2,938 matches
-
nestematele, metalele rare, podoabele de interior etc.). Parnasienii erau o grupare de poeți din Franța secolului al XIX-lea ce și-a tras denumirea de la revista în care publicau, „Parnasul contemporan”, la rândul ei această purtând numele muntelui Parnas (casă Muzelor în mitologia greacă). Publicată între anii 1866 și 1876, a inclus poezii scrise de Charles Leconte de Lisle, Théodore de Banville , Sully Prudhomme, Paul Verlaine, François Coppée și José María de Heredia. Parnasienii erau de asemenea influențați de Théophile Gautier
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
obiectivitate susținută și solicitată de formele prozodice fixe cultivate. Frumosul preferat de parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate ariile planetei, îndeosebi (după cum arată și numele mișcării, de la pelasgo-thracul „munte al muzelor“, Parnas) din Hellada. În spiritul parnasienilor, Antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, împrăștiind parfumuri, mai ales de liliac, levănțica, roze, cu
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
nunta Harmoniei cu Cadmus și la cea a lui Thetys cu Peleus. S-au născut în Tracia, anume în Pieria (de unde și denumirea pe care o purtau, "Pierides") și sălășluiau în pădurile umbroase ale Heliconului și ale Parnasului. Cele nouă muze surori erau următoarele: Poeții Homer, Hesiod și Pindar afirmau că muzele erau atotștiutoare, datorită simbolului mamei lor Mnemosyne, zeița memoriei. În mitologia romană muzele purtau numele de Camene.
Muze () [Corola-website/Science/298347_a_299676]
-
Peleus. S-au născut în Tracia, anume în Pieria (de unde și denumirea pe care o purtau, "Pierides") și sălășluiau în pădurile umbroase ale Heliconului și ale Parnasului. Cele nouă muze surori erau următoarele: Poeții Homer, Hesiod și Pindar afirmau că muzele erau atotștiutoare, datorită simbolului mamei lor Mnemosyne, zeița memoriei. În mitologia romană muzele purtau numele de Camene.
Muze () [Corola-website/Science/298347_a_299676]
-
care o purtau, "Pierides") și sălășluiau în pădurile umbroase ale Heliconului și ale Parnasului. Cele nouă muze surori erau următoarele: Poeții Homer, Hesiod și Pindar afirmau că muzele erau atotștiutoare, datorită simbolului mamei lor Mnemosyne, zeița memoriei. În mitologia romană muzele purtau numele de Camene.
Muze () [Corola-website/Science/298347_a_299676]
-
gonește caii până ce pierde controlul asupra carului și cade în spațiu, fulgerat de Zeus. Acest tablou, realizat în tehnica acuarelei, ar fi trebuit să servească drept bază a unei fresce decorative, care însă nu s-a realizat niciodată. ""Hesiod și Muza"" redă în mod alegoric portretul poetului grec din Beoția, în momentul inspirației.
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
Theodorescu-Sion. Colecționarul de artă Anastase Simu îi cumpără sculptura "Somnul" iar bustul în ghips al pictorului Nicolae Dărăscu este achiziționat de Ministerul Instrucțiunii Publice. Până în 1914, participă cu regularitate la expoziții colective din Paris și București, inaugurând ciclurile "Păsări Măiestre", "Muza adormită", "Domnișoara Pogany". În 1914, Brâncuși deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii la "Photo Secession Gallery" din New York City, care provoacă o enormă senzație. Colecționarul american John Quin îi cumpără mai multe sculpturi, asigurându-i o existență materială prielnică
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
că hrana și băutura lor sunt, teoretic, ambrozia și nectarul, zeii Helladei mănâncă și beau din belșug vin și cărnuri, iar atunci când vizitează pe oameni, dorm, suferă de boli și, ca orice societate primitivă, ascultă muzica lui Apollon și a Muzelor numai la ospețe. Deși lacomi de sacrificii, pe care le doresc adesea în hecatombă, în mod paradoxal, ei nu suportă să vadă cadavre. Spirit lucid, Euripides pune în gura unui personaj din tragedia "Hyppolitos" o afirmație dură: "Zeii ar trebui
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]
-
de lectură "Virtus Romana Rediviva" a gimnaziului năsăudean, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei "Muza someșeană" (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petőfi și o poveste populară, în 600 de versuri, "Pepelea din cenușă". Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Gimnaziului Fundațional din Năsăud". Evenimentul principal se produce în toamna anului 1880, când gimnazistul este primit ca membru al Societății de lectură a elevilor Virtus Romana Rediviva: Începând din octombrie 1882, membrii societății elevilor gimnaziști din Năsăud redactează publicația liceului, "Muza Someșeană", un caiet manuscris, în care elevii publicau texte originale, traduceri și observații critice. Aici vor apărea primele poezii ale elevului George Coșbuc, altele urmând a fi citite de autor în ședințele societății, în total peste cincizeci de poezii „dintre
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
toți oamenii acceptă realitatea obiectelor, care sunt perceptibile simțurilor lor, Socrate are o atitudine disprețuitoare față de oamenii, care cred că pentru a deveni reale lucrurile trebuie să fie palpabile. În "Theaetetus", el îi numește „"eu mousoi": ad literam «fericiți fără muze»”("Theaetetus" 156a). Cu alte cuvinte, acești oameni trăiesc fără inspirația divină, care îi dă lui, și altor oameni ca el, accesul la înțelesuri superioare despre realitate. Ideea lui Socrate, că realitatea nu este disponibilă celor ce folosesc simțurile, a creat
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
la care participă Virgiliu Ștefan Iosif, poetul Ion Minulescu, autorul bustului precum și mulți brașoveni. Bustul poetului este așezat pe un soclu de trahit de Deva. Pe soclu este montat un basorelief cu trei planuri: la stânga bunica cu fusul, în centru muza inspiratoare Euterpe, iar la dreapta un tablou ce simbolizează eroismul trupelor române în Bătălia de la Mărășești. Ideea dezvelirii unui bust al lui Cincinat Pavelescu la Brașov a apărut chiar a doua zi după înmormântarea poetului, în 1934, din inițiativa unor
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
la ediția a XIX-a a Festivalului Internațional de Satiră și Umor „Mărul de aur", Bistrița; Premiul special „Marconi", conferit, la același festival, de Societatea Națională de Radiodifuziune — Studioul Teritorial de Radio Cluj pentru volumul de parodii ,Groapa cu (a)muze". 2005,16 aprilie — Premiul I la Concursul de epigramă cu tema „Nigrim" organizat în cadrul Festivalului Național de Epigramă „Cât e Buzăul de mare", ediția a VI-a. 2005, 2 noiembrie — Diploma de excelență „în semn de recunoștință și apreciere pentru
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
se transformă în cântec. Poezia am descoperit-o mai târziu. Fusesem nevoit să o descopăr. Când am pierdut orice speranță de a urma o școală superioară, mă rugai de poezie să-mi deschidă căile ei, să mă primeastă în altarul muzelor.” Lampadoforie - Editura Cartea Românească (1972) Lâna de aur - Editura Cartea Românească (1975) Inscripții rupestre - Editura Cartea Românească (1981) Asteptu soarile (în dialect aromân) - Editura Litera (1985); ed.a II-a (1992) Arbori - Editura Litera (1989) Pod peste legendă - Editura Cartea
Nicolae Caratană () [Corola-website/Science/318002_a_319331]
-
care urmează, putem aminti Crinul zdrobit, Cele două orfeline, Drumul spre est ... Tragediană juvenilă, eroină pură și curajoasă, actrița devine, grație melodramelor flamboiante ale maestrului, «Eleonora Duse a ecranului». Și totuși, zvonul potrivit căruia Griffith a inventat gros-planul în onoarea muzei sale, Lillian, este fals. În timpul acestei perioade de libertate și entuziasm, Gish îl recomandă pe prietenul ei, actorul italian, Rudolph Valentino lui Griffith, dar acesta din urmă respinge sfatul, lăsând altora grija de a-l încorona pe cel care, a
Lillian Gish () [Corola-website/Science/319715_a_321044]
-
raliat modernismului, acest lucru fiind dovedit de sfatul pe care i l-a dat lui Ipolit Strâmbu într-o critică de expoziție: „"n-ar face (I. Strâmbu) un sacrilegiu dacă, câte o dată, și-ar întoarce privirile și spre o altă muză, înlocuind, pentru ca să întrebuințăm un termen consacrat de o recentă polemică literară, muza de la țeară cu <muza de la oraș>"”. Spre deosebire de alți artiști ai vremii, Apcar Baltazar și-a dat sema de timpuriu că arta românească se afla pe atunci într-un
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a dat lui Ipolit Strâmbu într-o critică de expoziție: „"n-ar face (I. Strâmbu) un sacrilegiu dacă, câte o dată, și-ar întoarce privirile și spre o altă muză, înlocuind, pentru ca să întrebuințăm un termen consacrat de o recentă polemică literară, muza de la țeară cu <muza de la oraș>"”. Spre deosebire de alți artiști ai vremii, Apcar Baltazar și-a dat sema de timpuriu că arta românească se afla pe atunci într-un mare impas. Observând imitarea excesivă a lui Grigorescu de către alți confrați, a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Strâmbu într-o critică de expoziție: „"n-ar face (I. Strâmbu) un sacrilegiu dacă, câte o dată, și-ar întoarce privirile și spre o altă muză, înlocuind, pentru ca să întrebuințăm un termen consacrat de o recentă polemică literară, muza de la țeară cu <muza de la oraș>"”. Spre deosebire de alți artiști ai vremii, Apcar Baltazar și-a dat sema de timpuriu că arta românească se afla pe atunci într-un mare impas. Observând imitarea excesivă a lui Grigorescu de către alți confrați, a declarat într-un articol
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
arta românească se afla pe atunci într-un mare impas. Observând imitarea excesivă a lui Grigorescu de către alți confrați, a declarat într-un articol: Cu asemenea păreri despre epigonismul grigorescian și despre necesitatea schimbării tematicii tărănești privind spre o altă muză, adică spre oraș, se poate înțelege de ce pictorul Baltazar a urmat calea pe care a purces. Acest lucru s-a întâmplat cu ușurință, mai ales datorită faptului că el a era născut la oraș și nu avea dificultăți în a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
femeilor din această categorie socială de la marginile Bucureștiului nu a avut precedent până atunci în pictura românească. În literatură, apăruse în schimb Ion Luca Caragiale. Titlurile puse de artist tablourilor pe care le-a făcut - ca "Pân' la madam Popescu", "Muza mahalalei" și "Madam Ionescu cu cățelul", fac ca realizările lui în acest domeniu să poată fi catalogate ca influențe din partea marelui autor satiric român. Personajele înfățișate sunt apropiate moftangioaicelor și suratelor "Mițe" și "Zițe", create în dramaturgie de I.L. Caragiale
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
cele mai felurite paliere ale creației artistice și ale vieții de zi cu zi din România. Modul lui de a riposta s-a transpus în tematica mahalalelor în care a realizat opere de gen remarcabile. Așa sunt ", Femeia în alb, Muza mahalalei, Madam Ionescu cu cățelul, În poartă" etc. În majoritatea lor a reprezentat matroanele clasei de mijloc, pline de pretenții, în posturi pline de ironie blândă, benignă, dar și de un umor discret. Lucrările lui Baltazar în această tematică nu
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
dansat în "Le Baiser de la Fée" (Sărutul zânei) (muzica de Stravinski) în coregrafia lui Frederick Ashton. În anul 1936, urmându-i lui Alicia Markova, a devenit prima ballerina assoluta a companiei (titlu arareori folosit în afara Rusiei) și a servit drept muză inspiratoare a multora din baletele lui Sir Frederick Ashton, ca de pildă "Les Patineurs"(Patinatorii, 1937) (muzica: Meyerbeer),"Ondine" (1958) (pe muzica de Hans Werner Henze, "Daphnis și Chloe"(1951) de Ravel ,"Variații simfonice" (1946) (pe muzica de César Franck
Margot Fonteyn () [Corola-website/Science/316095_a_317424]
-
cultură, precum "“Dosarele Istoriei”" și "“Axioma”"; de asemenea a întocmit manuale universitare și a editat lucrări monografice, unele dedicate vieții și operei lui "Nicolae Iorga", altele vizând doctrinele și curentele politice, la care s-a adăugat cartea "“Politologie în compania Muzei Clio”". În această perioadă a devenit el membru al clubului istoricilor “Nicolae Iorga” și al Societății Culturale "“Ploiești-Mileniul III”"; în timp a contribuit cu capitolul Viața politică la Ploiești. 1848-1948 la întocmirea lucrării, recent lansate, "Marea Carte a Ploieștilor". Pentru
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
cuvânt înainte de acad. Florin Constantiniu, Editura “Ploiești-Mileniul III”, 2008 (coautor, 354 pagini). 25. "Cursurile de Vară ale Universității Populare “Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte - un secol de la înființare", Ploiești, Editura “Libertas”, 2008 (coautor, 230 pagini). 26. "Politologie în compania Muzei Clio", manual, Ploiești, Editura “Sprinten Infomar”, 2011 (coautor principal, 397 pagini cu pilde din istoria românilor). 27. "Istorici și istoriografie pe plaiurile Prahovei: secolele XVII-XXI", culegere de medalioane, Ploiești, 2012 (500 pagini), cu un "Cuvânt înainte" de conf. univ. dr.
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
pagini cu pilde din istoria românilor). 27. "Istorici și istoriografie pe plaiurile Prahovei: secolele XVII-XXI", culegere de medalioane, Ploiești, 2012 (500 pagini), cu un "Cuvânt înainte" de conf. univ. dr. Gheorghe Calcan, de la U.P.G. 28. "Biografii alese sub harul Muzei Clio", 2016, tipografia "Karta-Graphic" din Ploiești. A ținut expuneri/conferințe de-a lungul perioadei 1970-2000 în întreprinderi și instituții, în așezăminte culturale și artistice, în unități de învățământ de toate gradele. Temele, în abordări libere și, mai rar, scrise, vizau
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]