6,174 matches
-
bazei navale, de unde flota grecilor genera mari bătăi de cap forțelor de invazie. Dar cum se spune, despre morți numai de bine". Și conchide nea Grigore: „eventualitatea ca decizia regelui Leonidas să fi fost una greșită, nu este deloc de neglijat!" Și eu de colo, aș supralicita la spusele lui nea Grigore, fiindcă am văzut și filmul cu hopliții lui Leonidas, așa că aș spune că tipul „eroului", este el însuși neclar. Chiar statuia regelui-erou Leonidas, prezentat nouă, ca un bărbat musculos
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
true needYou heavens, give me that patience, patience I need. Ține-vor pace? -I greu, chiar imposibil. GONERIL: De ce n-ai putea, sire, fi servit De slujitorii ei sau de ai mei? REGAN: De ce nu, șir? Cînd ei te-ar neglijă, Noi i-am putea struni. De vii la mine (Acuma văd un risc), te rog s-aduci Doar douăzeci și cinci; nu la mai mulți Da-le-voi loc și-atenție. LEAR: Eu v-am dat tot. REGAN: Și chiar la timp
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
prejudecățile și chiar antipatia" perpetuată "pe filieră maioresciană".181 Așadar, văzând în ea o femeie distinsă, mai rafinată decât "Bălăuca", Lovinescu credea că Mite ar fi avut "o mult mai puternică influență spirituală asupra lui Eminescu". În schimb, "trivialul" Călinescu neglijează cu totul "episodul Mite", ca și Ibrăileanu de altfel, care nutrea convingerea că Eminescu nu iubise cu adevărat decât pe... Cleopatra Poenaru. Așadar, fiecare critic pare să-și fi imaginat amorurile poetului în chip subiectiv, potrivit cu propriul profil psihologic. De
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mult într-o rumoare defavorabilă, care o acuză de paseism, de romanțare, de lipsa flerului și a invenției, opera de ficțiune a lui Lovinescu demonstrează totuși, începând mai ales cu romanul Viață dublă (1929), calități care o fac imposibil de neglijat. Romanele ultime ale lui Lovinescu se citesc cu plăcere, iar pentru studiosul modernismului românesc ele sunt piese inconturnabile. Antonio Patraș se angajează, în demersul său, pe urmele lecturii "în sistem" a operelor criticului realizate de Marian Papahagi și Ioan Holban
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Cea dintâi secțiune a retrasat o istorie instituțională a Universității Libere din Bruxelles, valorificând detaliile legislației din domeniu, statutele și dezvoltările sale administrative, dar și curriculare (principii fondatoare, sisteme de conducere, domenii, facultăți, specializări, institute de cercetare etc.), fără a neglijă datele statistice (număr de studenți, cadre didactice, cursuri etc.). Demersul introductiv a avut o importanță aparte, căci a conturat cadrul general în care s-au desfășurat și articulat celelalte trei secțiuni ce au urmat. Am valorificat în cuprinsul acestei prime
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
întotdeauna prevedea" (Slouka, 1996, p. 45). Din această perspectivă, comunitățile virtuale nu reprezintă un fenomen marginal pe care îl putem exclude din analiza vieții sociale, ci, dimpotrivă, o realitate ale cărei efecte, deși puțin cunoscute sau previzibile, nu pot fi neglijate. Fiecare idee de futurism tehnologic, de la Alvin Toffler și John Naisbitt până la Peter Drucker și George Gilder, își bazează speranțele utopice pe "era informațională" ca o soluție tehnologică pentru probleme sociale. Totuși, se cunoaște prea puțin cu privire la impactul pe care
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
relaționarea fizică directă cu persoanele din familie și din proximitatea fizică, încercând să integreze ambele forme de comunicare. Astfel, în spațiul virtual se pot dezvolta relații și comunități semnificative, a căror importanță pentru viața individuală și socială nu poate fi neglijată. Pe măsură ce oamenii petrec din ce în ce mai mult timp online, angajați în activități sociale comune, granițele dintre spațiul virtual și cel fizic, real devin mai permeabile (Turkle & Salamensky, 2001), permițând comunităților virtuale să pătrundă în existența fizică a individului și celor fizice (geografice
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
reconstituit de autorități: mut, incolor, mediocru, imposibil de readus la formele inițiale. Sentimentele o determină să încerce întreruperea operației, dar nu reușește: "Mi-am reprimat un țipăt. Gata, se întâmpla. Venise rândul ochilor. Se ștergeau, începând cu culoarea, pe care neglijasem s-o învăț la timp, pe care o pierdeam pentru totdeauna. Când nu a rămas decât o piele netedă, întinsă, m-am ridicat să plec"(p. 109). Pierderea sufletului persoanei iubite este cauza suferinței personajului conturat după tiparul individului real
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
umflătură care nu l-a durut niciodată, de mărimea unei jumătăți de nucă, încă de la sfârșitul clasei a VII-a, rămasă în urma unui vaccin pe care îl făcusem toți elevii. Deși trecuse de atunci mai bine de doisprezece ani, o neglijase total, tocmai pentru că nu l-a deranjat niciodată până în ziua respectivă. Imediat a fost internat și i s-a făcut o biopsie. Diagnosticul fără echivoc: tumoare malignă. Imposibil, întrerupse profesoara expunerea lui Bidaru, era așa un băiat înalt, cu o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
coș, tresări și, neștiind unde se află, se uită în jur. Era chiar în patul în care adormise încă de cu seară cu telecomanda în mână. Nedumirit se uită prin fereastră: Soarele în înaltul cerului, câinele revoltat, că stăpânul îl neglijase și-i întârziase prea mult plimbarea de dimineață, lătra de mama focului, iar el, supărat că nu-și mai amintea nimic, că uitase tot ce-și propusese cu atâta ardoare să-i povestească soției, mormăia ceva nedeslușit, a pagubă. Știa
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să mă asculte îmi dovedește că vorbirea mea nu este atât de lipsită de căldura pe cât mi se pare. Din delectarea produsă lor, îmi dau seama că ei se aleg cu un folos și îmi dau toată silința să nu neglijez această slujire în timpul căreia observ cât de bine primesc ceea ce li se spune”. În acest caz intervine cel de-al treilea factor psihologic în procesul de învățare: auditorul însuși. În asemenea momente critice de „dezgust, lehamite” râvna celor ce doresc
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
arătat de cei doritori să mă asculte îmi dovedește că vorbirea mea nu este atât de lipsită de căldură. Din delectarea produsă lor, îmi dau seama că ei se aleg cu un folos și îmi dau toată silința să nu neglijez această slujire în timpul căreia observ cât de bine primesc ei ceea ce li se spune”. Prelegerea trebuie pregătită temeinic, pentru a se evita improvizația, după un anumit plan, asemănător celui prezentat de Fericitul Augustin: „voi trata, așa cum îmi inspiră Dumnezeu, mai
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
poată fi gestionat; - adăugarea duratei de timp fiecărei sarcini; - stabilirea relației de timp Între sarcini; - determinarea tipurilor și cantităților de resurse necesare; - stabilirea responsabilităților membrilor echipei de proiect pentru fiecare sarcină. Stabilirea bugetelor este un alt aspect care nu trebuie neglijat de către managerii de proiect. Eficiența proiectului depinde de modul În care sunt gestionate costurile financiare În vederea realizării proiectului propus. Principalele tipuri de costuri sunt următoarele: - obiecte și lucruri ce trebuie achiziționate și fără de care nu se pot realiza activitățile proiectului
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
misiunea grădiniței și, pe baza ei, țintele strategice pentru dezvoltarea instituțională. Apoi am construit opțiunile strategice și, pe baza acestora am stabilit programele și acțiunile concrete. Insist asupra acestui aspect Întrucât majoritatea ofertelor manageriale se concentrează pe aspectele concrete, operaționale, neglijând aspectele strategice, de politică educațională a uității școlare. De altfel, incapacitatea de a gândi strategic, pe termen lung, este considerată una din slăbiciunile majore ale culturii manageriale În general - nu numai În domeniul educațional. f). Proiectul este negociat În toate
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
management al resurselor umane, ulterior s- a dovedit a avea extrem de multă importanță: recrutarea unor persoane pentru posturile care li se potrivesc, instruirea acestora în raport cu tot ceea ce apare nou în aria lor de activitate, motivarea eficientă, sunt aspecte deloc de neglijat care duc la productivitate, performanță și succes. Pe măsură ce organizațiile se transformă pentru a-și mări competitivitatea, resursele umane joacă un rol cheie în a ajuta aceste organizații să se descurce într-un mediu competitiv în rapidă schimbare, caracterizat de o
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
informare privind resursele umane, formarea profesională, sistemul de salarizare și motivare, evaluarea performanței profesorilor și posibilitățile de promovare existente în prezent , preocuparea pentru menținerea și dezvoltarea resursei umane care este o constantă și o prioritate. Este o problemă deloc de neglijat cu care se confruntă azi învățământul, fluctuația de personal, care are consecințe negative asupra rezultatelor, a performanței și realizării prestigiului școlii. 1.2. PREZENTAREA LICEULUI TEORETIC „MIHAI EMINESCU” BÂRLAD Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad este situat pe str. Mihai Eminescu
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
asanarea spațiului public și privat, prin revenirea la simplitatea comunicării, prin refuzul unei medieri oferite de obiecte în relațiile interumane. Acestea sunt, după părerea mea, niște obiecții parțial justificate. Există, de exemplu, situații absurde în care utilizatorii de Facebook își neglijează prietenii din copilărie pentru iluzia unor noi prietenii virtuale. Mai mult, nu puține sunt cazurile în care parteneri de conversație aflați în aceeași încăpere se ignoră reciproc în favoarea trimiterii unor mesaje electronice. Pe de altă parte, însă, nu putem ignora
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
1943, Harold Nicolson, fost expert al delegației britanice în 1919-1923, ținea la Stockholm o conferință în care apăra tratatele de la finele primului război și își exprima îndoiala asupra păcii viitoare 30. Delegația americană s-a retras de la conferință. Wilson a neglijat să-și ralieze voturile liderilor opoziției, iar Senatul a respins Tratatul de la Versailles cu Germania și a refuzat să confirme angajamentele luate de președinte față de Franța și Anglia. SUA a revenit la izolaționism și la neutralitatea tradițională, conformîndu-se testamentului politic
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în arhivele românești și rusești. Autorii s-au documentat copios în Arhiva Națională a Statelor Unite, dar și în alte arhive și biblioteci americane ce conțin materiale referitoare la politica externă a României între anii 1947 și 1990. Nu au fost neglijate nici bibliotecile președinților Harry S. Truman, Dwight D. Eisenhower, John F. Kennedy, Richard M. Nixon, Gerald R. Ford și Jimmy Carter. Măcar din acest punct de vedere, al documentării extrem de minuțioase, apariția versiunii românești a volumului marchează o dată importantă în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
le "trage rușilor un bobîrnac". Mulțumim, de asemenea, ambasadorilor William Crawford, Harry Barnes și O. Rudolph Aggrey, pentru analizele și comentariile lor. În sfîrșit, le mulțumim și celor pe care îi iubim și care ne-au îngăduit, cu bunăvoință, să neglijăm cîteva din îndatoririle pe care le aveam, pentru a putea zăbovi în arhive, în fața microfilmelor sau a calculatorului. Deosebite mulțumiri pentru Brenda, Christopher și Megan Harrington, Bruce, Mary, Brian, Karen și Scott Courtney și Jodi Rafus. CAPITOLUL I Generalități: Război
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
limpede pentru toată lumea pe 23 mai 1956, cînd raportul a fost publicat în "Scînteia". Gheorghiu-Dej preciza acolo că în România nu există nici o problemă legată de cultul personalității. Singura greșeală pe care o făcuse conducerea de partid fusese aceea că neglijase să pună publicul la curent în mod mai detaliat cu devierile "clicii Pauker". Așa se explica faptul că mai rămăseseră cîteva manifestări ale acestui cult respingător, dar aveau să fie în curînd eradicate 856. Cît despre opozanții liberali, Constantinescu și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și singurii furnizori erau vest-europenii. Întrucît oamenii de afaceri americani nu se puteau împăca prea ușor cu acest aspect, ei au început să exercite presiuni asupra Congresului, pentru ca acesta să amendeze legislația în vigoare. Nici presiunile externe nu erau de neglijat. Polonia voia să-și intensifice comerțul, în timp ce România dorea abia să inițieze relații comerciale. Și mai era și scrisoarea lui Hrușciov, din iunie 1958, care critica restricțiile paralizante impuse Executivului prin Legea Battle. În consecință, pe 15 aprilie 1959, senatorii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
extindă contactele dintre Est și Vest. Pe 16 mai 1963 el a cerut Comitetului de Analiză a Controlului Exportului să studieze tot ce era legat de problema comerțului între Est și Vest, inclusiv posibilitatea dezvoltării semnificative a acestuia, fără a neglija, însă, interesele securității naționale. La scurt timp după aceasta, Kennedy a supus aceeași problemă atenției Consiliului de Planificare Politică al Departamentului de Stat975. București și Washington În tot acest timp, climatul generat de evenimentele din Cuba, de întîlnirea la nivel
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trebuiau să fie, însă, mai mari decît importurile și de aceea, producția României trebuia să se axeze pe produse care să aducă un mare beneficiu în valută 2035. Aceasta însemna, implicit, că necesitățile consumatorilor interni aveau să fie, în continuare, neglijate în favoarea pieței exporturilor. Congresul a adoptat două planuri pentru perioada 1981-1990. Unul era axat pe cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, punînd accent pe folosirea electronicii și roboticii în industrie. Celălalt prevedea alocarea unui volum mai mare de investiții pentru explorări
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
manifestă atât în istorie cât și la sfârșitul acesteia. Practica misionară a Bisericii Ortodoxe, atât pe plan intern cât și extern, a depins de condițiile istorice, care nu întodeauna au fost favorabile dezvoltării ei. În aceste condiții, Ortodoxia n-a neglijat misiunea în spațiu adică Biserica în mișcare, preocupată cu ecumenicitatea ei geografică, cu extinderea și prezența ei „în afară”. Totuși, ea a preferat misiunea în timp, adică Biserica în construire, preocupată cu dinamismul ei eclezial, intern istoric, prin succesiunea generațiilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]