3,017 matches
-
statului, prin "atingerea cu bulgarii", a alterat sufletul latin al limbii române. O mare victorie s-a repurtat odată cu reintroducerea limbii române în locul celei slavone în secolul al XVII-lea. "Ivindu-se d-asupra horizontului rumânesc o lumină care împrăștie negura limbei slavone, limba rumânească se-desrobi, se ridică la cinstea ce i se-cuvine, și întemeidu-se o tipografie rumânească, rumânii începură mai mult a fi rumâni cunoscându-și drepturile naționalității" (Aaron, 1835, p. xiv). Independența românității se dobândi așadar și prin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
astfel că fiecare urmaș primește în dar un inel. După moartea tatălui fiecare s-a lăudat că are inelul, dar nimeni nu a putut distinge bijuteria inițială. Așa că toți au fost mulțumiți, iar taina inelului autentic s-a risipit în negura timpului. „Această nuvelă exprimă o toleranță sui generis, ceea ce înseamnă un fel de indulgență diplomatică și comercială pentru o concepție neortodoxă. O astfel de toleranță putea fi găsită numai în republicile mercantile italiene... ”528 „Primele trei povestiri, mai mult sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
învins, / Maică-sa a râs / Și din gur-a zis: / Cine-a ști și-a spune / Altă rugăciune / A Prea Sfintei Vineri / Totdeauna joi seara / Câte de trei ori / Și vineri dimineața / Câte patru ori / Scos îi va fi sufletul / Din negură, / Din păcură, / Din văpaia focului, / De supt talpa iadului / Din viță, / În viță, / Până într-a șaptea viță." 203. Când se face cumetria masa dată în cinstea nașilor, în ziua botezului femeia care a născut (numită "nepoată" în Bucovina) trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
brațe, / Fiu-ncepe a scânci: / Taci, fiule, nu scânci, / Că maica ție ți-a da/ Două mere, / Două pere, / Două țâțe mugurele / Și maica ție ți-o da / Măturiță de d-aur / Să mături cerul de nori / Și pământul de neguri. / Și cheile raiului / Din fundul paharului."134 Această simbolistică a mărului apare și în colindele bucovinene: "La portița raiului / Șede Maica Domnului / C-un fiuț micuț în brațe: / Taci, fiuțule, nu plânge, / Că maica ți-a aduce / Două mere, două
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reținut faptul că, uneori, semnul exclamării se folosește În scrisori, după formula de adresare: „Salut!”, „Fraților români!”, „Stimați compatrioți!”. Dacă o interjecție este urmată de un substantiv În vocativ, semnul exclamării este Înlocuit de virgulă: „O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi/ Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi” (M. Eminescu). Ca și În cazul semnului Întrebării, după semnul exclamării, „inițiala majusculă marchează Începutul altui enunț și presupune o pauză precedentă mai lungă, pe când inițiala mică semnalează continuarea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
înecul în detalii" (André, 2009, p. 180). Supărarea și suferința Suferința este o stare emoțională negativă în care suntem dezamăgiți de celălalt, de noi. Așteptările noastre au fost zadarnice, neconfirmate, distruse. Trecem printr-un moment de nedumerire, de dezorientare, de negură. Potrivit specialiștilor, putem vorbi de două tipuri de supărări: una nocivă și alta oricât ar părea de surprinzător benefică. Din punctul de vedere al lui W. Dryden (2000), "evenimentele sau modul de a acționa al altor oameni nu ne provoacă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
devenite la un moment dat istorie și face un adevărat cadou nesperat, de înaltă ținută și rigurozitate științifică, tuturor celor interesați nu numai de trecutul Bârladului, ci și de un anumit mod de gândire a unei întregi generații dispărute în negura timpului. Constantin Hușanu 13 MOTIVAȚIILE AUTORULUI Clepsidra timpului lucrează. Nesupravegheată, poate acoperi cu praful acumulat oamenii și faptele lor.... Din nostalgie dar și din îndatorare și prețuire pentru timpul trecut, cât și pentru împrospătarea amintirilor - ale mele și ale celor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de dra R.G.; „Călătorul ascuns” de Hans Hoffmann, traducere de R.G.; „Originea Hușilor”, un serial deosebit de interesant etc. Ziarul Bârladul a fost scos de ardeleanul Solom on Haliță și tecuceanul G Ghimbășanu. S‐a bucurat și de colaborarea profesorilor Grigore Negură, C.Slobozeanu, St. G. Drăgănescu, Ion Chiriacescu și Th. G. Emandi. Mai apar lucr ări semnate: Gh. Ghibănescu, D.H. Petrovici, D.G. Dorin, Lazăr Grecea, 27 Anghelachi S. Crețu, Constant Drăgulinescu, Leo n Gârbea. Mai ales în primii ani ziarul a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Lupașcu de la 9 octombrie la 20 noiembrie 1903, ba și a cincia oară în 1905. Bârladul spune Grigore Crețu în „note" la lucrarea „Tipografiile..." a fost redactat, ca organ conservator, de T. Emandi, V. Simionov, St. Drăgănescu și Grigore Negură. În Paloda XXII 48 (27 septembrie 1903), sub titlul „Cronica hazlie" se publică „O ședință a Comitetului de redacție a „Bârladului". Aceasta e dovada că ziarul a apărut și după 1902, purta numărul de ordine 2 și era tipărit la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Comitetului de redacție a „Bârladului". Aceasta e dovada că ziarul a apărut și după 1902, purta numărul de ordine 2 și era tipărit la atelierul Lupașcu. Bârladul de la nr. 9, 1903, avea în comitetul de redacție pe T.G. Emandi, Grigore Negură, M. Vasiliu Cristescu, C. Slobozeanu, G. Oprișan, S.G. Drăgănescu și I. Chiricescu (după Nerva Hodoș Al. Sadi Ionescu „Periodicele românești"). Biblioteca „Stroe Belloescu” din Bârlad deține numere ale ziarului din anii 1887, 1888, 1902, 1903, 1908, 1909, 1911, 1912, 1914
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
entuziaști în acțiunea de aplicare a reformelor preconizate. Boierul unionist bârlădean Manolache Costache Epureanu din ministru cu diferite portofolii a ajuns chiar primministru. Vorbind despre ziarul “Bârladul”, fondat de ardeleanul Solomon Halița și tecucianul G. Ghimbășanu, având colaborarea profesorilor Grigoe Negură, C. Slobozeanu și Se știe, din Comitetul Unirii pentru Moldova, înființat la Sion, Dumitru Cerchez, Dumitru Miculescu și alții. 241 subscripție pentru ridicarea la Bârlad a monumentului lui Manolache Costace Epureanu (1824 1880), eternizându-l. Omagiu a descendentei acestuia este
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au mai semnat: Gruia Novac, Mihai Ni cu, Doru Gabriel Craus. Redacția și administrația Bârlad, str. 1 Decemb rie. * 279 Bârladul Nr.1 - număr omagial „Gând afectuos" lărgește cercul distinșilor dascăli, adăugându i și pe neuitații și mult prețuiții Ștefan Negură, Grigore Ionescu, Veronica Tuchilă și, poate, ar fi trebuit amintiți și Emilia Ciocan, Elena Popescu, prof. Bădărău, Ghe. Popescu (Pătrățică), Trăian Tănase ș. a. În „Cale lungă, drum greu", Gruia Novac prezintă revista care „ieșea în lume", arăta că bilunara de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Carol Drimer, publicist; C. Pajură, învățător și ziarist, Eugen Relgis, publicist; I. Klein, profesor și ziarist; Cabs, redactor la Arta Grafică; Gogu Cristescu, literat; Camil Baltazar, publicist; Mialy Crill, Gh. Dinu, literat; I.D. Cușman, P. Mușoi, publicist; Mary Aizicov; M.S. Negură; I.M. Har, Remus Cerbu - Murgeni, publicist. Revista oferă publicistică și versuri de esență socială, cronică literară și revista presei; „Cuvânt către cititori”, ”De prin ziare, cărți și reviste”. * Idealul,revistă lunară literară - politică - socială. Apare la Bârlad ( 1 ianuarie - mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
domnului profesor Const. Th. Moroșanu, pe care l-am avut și noi profesor. Rândurile domnului G.Ursu, ne-au amintit de frumoasele clipe ale copilăriei, de domnul profesor Moroșanu ca și de alții ca: domnii prof. Ghimuș, Trandaf, Iliescu, Ursoiu, Negură, Balaban etc. Articolul domnului Ursu, îi face cinste.. Cinstind pe domnul profesor Const. Th. Moroșanu, cinstește munca, dragostea avântată de țară, caracterul. Interesantă este traducerea din rusește a părintelui Gheorghe Armașu, „De unde a provenit credința în Dumnezeu?" Ar îi fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de lumină în minte, cele dintâi sentimente în inimă și deprinderi d e viață... ... Aproape că nu este poet, care să nu‐și fi exprimat în versuri sentimentele de iubire și adâncă venerație față de mamă.” „O mamă, dulce mamă, din negura de vremi, Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi.” Spun alte versuri: „O mamelor, în mâinile voastre, mai mult ca în oricare altele, este mântuirea lumii.” - spune un alt gânditor. Am în față și situația căminelor de orfani
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
odinioară și azi”) 418 Revista Matematica bârlădeană Revista „Matematica Bârlădeană” de matematici elementare a Societății Matematica Bârlădeană - creată în 1921 de directorul Liceului „Codreanu” - profesor Cezar Ursu și colaboratorii - care a desfășurat o bună activitate, fiind coordonată de profesor Ștefan Negură (1921 - 1923); 1926 - 1927; 1928 - 1930), N. Martiniuc (1923 - 1924), și N. Gaiu (1925 - 1926; 1927 - 1928) - în toți cei 9 ani de existență societatea având ca președinte de onoare pe regretatul și apreciatul Ștefan Negură. Revista apare lunar, primul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
coordonată de profesor Ștefan Negură (1921 - 1923); 1926 - 1927; 1928 - 1930), N. Martiniuc (1923 - 1924), și N. Gaiu (1925 - 1926; 1927 - 1928) - în toți cei 9 ani de existență societatea având ca președinte de onoare pe regretatul și apreciatul Ștefan Negură. Revista apare lunar, primul număr în februarie 1926, până în 1930. Tipografia, „Tiparul Tutovei”, strada Regală nr. 126 Bârlad. Se menționa: articolele, exercițiile, problemel e de propus și soluțiile lor ce se trimit pe adresa: N. Gh. Gaiu, profesor, strada Regală
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Gaiu Gh. Emanoil; „Chestiuni remarcabile” de Micu Grumbaum; bibliografie, redacționale - un fel de poșta redacției, exerciții sosite de la colaboratori. Revista nu‐și indica colectivul redacțional dar o pagină din numărul 2 cuprindea o listă cu membrii: N. Martiniuc, Șt. Negură, Ion Nechita, Gaiu Nicolae, Grumbaum Micu, Mirce a Vasiliu, Ernest Oprișan, B. Barbălatt T.B. - student - Paris, Ozias Schachter, Galați, Gaiu Gh. Emanoil, Coșniță Virgil, Nicolau V.Gh., Victor Oprișanu, Moscovici Adolf , Filimon C.I., Panaitatu Gh., N. Dragomir, Haim David - Bârlad. * România
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la muncă, ea este cunoscută ca opresivă, alienantă. Este omniprezentă nu doar prin legi, regulamente, dar și în raporturile cotidiene dintre superiori și inferiori. Roger Garaudy acuză faptul că toată viața este "încorsetată de structuri și morale care vin din negura secolelor și care nu corespund cu nimic nevoilor și aspirațiilor de astăzi". Rigoarea morală (B. 3.) este cea care opune rezistență cuceririlor libertății și permisivității. Nu e nimic mai "demodat" decât să te referi la principii etice sau la "ordinea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
1942 și 10 februarie 1944. Revista publică poezii, proză, articole de istorie literară, amintiri ș.a. Colaborează cu versuri G. Tutoveanu, D. Stelaru, Ion Buzdugan, Ion Potopin, Theodor Al. Munteanu, Dimitrie Iov, Emil Giurgiuca, Ion Șiugariu; cu proză: B. Jordan, Al. Negură, Iulian Vesper, C. Salcia, Ion Ojog, Ernest Verzea; cu articole: Gabriel Țepelea (Un animator: Octavian C. Tăslăoanu), Cicerone Theodorescu (Scriitorul și neamul), Eugen Jebeleanu (Ferestre spre Octavian Goga), Pericle Martinescu (Destinul cultural al provinciei); cu amintiri: N. Dunăreanu (Barbu Delavrancea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285662_a_286991]
-
Eliade în cinci interpretări, Cluj-Napoca, 2001; Liviu Rebreanu, Brașov, 2003; Clepsidra răsturnată. Convorbiri cu D. Țepeneag, Pitești, 2003. Ediții, antologii: Teodor Scorțescu, Concina prădată, pref. edit., Cluj-Napoca, 1982; Octavian Goga, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1985; Mihail Sadoveanu, Țara de dincolo de negură. Valea Frumoasei. Poveștile de la Bradu-Strâmb, pref. edit., Cluj-Napoca, 1987; Tudor Arghezi, Între două nopți, pref. edit., București, 1994; Mircea Streinul, Ion Aluion, pref. edit., Oradea, 1995; Paul Georgescu, Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie (Corespondență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
cuvintele grele ale lui Ștefan. Citi: „Au curs lacrimi de sănge întunecat cănd ochii tăi au trecut prin mine. M-ai atașat la decor ca pe o haină în cuier.Am îmbătrănit prăfuită și nedorită.Mi-am pierdut inima în negura tristeții, spune-mi ce drum să apuc să o aduc acasă? Ne-am rătăcit unul de altul într-un labirint infinit.” Gavriel simțea nebunia și disperarea înlănțuindu-l.În cele din urma reuși cu o forță extraordinară să o parcurgă
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
Cluj-Napoca, 1984; Mereu iubirea, București, 1988; Însoritele izvoare, București, 1989; Inscripții pentru mileniul trei, Cluj-Napoca, 1989; Trecând prin anotimpuri, pref. Petru Poantă, București, 1990; Transparențe, Galați, 1993; Melancolii policrome, Cluj-Napoca, 1994; Când cocoșii uitară să mai cânte, Cluj-Napoca, 1998; Cad negurile, Cluj-Napoca, 1999. Traduceri: Anatoli Râbakov, Stiletul, București, 1962 (în colaborare cu Marcel Gafton). Repere bibliografice: V. Fanache, Petre Bucșa, „De n-ar veni noaptea...”, TR, 1969, 38; Dumitru Micu, „De n-ar veni noaptea...”, RL, 1969, 39; Victor Felea, Petre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
reacții chimice ai influențat-o în mod pozitiv și pe care ai influențat-o în mod negativ. Treptat geniu colectiv creator a realizat sulfamidele (printre ele D.D.S., promina), care sunt mai toxice pentru organism (de pînă la 15 ori). În negurile medicinei alopate este demn de amintit lupta dusă împotriva Bacilului KOCH. În 1946 apare Sreptomicina și cu iuțeala unui fulger se impune în tratamentul celor infectați cu acest bacil. Prin utilizarea acestui medicament s-a observat că microbii devin rezistenți
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
rămînă neaplicată". Lege știută și recunoscută de toate guvernele ce s-au perindat de atunci și pînă în ziua de azi, și a continuat, din nefericire, să rămînă consecvent neaplicată. Practica nepotismului își are rădăcinile, cum ar spune junimiștii, în negura timpului, una de la care nici în vremea în care condeiul lui Eminescu înnegrea paginile foii conservatoare, nu era abatere. Nici noi nu încercăm a ne iluziona că astăzi ar fi altfel, că practica nepotismului ar fi doar amintire. Cu tristă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]