și în evoluția fiecărei culturi. Această concepție constituie “morfologia ciclică a culturii”. Sintetizând, morfologia ciclică a culturii este rezumată de Spengler în următorul pasaj: "Eu văd în istoria universală imaginea unei veșnice formări și transformări, a unei deveniri și a unei pieiri miraculoase a formelor organice". Potrivit lui Spengler, conceptul
Oswald Spengler () [Corola-website/Science/302938_a_304267]
-
Nașterea, copilăria, tinerețea, maturitatea și bătrânețea sunt stadii identificabile atât în evoluția culturii cât și în cea a unui organism biologic iar ciclurile naturii se pot regăsi și în evoluția fiecărei culturi. Această concepție constituie “morfologia ciclică a culturii”. Sintetizând, morfologia ciclică a culturii este rezumată de Spengler în următorul pasaj: "Eu văd în istoria universală imaginea unei veșnice formări și transformări, a unei deveniri și a unei pieiri miraculoase a formelor organice". Potrivit lui Spengler, conceptul de istorie universală ar constitui
Oswald Spengler () [Corola-website/Science/302938_a_304267]
-
în regiunea postauriculară și suboccipitală, subfebră, formulă leucocitară normală, absența uzuală a unui prodrom recognoscibil și durată redusă. Scarlatina poate fi în primul rînd sugerată de faringită și de febră, dar leucocitoza existentă în scarlatină este absentă în rujeolă, iar morfologia iritației este distinctă. Erupțiile medicamentoase (de exemplu, după fenobarbital sau sulfamide) se aseamănă cu iritația rujeolica, dar, din nou, lipsește prodromul tipic, tusea și progresiunea cranio-caudală a iritației, iar palmele și plantele sînt cel mai frecvent implicate. În această situație
Rujeolă () [Corola-website/Science/304543_a_305872]