16,690 matches
-
elevilor prin selecționarea unor strategii de instruire și a unor materiale de învățare care sunt adecvate vârstei, pregătirii anterioare, valorilor culturale și nevoilor individuale de educație ale elevilor. * Creează și menține în clasă un climat de lucru care favorizează învățarea, motivația intrinsecă a învățării și dorința de a realiza sarcinile de lucru propuse; aceasta presupune o serie de competențe de managementul clasei, începând cu cele legate de aranjarea mediului fizic al clasei, astfel încât să înlesnească interacțiunea dintre profesori și elevi, stabilirea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
posede trăsături de personalitate, cum sunt: * autoritatea reală (dobândită prin profesionalism, moraliatate, flexibilitate, consecvență) și nu impusă prin diferite forme de constrângere; * tact pedagogic; * permisivitate. Semnul cel mai sigur al talentului pedagogic este măsura în care profesorul reușește să trezească motivația elevilor săi pentru problemele propuse spre studiu și pentru disciplina de învățământ predată. Această capacitate de motivare a elevilor se corelează, de cele mai multe ori, cu anumite structuri de personalitate ale profesorilor. Profesorii cu personalități afectuoase, înțelegători și prietenoși, înclinați să
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
cu nemulțumirea, generată de propria-i repulsie la ceea ce el numea „revigorarea prin sfeștanii”, ca păcat statornic al întregii societăți românești. „Statura mea socială - i se confesa omagiatul, în cuprinsul unei corespondențe destinată altui coleg aflat atunci în suferință - și motivațiile strict personale nu-mi îngăduie să primesc omagii publice ! [...] Culmea: volum omagial ! [...] Sunt dezbrăcat de orice urmă de veleitarism. În lupta pe care o duc pentru supraviețuire, toate mi se par deșertăciuni!”. Asemenea conduită morală, afișată fără ostentație, dar cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
exemplare demnități sau verticalități morale, este admirabil evocat și comentat - cu sinceritatea și autoritatea martorului direct implicat - de apropiatul său colaborator și prieten, profesorul Vasile Cristian, în cuprinsul volumului omagial deja citat, Itinerarii istoriografice. Nedreptatea fiind, în general, eliptică de motivație, pretextul pentru neomologarea dosarului de conferențiar, de către „organe”, nu este dezvăluit de autorul tabletei, dar nu și necunoscut celor din preajmă. Plecarea intempestivă din țară în vara anului 1970 - „fuga”, în limbajul politic al vremii, sau exilul autoimpus, în expresia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
referate de lucru sau lucrări pregătite pentru tipar, Leonid Boicu își manifesta din plin cunoștințele, își dezvăluia farmecul, tactul și delicatețea cu care știa să-și formuleze opiniile”. Din mulțimea și diversitatea tematică a acelor dezbateri, memorialistul invoca una cu motivații și efecte speciale. Prezentând însuși, în toamna anului 1958, textul unei comunicări ce urma a fi cuprinsă în programul sesiunii științifice jubiliare dedicată centenarului Unirii Principatelor din ianuarie 1959, autorul a avut de înfruntat criticile virulente și - spune el - neîntemeiate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la Petersburg - mulțime de nuanțe în atitudinea Rusiei față de „chestiunea românească” după încheierea, nefericită pentru ea, a războiului Crimeii. Imperiul țarist a sprijinit Franța, constata istoricul ieșean, „nu ca secondant docil, depersonalizat, ci ca un partener cu inițiativă, uzînd de motivații și cultivînd țeluri proprii”. În noua conjunctură internațională deschisă prin Congresul de pace de la Paris, în care Rusia și-a schimbat doar metodele, nu și obiectivele (unul major pentru ea rămânând subminarea „internă” a coaliției antiruse din vremea războiului Crimeii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obiceiuri sociale, aptitudini politice și tradiții”. Desigur, turcii n-au fost singura „substanță străină” pătrunsă în Europa, ei au fost precedați, de exemplu, de arabi în Peninsula Iberică, de populațiile migratoare etc., fără ca acestea din urmă să ofere istoricilor suficiente motivații pentru a defini „chestiuni” purtând caracteristicile celei orientale. Alți istorici reduc esența chestiunii orientale la o luptă religioasă între creștini și musulmani sau între spiritualitatea europeană și cea asiatică. Dar acestea nu sunt numai „chestiuni” sau „probleme” istorice, ci importante
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acum către obiective supreme clar formulate. Autorii lor denotau o lărgime de vederi apropiate mai mult perspectivei decât retrospectivei istorice. Apelul la dreptul istoric, Unirea, independența, stat tampon, garanție europeană le-am întâlnit și anterior, nu însă în coerența și motivația superioară din 1772. Toate acele acte nu erau rodul unor înclinări subite. Ele preluau vechi antecedente pentru a se constitui într-un tablou revendicativ aproape complet, începând cu 1768. Memorii, cereri, corespondență către și cu înalte autorități politice ale marilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între 1856-1859, din motive cunoscute: românii au desfășurat o propagandă națională de o întindere și eficacitate fără de precedent și care a coincis cu interesul unor mari Puteri de a proceda la un început de revoluționare a „chestiunii orientale”, în sensul motivațiilor războiului purtat de aliați după declanșarea ostilităților de către țar, în 1853: pentru sud-estul european - un stat român, barieră inviolabilă. S-a afirmat, și după opinia noastră cu deplină îndreptățire, că războiul franco-italo-austriac din 1859 a coborât Principatele pe treapta secundă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
întrebarea: dacă, în ipostaza dezangajării confruntărilor pomenite, Franța, Rusia și Sardinia ar fi „capitulat” în fața puterilor antiunioniste tocmai când românii confirmaseră justețea conduitei garanților pro-unioniști. Răspunsul e previzibil și, mai mult, indubitabil. Ecoul Unirii din 1859 și reacția internațională au motivații ce nu țin numai de esența ansamblului evenimențial, al succesiunilor. Desigur, transmisia știrilor și circumstanțelor nu se opera cu repeziciunea și extinderea din era comunicațiilor radiofonice. Funcționa însă telegraful electric, nu peste tot și nu fără defecțiuni. Vârfurile conducătoare ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sau din „dependență” (în această categorie intrând, în opinia noastră fanii „înrăiți” ai conceptelor sportive de jogging, gimnastică aerobică, săli de forță etc.). Dan Iulian Alexe 22 Practicarea constantă a joggingului, ca activitate fizică stimulativă, constructivă și recreatoare, devine o motivație în sine atât timp cât oferă practicantului senzații, percepții și capacități noi (joggerul observă că o dată cu trecerea timpului percepe că se simte mai bine, are senzația că efortul din alergare devine mai ușor, simte că și-a îmbunătățit capacitatea de a alerga
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
solicitărilor de tip jogging asupra vârstei a III a, am ajuns la concluzia că este important, pentru această categorie de oameni, nu să mențină anumite volume (distanțe de alergare) sau număr de ședințe/ perioadă de timp, ci să-și mențină motivația de a alerga, atunci când au timp, când trebuie sau când simt dorința de a o face. Nu credem că este vreo persoană căreia să îi placă faptul că, odată cu trecerea anilor, organismul său nu mai răspunde la fel la Dan
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a fi o activitate fizică eficientă pentru persoanele obeze, deoarece acestea percep acest gen de mișcare ca pe o experiență pozitivă (S. Schelling, & al. 2009). Această experiență ar declanșa la aceste persoane dorința de implicare în activități dinamice, ar stimula motivația participării la activități fizice sportive, lucru extrem de benefic pentru starea lor de sănătate. Jogging de la A la Z II 129 Cercetările efectuate de alți specialiști, pe un lot de persoane afectate de obezitate, incluse într-un program de jogging acvatic
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
nu evidențiază prea multe, în anumite momente, practicantul de jogging se poate uita de unde a plecat și unde a ajuns, ce progres a realizat față de momentul în care a început să practice joggingul, aspect ce îi poate stimula, conform psihologilor, motivația de a continua și îi Jogging de la A la Z II 155 poate elimina descurajarea (la unii practicanți începători și chiar și avansați întâmplându-se des să renunțe, ca urmare a falsei impresii de lipsă de progres). Fig. nr. 160
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de leucocite mature din măduva osoasă”32); practicat în exces seara, joggingul poate produce, în opinia fiziologilor, posibilitatea unor dificultăți la adormire (datorită activării la nivelul sistemului nervos central, dar și a timpului necesar reglării ulterioare a ritmului cardiac); scăderea motivației pentru practicarea în continuare a joggingului (de regulă, la începătorii care doresc să intre rapid în așa zisa „formă sportivă” sau la persoane care reiau brusc și necontrolat această activitate sportivă după o întrerupere de lungă durată); practicat în exces
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a organismului (în special, vara), cu dizhidratare bruscă și apariția crampelor, fie la hipotermie (iarna, toamna pe ploaie); prea multă alergare într-o perioadă scurtă de timp, fără a asigura refacerea adecvată. Rezultatul: apariția oboselii excesive și diminuarea dorinței și motivației de a mai alerga. Recomandăm, din experiența noastră, o creștere nu mai mare de 10% a distanței de alergare la un interval de 1-2 săptămâni (2-3 ședințe de jogging pe săptămână); lipsa perseverenței și răbdării în atingerea obiectivelor propuse și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
în efectuarea mișcărilor greșite, rezultatul așteptat prin practicarea joggingului nu numai că întârzie să apară, dar va avea mai multe efecte negative decât pozitive (creșterea inutilă și negativă a tensiunilor musculare și articulare cu apariția anumitor dureri, stări neplăcute, scăderea motivației de a mai alerga etc.). 3.3. Aspecte ale tehnicii și biomecanicii de alergare Alergarea, deprindere cu caracter ciclic, este folosită ca: element de legătură între diferite acte motrice, ca probă de concurs sau părți ale unei probe în atletism
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
modalitatea prin care aceste categorii pot alerga, în funcție de caracteristicile categoriei din care fac parte. Aderăm la ceea ce mulți autori din literatura de specialitate (care abordează ca subiect joggingul) afirmă și anume: alergarea este o componentă esențială a jocurilor copilăriei, o motivație competițională a adolescenților și tinerilor, dar și o sursă de tinerețe a adulților și vârstnicilor, ea fiind mereu actuală în orice etapă a dezvoltării individului, datorită efectelor pe care le determină. 4.2. Cum practicăm joggingul? La această întrebare, numeroasele
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
se facă treptat, prin înghițituri mici și în reprize, pentru a permite organismului să-și regleze ingestia de lichide și absorbția acestora. Pauza în timpul alergării Pentru a beneficia de efectele efortului aerob asupra funcțiilor biologice, asupra proceselor psihice implicate (voință, motivație) și a formării de atitudini pozitive (perseverență), ar fi de preferat ca, odată începută, ședința de jogging să nu fie întreruptă. Totuși, sunt situații speciale în care o pauză se impune (băutul de apă, ocolirea unui obstacol, un telefon urgent
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
pot apărea în viața alergătorului. B1. Știind că activitățile profesionale și familiale ocupă o mare parte din zilele din timpul săptămânii, practicarea joggingului, la diferite ore, de luni până vineri poate fi uneori, o dorință greu realizabilă. Totuși, atunci când voința, motivația și conștientizarea efectelor joggingului sunt optime, practicarea alergării în timpul săptămânii nu mai reprezintă un obiectiv greu de realizat. Ar fi de preferat, în opinia noastră, atunci când timpul și programul o permit, ca zilele din timpul săptămânii, alese pentru alergare, să
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
motiv că, pentru o ședință de jogging, unii alergători nu își propun ca obiectiv central o anumită durată de alergare, ci o anumită distanță de parcurs, neinteresându-i în cât timp o parcurg. Pentru astfel de joggeri, în anumite momente, motivația este dată de distanțele parcurse și nu de durata totală sau tempoul de alergare. Experiența practică, precum și sinteza literaturii de specialitate, ne permit să susținem faptul că, după acumularea unei anumite experiențe de alergare, unii practicanți încep să-și planifice
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
practică, precum și sinteza literaturii de specialitate, ne permit să susținem faptul că, după acumularea unei anumite experiențe de alergare, unii practicanți încep să-și planifice efortul prin creșterea treptată, de-a lungul timpului, a distanței de alergare, neinteresând tempoul. Ulterior, motivația practicării joggingului se va orienta pe stabilizarea distanței și modificarea tempoului de alergare (în sensul creșterii acestuia). Bineînțeles, recomandăm încă o dată ca distanța să fie aleasă astfel încât alergarea să depășească 30 minute, pentru a beneficia de ceea ce oferă modificările fiziologice
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
chiar epuizare fizică și psihică. La capătul opus, apare situația în care unii practicanți de jogging aleg să alerge mai rar, fapt ce are și el mai multe dezavantaje decât avantaje (inadaptare optimă a organismului la efort, în timp scăderea motivației de a practica și acele rare ședințe de alergare etc.). Desigur, există anumite zile sau perioade în viața fiecăruia, când timpul liber și dorința de mișcare sunt mai mari, aspect ce ar permite efectuarea unui număr mai mare de ședințe
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Abordăm conținutul acestui subcapitol din perspectiva implicării numărului de persoane în practicarea simultană a alergării specifice joggingului. Astfel, putem avea: joggingul individual; joggingul colectiv. Important este, în opinia noastră, ca oricare ar fi forma de practicare din cele două evidențiate, motivația practicării joggingului să fie una justificată, puternică și constantă. Joggingul individual Este, în opinia noastră, o formă de practicare a joggingului în care practicantul preferă să își stabilească singur traseele, să alerge singur, în funcție de starea sa, de obiectivele personale propuse
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
orelor și a zilelor de alergare; posibilitatea schimbării tempoului de alergare atunci când starea fizică o permite, fără a avea grija partenerului sau fără a-l pune de partener într-o situație delicată; Dezavantaje jogging individual: scăderea, în anumite zile, a motivației de practicare; scăderea motivației de a menține un anumit tempo de alergare sau de a finaliza distanța propusă pentru ședința respectivă; apariția monotoniei cu scăderea „chefului” de alergare, mai ales la începători, știut fiind faptul că efortul de alergare este
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]