13,901 matches
-
glicogenoliză. 1.3. Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide și lactacide 1.3.1.Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide a.Numărul, intensitatea și capacitatea de coordonare a impulsurilor nervoase Componenta nervoasă este cea responsabilă de eficiența contracțiilor musculare (Haimovici, 1974; Baciu, 1977). Din acest punct de vedere, puterea maximă alactacidă este dependentă de (Schmidtbleicher, 1992, citat de Behncke și Faccioni, 2004): -capacitatea de recrutare a unui număr mai mare de unități motorii; -excitabilitatea și frecvența crescută de descărcare
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
factori precizați mai sus, după primele etape ale antrenamentului, în care se constată optimizarea coordonării și implicit a randamentului neuromuscular (pe seama adaptării activității sistemului nervos central), ulterior aceștia devin și ei factori limitativi pentru creșterea puterii maxime alactacide. b.Masa musculară Mărimea mușchiului este un factor care condiționează performanța în eforturile alactacide, îndeosebi în cele de forță. Cu cât efortul impune învingerea unei rezistențe externe mai mari (ex. halterofilii), cu atât masa musculară este mai mare. Efortul maximal este limitat, se
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
limitativi pentru creșterea puterii maxime alactacide. b.Masa musculară Mărimea mușchiului este un factor care condiționează performanța în eforturile alactacide, îndeosebi în cele de forță. Cu cât efortul impune învingerea unei rezistențe externe mai mari (ex. halterofilii), cu atât masa musculară este mai mare. Efortul maximal este limitat, se pare, de masa musculară, a cărei dezvoltare este constrânsă de genetică (Behncke și Faccioni, 2004). Teoria care justifică această afirmație este cea a arhitecturii mușchi-tendon (Darden, 1988, citat de Behncke și Faccioni
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
un factor care condiționează performanța în eforturile alactacide, îndeosebi în cele de forță. Cu cât efortul impune învingerea unei rezistențe externe mai mari (ex. halterofilii), cu atât masa musculară este mai mare. Efortul maximal este limitat, se pare, de masa musculară, a cărei dezvoltare este constrânsă de genetică (Behncke și Faccioni, 2004). Teoria care justifică această afirmație este cea a arhitecturii mușchi-tendon (Darden, 1988, citat de Behncke și Faccioni, 2004). Se pare că raportul dintre aceste două structuri anatomice este determinat
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
a arhitecturii mușchi-tendon (Darden, 1988, citat de Behncke și Faccioni, 2004). Se pare că raportul dintre aceste două structuri anatomice este determinat genetic și cu cât mușchiul este mai lung, cu atât, prin antrenament, va ajunge să dezvolte o masă musculară mai voluminoasă. Pe de altă parte, există încă opinii divergente ale cercetătorilor legate de posibilitatea acționării sau nu asupra lungimii fibrelor. Așadar, aria mare a secțiunii transversale a mușchiului, lungimea acestuia - deci masa musculară - sunt determinante pentru manifestarea puterii maxime
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
va ajunge să dezvolte o masă musculară mai voluminoasă. Pe de altă parte, există încă opinii divergente ale cercetătorilor legate de posibilitatea acționării sau nu asupra lungimii fibrelor. Așadar, aria mare a secțiunii transversale a mușchiului, lungimea acestuia - deci masa musculară - sunt determinante pentru manifestarea puterii maxime alactacide, în eforturile de forță și viteză maximale. Atunci când analizăm structura mușchilor, ca factor limitativ al performanței anaerobe alactacide, trebuie să luăm în considerare următoarele componente (Apostol, 1998): -rezervele de acid adenozin trifosforic (ATP
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
specifice metabolismului alactacid Enzimele sunt compuși de natură proteică, cu rol de catalizatori în reacțiile chimice ce au loc în organismul viu. În procesul anaerob alactacid, enzimele corespunzătoare fac posibilă scindarea rapidă a compușilor macroergici și eliberarea energiei necesare contracției musculare. Echipamentul enzimatic specific acestui tip de metabolism este format din: -ATP-ază, cea care catalizează degradarea ATP-ului; -creatinfosfokinază (CPK), datorită căreia se realizează resinteza ATP din CP și ADP; -miokinază, cea care catalizează reacția de resinteză a ATP din două
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
cu atât puterea alactacidă este mai mare. De altfel, prin antrenament specific se îmbunătățește semnificativ activitatea enzimatică, ceea ce va determina resinteza mai rapidă a ATP-ului (Apostol, 1998). Procentul de fibre rapide La nivelul mușchiului există tipuri diferite de fibre musculare, cu ponderi variabile, distribuite diferit în funcție de particularitățile individuale (Papilian, 1974; Drosescu, 2004). Cu alte cuvinte, există diverse unități motorii, împărțite pe tipuri în funcție de capacitatea de contracție și de rezistența la oboseală (Howald, 1985 citat de Letzelter și Eggers, 2004). În
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
variabile, distribuite diferit în funcție de particularitățile individuale (Papilian, 1974; Drosescu, 2004). Cu alte cuvinte, există diverse unități motorii, împărțite pe tipuri în funcție de capacitatea de contracție și de rezistența la oboseală (Howald, 1985 citat de Letzelter și Eggers, 2004). În general, fibrele musculare sunt împărțite în patru categorii (Forssmann, 1985, citat de Letzelter și Eggers, 2004): -fibre de tip I - sunt fibre subțiri, cu contracție lentă, rezistente la oboseală și în care predomină metabolismul oxidativ; -fibre de tip II, cu trei variante: tip
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
contractă mai lent, având un conținut mai redus în ATP-ază decât fibrele rapide. Posedând însă un număr considerabil de mitocondrii (care conțin enzimele proceselor aerobe), precum și o mai mare cantitate de mioglobină (care realizează transportul și înmagazinarea oxigenului în celula musculară), ele sunt foarte rezistente la oboseală. Spre deosebire, fibrele de tip II (albe) - îndeosebi tipul II b - prezintă o mai mare excitabilitate și viteză de scurtare, datorate conținutului crescut de ATP, CP și ATP-ază. Sunt fibrele răspunzătoare de eforturile de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
mai mare excitabilitate și viteză de scurtare, datorate conținutului crescut de ATP, CP și ATP-ază. Sunt fibrele răspunzătoare de eforturile de forță și viteză maximale. Fibrele albe sunt grupate în unități motorii mari, un axon putând inerva până la 1000 fibre musculare (Hohmann, 1999, citat de Letzelter și Eggers, 2004). Se pare că viteza de contracție diferită este datorată formelor ușor diferite, izomerice ale miozinei, în structura sa proteică (Billeter, 1994, citat de Letzelter și Eggers, 2004). În mușchii scheletici distribuția tipurilor
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
mai mare de fibre II b, pe când alergătorii de fond prezintă mai multe fibre de tip I. Aceste distribuții diferite nu au fost încă explicate în totalitate, nefiind delimitat încă foarte clar aspectul ereditar de influențele datorate antrenamentului. Prin biopsie musculară, s-au constatat, în unele situații (Billeter, 1994, citat de Letzelter și Eggers, 2004), transformări ale fibrelor musculare de tip II b în fibre II a, iar la sportivii de mare performanță în alergările de fond nu s-au mai
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
distribuții diferite nu au fost încă explicate în totalitate, nefiind delimitat încă foarte clar aspectul ereditar de influențele datorate antrenamentului. Prin biopsie musculară, s-au constatat, în unele situații (Billeter, 1994, citat de Letzelter și Eggers, 2004), transformări ale fibrelor musculare de tip II b în fibre II a, iar la sportivii de mare performanță în alergările de fond nu s-au mai înregistrat fibre de tip II b. Distribuția tipurilor de fibre musculare este un aspect care trebuie să ghideze
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Letzelter și Eggers, 2004), transformări ale fibrelor musculare de tip II b în fibre II a, iar la sportivii de mare performanță în alergările de fond nu s-au mai înregistrat fibre de tip II b. Distribuția tipurilor de fibre musculare este un aspect care trebuie să ghideze selecția pe diferite ramuri de sport. În general, la sportivii care practică eforturi maximale de scurtă durată (sprinteri, săritori) predomină fibrele rapide în mușchii solicitați. Cu cât crește durata efortului solicitat de sportul
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
scurtă durată (sprinteri, săritori) predomină fibrele rapide în mușchii solicitați. Cu cât crește durata efortului solicitat de sportul respectiv, cu atât crește și procentajul de fibre de tip I, în timp ce procentul fibrelor II scade. Așadar, proporția de tipuri de fibre musculare poate limita performanța anaerobă, atunci când predomină fibrele roșii, în timp ce tipul II (îndeosebi II b) este insuficient reprezentat din punct de vedere al numărului și al suprafeței de secțiune. d. Acumularea ionilor de amoniu Așa cu aminteam, în procesul resintezei ATP
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
oxigen circulant (Demeter, 1981). În momentul în care datoria de oxigen atinge nivelul maxim al toleranței organismului, efortul submaximal, cel care solicită prioritar sursa anaerob lactacidă, încetează. b. Cantitatea de fibre rapide cu potențial glicolitic mare Potențialul glicolitic al fibrelor musculare este determinat de următoarele elemente: -rezervele de glicogen; -acțiunea enzimelor specifice metabolismului anaerob lactacid. Rezervele de glicogen Se cunoaște faptul că între fibrele musculare de tip I și cele de tip II nu există diferențe semnificative în ceea ce privește conținutul de glicogen
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
anaerob lactacidă, încetează. b. Cantitatea de fibre rapide cu potențial glicolitic mare Potențialul glicolitic al fibrelor musculare este determinat de următoarele elemente: -rezervele de glicogen; -acțiunea enzimelor specifice metabolismului anaerob lactacid. Rezervele de glicogen Se cunoaște faptul că între fibrele musculare de tip I și cele de tip II nu există diferențe semnificative în ceea ce privește conținutul de glicogen (Letzelter și Eggers, 2004). În situația prestării unui efort submaximal, fibrele care au rolul determinant sunt cele de tip II, cu contracție rapidă. În urma
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
în sânge în repaus este de circa 1milimol/l. În timpul efortului fizic intens se constată creșterea rapidă a lactatului în mușchi, de unde difuzează în sânge, modificând echilibrul acido-bazic spre acidoză la nivelul mușchiului și a lichidelor organismului. Creșterea concentrației lactatului muscular, nu cel sanguin, reprezintă principalul factor limitativ al efortului de intensitate crescută (Asmussen, citat de Apostol, 1998). Cercetările au demonstrat faptul că un individ supus unor eforturi maxime repetate, va avea o creștere a lactatului sangvin de la o repriză la
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
reprezintă principalul factor limitativ al efortului de intensitate crescută (Asmussen, citat de Apostol, 1998). Cercetările au demonstrat faptul că un individ supus unor eforturi maxime repetate, va avea o creștere a lactatului sangvin de la o repriză la alta. Prin biopsie musculară s-a constatat că lactatul muscular are practic același nivel al concentrației la sfârșitul fiecărei reprize (Hermansen, 1978, citat de Apostol, 1998). Așadar, nivelul lactatului muscular este cel care determină imposibilitatea continuării unui efort de intensitate submaximală. Din punct de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de intensitate crescută (Asmussen, citat de Apostol, 1998). Cercetările au demonstrat faptul că un individ supus unor eforturi maxime repetate, va avea o creștere a lactatului sangvin de la o repriză la alta. Prin biopsie musculară s-a constatat că lactatul muscular are practic același nivel al concentrației la sfârșitul fiecărei reprize (Hermansen, 1978, citat de Apostol, 1998). Așadar, nivelul lactatului muscular este cel care determină imposibilitatea continuării unui efort de intensitate submaximală. Din punct de vedere al evaluării capacității de performanță
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
va avea o creștere a lactatului sangvin de la o repriză la alta. Prin biopsie musculară s-a constatat că lactatul muscular are practic același nivel al concentrației la sfârșitul fiecărei reprize (Hermansen, 1978, citat de Apostol, 1998). Așadar, nivelul lactatului muscular este cel care determină imposibilitatea continuării unui efort de intensitate submaximală. Din punct de vedere al evaluării capacității de performanță anaerobă lactacidă, concentrația de lactat sanguin este un deosebit de util instrument, ea ilustrând diferența dintre cantitatea de lactat eliberată de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
un deosebit de util instrument, ea ilustrând diferența dintre cantitatea de lactat eliberată de mușchi în sânge și cantitatea de lactat consumată (metabolizată) de către mușchi și alte organe, în timpul efortului și după terminarea acestuia. Creșterea concentrației lactatului determină scăderea pH-ului muscular de la 6,9 (în repaus) până la 6,4 sau chiar 6,0 (Saltin, 1987, citat de Apostol, 1998), consecință a acumulării în exces a ionilor de hidrogen. La rândul său, acidoza va determina, pe de o parte, scăderea activității enzimelor
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
cunoscuți ai puterii maxime anaerobe lactacide sunt următorii (fig. 2): CAPITOLUL 2 SPECIFICUL MODIFICĂRILOR FIZIOLOGICE IMEDIATE ȘI TARDIVE DATORATE EFORTULUI FIZIC DIN ARTELE MARȚIALE 2.1.Modificări fiziologice imediate în timpul efortului specific artelor marțiale 2.1.1.Modificări cardio-respiratorii Activitatea musculară intensă solicită modificări cardio-respiratorii imediate, necesare pentru menținerea homeostaziei organismului, prin asigurarea necesarului de oxigen și substanțe nutritive, precum și pentru eliminarea produșilor de catabolism celular. a. Modificări cardiovasculare imediate Debitul cardiac Valoarea debitului cardiac este direct proporțională cu debitul sistolic
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
capacitatea de învățare rapidă și de aplicare a deprinderilor motrice noi etc. Dar centrii nervoși activează nu doar pentru procesele superioare, ci și pentru elaborarea rapidă a reacțiilor motorii în vederea executării procedeelor tehnice specifice. Situația de luptă necesită un tonus muscular crescut, care se realizează prin marea intensitate a proceselor de excitație. Putem afirma că în sporturile de luptă este foarte evidentă oboseala nervoasă. Trebuie să precizăm faptul că EEG este influențată și de modificările funcționale și biochimice care survin în timpul
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
prelucrare și conducere intracerebrală, spre centrii care elaborează decizia de mișcare, apoi către aria motorie (timp central de conducere și prelucrare); -timpul de conducere de la cortex la mușchi (care include și timpul întârzierii la placa motorie); -timpul necesar inițierii contracției musculare. De asemenea, timpul de reacție poate fi simplu sau complex, în funcția de existența sau nu a posibilității de a opta pentru reacția motrică în funcție de stimulul aplicat. Valorile normale ale timpului de reacție simplu se încadrează de regulă în jurul a
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]