2,956 matches
-
zi printr-un iarmaroc și, deodată, mă cred în altă lume. Văd oameni și haine ce nu văzusem în orașe; aud o limbă armonioasă, pitorească și cu totul străină de jargonul cărților. De unde eram la îndoială dacă românii sunt o nație sau o colonie cosmopolită modernă, un soi de Algerie franco-italiano-grecească, încep a întrevedea adevărul". "Iată poezie! Iată adevărata literatură, de care se pot mândri romînii." (E vorba de niște bucăți populare, pe care nu le-am mai transcris 1.) - și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și să valideze numai pe acele care, ca să păstrăm comparația de mai sus, erau proprii pentru a pune în valoare energia și capacitățile românești. "Civilizația, zice Kogălniceanu, nu izgonește nicidecum ideile și năravurile naționale, ci numai le îmbunătățește spre binele nației în particular și a omenirii în general" 1 . Necesitatea și rolul divers al criticii au fost înțelese perfect de către cei dintâi reprezentanți ai școlii de care vorbim. I. Ionescu 2, în 1855, însărcinat cu "cronica" generală a revistei școalei critice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în primul număr al Albinei romî-nești (1829, 1 iunie), în articolul-program, el declară că poporul român trebuie să se împărtășească de cultura Apusului înaintat, ba încă repede, căci a întîrziat: " În zilele de acum, oricare îmbunătățire și aflare a vreunei nații trece în posesia tuturor spre folosul oamenilor ă...î Se cuvine cu îndoite pasuri și sârguințe a ni porni spre câștigare în parte a celor întîrziate". Și dacă din acest program ar rezulta că Asachi e un novator exagerat, că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
muscali și le mulțumiți că petrec cu fetele și nevestele voastre". Situația cea grea a țării o simțeau mai ales țăranii, care trebuiau să îndestuleze nevoile armatelor rusești - și turcești - ce se perindau pe aici. Iar boierii, clasa conducătoare a nației, căreia îi revenea rolul să se opună, pe cât se putea, acestei umiliri, nu-și făceau datoria, bineînțeles ca clasă, căci au fost și excepții fericite. 1 Jurnalismul românesc, "Romînia literară", p. 67. 2 Tesauru de Monumente istorice, II, p. 194
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
realităților autohtone, ceea ce le dă aspectul unor prelucrări. Ț. amplifică morala, trecând în ea ecouri ale frământărilor timpului: disputele teologice sterile sunt puse față în față cu necesitatea armoniei între popoare (Șoarecii și clopotele), unirea provinciilor românești într-o „măreață nație daco-română” este întrevăzută ca rezultat al luminării păturii de jos (Muierea și găina); portrete satirice de prelați obtuzi ori de renegați intră în Șarpele și pila, Privighetoarea și vulturele. Limba este populară, totuși fraza se mișcă greoi, discursiv, căci ținta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
dar retoric, întâlnit în morala fabulelor, întinsă și gesticulant patetică”. Singura scriere originală a lui Ț., un istoric al școlii din Banat, tipărită în 1813, este de strictă valoare documentară. SCRIERI: Arătare despre starea acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești, Buda, 1813. Traduceri: Dositei Obradovici, Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase, Buda, 1802, Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, partea I, Buda, 1808, Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, Buda, 1814; ed. 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
îndreptățiți datorită secolelor întregi în care și-ar fi păstrat identitatea fiind hărțuiți de populațiile migratoare. Cerând "Neatârnarea administrativă și legislativă în toate cele din lăuntru, fără amestec a orice puteri străine" și "să avem credință în viitorul nostru. O nație asupra căria au trecut huni, goți, avari, vandali și alte atâtea seminții străine [...] a rezistat și s-a ținut până astăzi, [...] nu este cu putință ca să fie osândită de providență să piară tocmai astăzi în secolul naționalităților (subl. m.)" (Bălcescu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fie osândită de providență să piară tocmai astăzi în secolul naționalităților (subl. m.)" (Bălcescu în Apărarea patriei...: 1977b, 94-95) faimosul revoluționar nu avea cum să nu îi fie pe plac lui Ceaușescu. Mai ales când scria Vrem să fim o nație, una, puternică și liberă prin dreptul și datoria noastră, petru binele nostru și al celorlalte nații, căci voim fericirea noastră și avem o misie a împlini în omenire [...]. Aceste condiții de putere, de care avem nevoie, nu le putem găsi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
patriei...: 1977b, 94-95) faimosul revoluționar nu avea cum să nu îi fie pe plac lui Ceaușescu. Mai ales când scria Vrem să fim o nație, una, puternică și liberă prin dreptul și datoria noastră, petru binele nostru și al celorlalte nații, căci voim fericirea noastră și avem o misie a împlini în omenire [...]. Aceste condiții de putere, de care avem nevoie, nu le putem găsi decât în solidaritatea tuturor românilor, în unirea lor într-o singură nație, unire la care suntem
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nostru și al celorlalte nații, căci voim fericirea noastră și avem o misie a împlini în omenire [...]. Aceste condiții de putere, de care avem nevoie, nu le putem găsi decât în solidaritatea tuturor românilor, în unirea lor într-o singură nație, unire la care suntem meniți prin naționalitate, prin aceeași limbă, religie, obiceiuri, simțăminte, prin poziția geografică, prin trecutul lor și, în sfârșit, prin nevoia de a se păstra și a se mântui. Dacă naționalitatea este sufletul unui popor, dacă câtă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
scrie acesta, ""știe, bunăoară, că onorurile cele mai înalte trebuie să le primească cei ce săvârșesc faptele patrioticești, după cum spunea cronicarul, nu vizitatorii avizi de câștig, dascălii de tarantelă democratică, înveșmântați în tartanul lor rău mirositor, irozii străini intereselor acestei nații, cei care zornăie din pintenii trufiei și-i amețesc pe unii cu patriotismul lor gheșeftar"". Avertismentul, lipsit de echivoc, reflectă de asemenea dimensiunea constitutiv fascizantă a leninismului romantic. ""Noi nu avem nevoie de leneviți profeți, de iude care nu au
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
scurt; în categoria acestora se includ toate celelalte pasive care nu se regăsesc la pozițiile de mai sus. Lista B8 Alte tipuri de decontări în relația cu nerezidenții ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Țara de Înca- Denumire indicator Cod Valuta prove- sări Plăți niență/ desti- nație ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tranzacții cu decontare prin carduri C06 xxxxxxx Tranzacții cu cecuri de călătorie C05 xxxxxxx Transferuri rapide (Western Union, Money Gram și alte asemenea mijloace de transfer rapid) L12 Transferuri prin mandate poștale L11 Transferuri derulate în baza unor convenții bancare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159392_a_160721]
-
cu ADHD, 154.000 de copii cu depresie, 572.000 copii cu tulburări de anxietate și 8.800 copii cu autism, dintre care 73.983 de copii 8 cu certificat de handicap, lucrurile sunt încă și mai neliniștitoare. „Viitorul unei nații se naște în familie”spunea Winnicott (1964). Cu aceste statistici și poate încă și mai mult cu neclaritatea statisticilor, ideea viitorului ar trebui să-i neliniștească și să atragă atenția politicienilor noștri. Desigur, din nefericire, aceiași copii se pot regăsi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de disciplinare utilizate. Comparativ, conform unor statistici din Olanda, în 1988, abuzul fizic comis de părinți era prezent în 11,5% din cazuri. Aceste statistici ar trebui să ne alerteze pe toți, mai ales pe politicienii noștri, căci „viitorul unei nații se naște în familie”(Winnicott, 1964). Ce viitor putem prefigura atunci când marea majoritate a copiilor cresc cu violență în loc de dragoste și respect, sau dublând dragostea și pervertindu-i sensul și manifestările? Copiii maltratați, în cea mai mare măsură, vor deveni
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
moment în care această decizie se arată mai prielnică și mai urgentă ca oricînd? Dar... pînă la complicata analiză a maladiei, să privim, deocamdată, strada. Stă la îndemîna oricui. Și, la urma urmei, ea reflectă în mic chipul mare al nației. Nu știu dacă ați observat, dar printre pietonii obișnuiți, printre pestriții care bat tehui trotuarele, cu sacoșe sau fără, se mișcă și niște indivizi în halate vineții, hîrșite de atîta spălat (și stors), cîte unul sau pîlc, ieșiți pe poarta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-i știe răsturnați pe dictatori, miile și miile de bucureșteni, și nu numai, care l-au înconjurat pe regele Mihai în revenirea sa din 1992, simpatia masivă și sinceră întîlnită acum de regina Ana ne îndreptățesc să credem că nația profundă n-a murit și că, în ființa ei ancestrală, n-a uitat cine este. În ciuda și în disperarea formațiunilor comuniste și neocomuniste care se succed după plecarea regelui. Slugile au fost, de cînd se știu, invidioase pe stăpîni. Iașii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
De fiecare dată, revenind, într-acolo îmi îndrept privirea: mai există?, nu mai există? Există. Dar ceva nelămurit persistă, o stare amestecînd mirarea cu încrederea, mirarea că simbolul unei Românii încă rîvnite rezistă, an de an, după 1989, încrederea că nația profundă e mai persistentă decît succesiunile comuniste și postcomuniste de după așa-zisa abdicare din 1947. Da, Carol este tot acolo, într-o țară în care îndrituitul imn regal, alungat, a lăsat loc unor marșuri impostor-hidoase compuse, parcă, de înșiși prezidenții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care acum candizii ucrainieni dau din umeri), deci chiar și tratatul cu Ucraina îmbracă o haină de măscărici care tocmai se pregătește să intre într-un bal cu măști oricum macabre. După ce s-a ratat un moment cu care, ca nație, nu te întîlnești decît o dată la jumătate de secol, la un secol moment în care Estul făcuse implozie și cînd, cu voință maximă (dar de unde asta la "revoluționarii" din '89, școliți la Moscova?), Basarabia putea fi din nou a noastră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
De cînd n-am mai auzit de Constantin Artachino (1871-1954)! De la Comarnescu? De la Brezianu? (Acasă, găsesc o secvență din iconoclastul Gombrowicz: "Istoria literaturii... Da, dar de ce numai o istorie a literaturii bune? Arta proastă poate fi mai caracteristică pentru o nație. Istoria grafomaniei poloneze ne-ar putea spune mai multe despre noi înșine decît Istoria Mickiewiczilor și a celor ca Prus." Așa este, dar pentru ca un Luchian, un Andreescu, un Dimitrescu să strălucească, a fost nevoie de acești Artachino, fundal agreabil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lipsa în fruntea actualului Minister de Externe? În locul lui Adrian Severin? Ce fitilist și Silvică ăsta! Sugestia prietenului Eugen Andoni, socraticul, de a-i judeca pe ruși, superior istoric, nu numai ca ocupanți în ultimul război mondial, ci și ca nație care l-a dat pe Tolstoi. Așa e, amîndoi am citit, cam odată, Război și pace, dar, iubite Eugen, n-am încotro: cei doi frați ai mei, omorîți în Răsărit, mă fac pătimaș, maniheist... nesocratic. 7 mai Lumea (bună) britanică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
congestionată, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperată. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii cu stegulețe ale Vaticanului. Miraculoasa și calma frenezie a unei nații atît de, în sfîrșit, permisiv-înțeleaptă. Mă pot întoarce fericit la Iași. Să-mi ascut, iar și iar, creionul. 23 iunie Agapa din seara asta e prodigă. Ce nu-i pe masa locantei! (locantă blazonată cu parafraza la " Somnoroase păhărele", aducîndu-ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Oricum, istorie. Reală, atestată de continuitate, de legitimitate. Din păcate, stînd mereu sub vremi, inculcîndu-ne mereu sentimentul îngropării viei, pînă trece vremea potrivnică. Neavînd vocație eroică, sacrificială, ne-am supus mai de fiecare dată unui destin cețos, înfiripîndu-ne, întrupîndu-ne ca nație, ca stat prin acte din aproape în aproape. Pentru că, aflați aici, în calea răutăților, nu am avut altă soluție, am recurs, de fiecare dată, la calitățile/defectele native, păcălind în felul acesta, inconfundabil, istoria altora. Fie ei mai ales vecini
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Să-l văd, cu alte cuvinte, din față. Ei bine, o senzație de tonică plenitudine mă domina în timp ce vedeam această vietate numerică în mișcare alegră. O forță pe cît de subînțeleasă de noi în clipele de meditație asupra noastră, ca nație, pe atît de vizibilă, de prezentă, de concretă acum impunea o singură și sigură constatare: iată de ce existăm aici de două milenii. Și de ce nu sînt semne că nu am mai putea exista încă tot pe-atît! Nota dominantă: tinerețea! O
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în modestie, fără să conștientizeze, mai ales arogant, harurile cu care o lăsase Dumnezeu pe pămînt. De altfel, e vorba de aceeași modestie consensual nutrită, o viață, de geniala prințesă pe traseul ei strălucitor. Ce s-o fi petrecut cu nația asta, de i s-a alterat în atare hal fibra ce a dat-o și pe prințesă, și pe țărancă? Se bate calpă monedă pe scuza că, mde, apucăturile noastre ancestrale, cu osebire cele balcanic-fanariote, au complicat, și ele, comportamentul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a unui titlu olimpic de către gingașa noastră gimnastă, a declanșat un adevărat taifun. Amplificat de la o oră la alta. În stare a concura cu cele alintate cu nume de femei coapte ce bîntuie țărmurile Americii. De la bocitoarele de serviciu ale nației, unele din ele cu bărbi naționalist-ceaușiste, detectînd invariabil permanente comploturi internaționale împotriva țărișoarei, de la acestea la speculațiile stupide cu iz electoral, de la clevetirile de tarabă la gestul prim-ministrului de a scoate, prestidigitator, din buzunar, cîteva zeci de mii de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]