3,633 matches
-
mulțime de necunoscuți curioși să-l privească în timp ce se prefăcea adormit. A fost trădat de prinții de sânge, care erau membrii familiei sale, a fost înșelat din nou de vara sa, cu care existau tratative în privința unei căsătorii. A privit neputincios cum mama sa este umilită, iar nașul său este nevoit să fugă pentru a scăpa de mulțimea furioasă. Ludovic al XIV-lea a avut astfel ocazia să vadă viața în întreaga sa dimensiune, de la copilăria fericită când se juca cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
anatema asupra montajului : „Supraevaluarea montajului reprezintă primatul formei asupra conținutului, izolarea esteticii de politică”. Apoi a așezat pe tron scenariul literar convențional : Povestirea reprezină expresia constructivă a ideii care stă la baza operei. O operă de artă fără povestire e neputincioasă în a exprima o idee cât de cât semnificativă. Iată de ce vrem pentru filmele noastre o povestire ca bază pentru exprimarea de idei, a direcției lor, ca o condiție asiguratoare a caracterului lor de masă, deci a interesului audienței. Cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Grupul este pus în fața unei văioage care nu e câtuși de puțin obligatoriu să fie sărită, se poate coborî în ea și urca dincolo sau poate fi ocolită, dar regizorul are nevoie de episodul săriturii ca să ne arate un Șef neputincios, paralizat de frică. Când bătrânul Aristide „moare” și, după ce este cărat câteva zeci de metri, învie, este luat la bătaie de întreg colectivul - reacție îngroșată, neverosimilă, menită să ilustreze dezumanizarea grupului ca o planșă didactică. În sfârșit, pe fata care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sistemul dependenței personale, se afla cu mult înaintea societății patriarhale românești, care a suferit impactul cu o lume și o organizare necunoscute, provocând neînțelegeri, nemulțumiri și proteste. Bucovina cu locuitorii ei, în marea majoritate români, s-a aflat singură și neputincioasă în fața unei puteri abuzive, care nu acționa direct de la Viena, ci prin intermediari poloni și ucrainieni, ceea ce a dus la abuzuri și nemulțumiri provocate, îndeosebi, de colonizarea masivă cu elemente huțulo-rutene și ucrainiene. Încorporarea Bucovinei la Galiția nu s-a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
urmare, din perspectiva dezvoltării sociale a României, nu doar productivitatea economică este scăzută, ci și ceea ce am putea numi „productivitate” socială, de exemplu capacitatea de a construi, mai precis de a cataliza apariția comunităților. În spațiul românesc contemporan, comunitatea este neputincioasă, lăsând astfel neîndeplinite diverse funcții atât în planul vieții cotidiene, cât și la nivel societal, aruncând societatea românească în anomie. Printre cauzele esențiale ale situației noastre actuale se situează și deficitul comunitar, operaționalizat prin diversitate comunitară scăzută, slăbiciune la nivelul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
instituțiile școlare și universitare a unui climat de ordine și disciplină fără de care nu se poate vorbi de educație în sensul propriu al termenului. Influențele mediului social tot mai nefavorabil și ale grupurilor de prieteni fac din familie un spectator neputincios la modul cum se realizează educația copiilor ei. Educația familială, școlară și socială nu se poate înfăptui în mod normal fără respectarea unor principii și reguli, fără ordine în toate, fără disciplină. Toate acestea presupun însă și un anumit grad
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
economice globale, impuse în temeiul Rezoluției 687, ca un nonviolent instrument de politică etică. Deși sancțiunile economice asupra Irakului au produs unele rezultate semnificative de dezarmare, nu au reușit să atingă toate obiectivele de politică și le-au afectat profund neputincioasă și vulnerabilă stare a cetățenilor irakieni. Consiliul de Securitate acceptă implicit o astfel de evaluare negativă, deoarece nu mai folosește sancțiuni economice globale în alte crize de securitate.<footnote Global Policy Forum, Iraq SanctionsHumanitarian Implications and Options for the Future
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
și forța coercitivă a statului, manifestată prin intermediul organelor judiciare, căci nu trebuie să uităm cuvintele lui Blaise Pascal „Este drept ca ceea ce-i just să fie urmat; este necesar ca cel mai puternic să fie ascultat. Justiția fără forță e neputincioasă, puterea fără justiție e tiranică. Justiția fără forță este contestată pentru că există totdeauna oameni răi; forța fără justiție este condamnabilă. Prin urmare trebuie să punem la un loc justiția și forța și pentru aceasta să facem ca ceea ce-i drept
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
de modă, hoteluri, autoturisme de lux, imobile ce rivalizează cu proprietățile princiare, trusturi de presă și posturi de televiziune, locuințe de vacanță și, nu în ultimul rând, substanțiale conturi în străinătate. Este, așadar, limpede pentru omul de rând care asistă neputincios la acest spectacol că în teritoriul ocupat de crima organizată, acționează profesioniștii din lumea comerțului, investițiilor, finanțelor și băncilor într-o perfectă articulare cu exponenți ai puterii. Afacerile ilegale de mare amploare contrabanda, evaziunea fiscală, traficul de droguri, spălarea banilor
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
începutul următorului. Răzvan, personajul principal, este construit în viziune populară, ca un luptător legendar pentru dreptate, suferință personală topindu-se în răzvrătirea socială. Că erou romantic, el este structurat contradictoriu, înzestrat cu calități de excepție, de care este conștient dar neputincios în afirmarea lor, apăsat de prejudecățile ce-i ignoră virtuțile. Astfel, el este generos, modest, are sentimentul responsabilității, dragoste de semeni, sete de libertate, dezaprobare față de stăpânitorii haini pe care ii urăște, are spiritul datoriei, o iubire pătimașa pentru Vidra
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
acuzând apoi tulburări la nivelul limbii, cu contracturi involuntare, urmate la 3 zile de opistotonus și la 6 zile de deces [7]. În secolul II, Areteus din Capadocia descrie boala drept o „calamitate inumană” și singura situație în care medicul neputincios, aproape dorește decesul bolnavului pentru a-l scuti de chinuri înfiorătoare [14]. 9.1.1. INCIDENTA SI EPIDEMIOLOGIE Deși progresele în medicină permit astăzi să considerăm tetanosul ca o boală total evitabilă prin profilaxie specifică, încă se înregistrează un număr
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
anului 1945, când specialiștii OSS avertizau conducerea americană asupra primejdiei pe care, după preconizata încheiere a războiului, avea să o reprezinte expansiunea sovietică 2. De altfel, însuși Winston Churchill, unul din artizanii conștienți ai hărții europene postbelice, realiza atunci, formal neputincios, și conchidea totodată, poate cinic, că „era firesc să crească ambițiile rusești: comunismul sălta capul în spatele frontului sovietic, vuind de bubuitul tunurilor. Rusia devenea mântuitorul, iar comunismul, Evanghelia pe care o aducea”3. La rândul său, reputatul istoric Peter Calvocoressi
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
și mortifica trupul. Viața pământească începe a fi prețuită în sine, ca un bun, ca o valoare intrinsecă, nu ca o pregătire pentru viața de dincolo, scriitorul râvnește gloria pământească, nu mântuirea veșnică a sufletului. Omul care îngenunchiat umilit și neputincios în fața altarului, simte că este o ființă în carne și oase, că are instincte, sădite în el de natură, pe care biserica căutase în zadar, să le înăbușe, dar pe care în bună parte izbutise să le disciplineze, simte, în
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
opus cartesianismului decât realismul ideilor platoniciene și exemplaritatea esențelor. Dacă e permis a se vorbi despre realismul esențelor, e în măsura în care, în interiorul spiritului meu, ideile clare și distincte se prezintă ca realități contra cărora propria mea gîndire nu poate nimic, e neputincioasă în a le distruge sau modifica, pe scurt, ele sunt atunci în calitate de naturi adevărate și imuabile, implantate în mine de Dumnezeu. Dacă e permis a vorbi despre exemplaritate, este în măsura în care Dumnezeu este instar archetypi în raport cu ideea pe care o avem
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nu mai poate reveni asupra lor. Deși primite fără voia sau fără știința mea, parte dintre ele pot, odată contestate, să fie modificate, înlocuite, reconstruite la nivelul libertății mele. Celelalte limite sau determinații sunt imuabile, au caracter de fatalitate: sunt neputincios în fața lor și nu pot decât să le accept ca atare. Sexul, zestrea somatică, zestrea mentală, ascendența, rasa, națiunea („tribul“), epoca sunt limitele imuabile, determinațiile asupra cărora libertatea mea nu se mai poate exersa ulterior. Nu pot, bărbat fiind, să
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de preluare de sine în proiect. Acest „eu“ gol, care premerge oricărui proiect și care se refuză oricărei preluări în proiect, îl descopăr apoi în lene. Acest „eu“ gol, care apare la capătul oricărei neizbutite preluări în proiect, care rămâne, neputincios, în fața hotarelor propuse și neatinse, îl descopăr deopotrivă în ratare și în bovarism. Dar pentru că hotărârea poate să fie și hotărâre în privința altuia, orice preluare în proiect poate să fie o ieșire din granițele proprii, poate să fie o depășire
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
el cu întrebări prostești, încercăm să-l modelăm după bunul nostru plac, îl tragem în atmosfera stătută a existenței noastre drămuite în timp, ne văicărim fără rost. Totuși, de vreme ce nu am făcut nimic pentru a l pricinui, rămânem și altminteri neputincioși în privința lui. Cu un singur lucru îi putem ieși în întâmpinare: în fiece clipă, bucuria reculeasă pentru ceva de necuprins în timp. CELĂLALT. Zeii nu dăruiesc orbește. Darul lor are un tâlc și cel care îl primește nu poate fi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și ca dramă a sentimentului autentic. Orice sentiment autentic se desfășoară ca dramă. Prea delicat pentru noi, el poate să se destrame în urzeala calculelor menite să apere liniștea lui „aici“; prea firavi pentru el, el poate să ne destrame, neputincioși cum suntem să-l adăpostim până la capăt în noi. Nimeni nu poartă până la capăt povara darului venit de sus. De-abia l-am dobândit și, temându-ne că l-am pierde, am vrea totodată să ne desprindem de el. Iar
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
înțeles astfel, mult mai bine, care este rolul familiei și acum știe cum a apărut expresia ,,Cine n-are bătrâni, să și-i cumpere”. A venit acasă sensibilizat și a promis că va fi întotdeauna alături de cei bătrâni, bolnavi și neputincioși. Elena Apetria-Moruzi Activitatea a fost minunată și a vizat mai multe aspecte - realizarea de felicitări, vinderea lor, ajutorarea bătrânilor cu mici daruri. În săptămâna luminată, părintele le-a oferit elevilor și o oră de cateheză, pregătindu-i pentru Paște, făcându
A primi, a dărui, a fi... Pași spre educație by Carmen-Mihaela Pelin, Doina Uncescu, Felicia-Rodica Hărămiță () [Corola-publishinghouse/Science/764_a_1817]
-
Înceți,timizi sunt pașii copilului prin viață, Dar forța-ntr-al lui zâmbet e-atâta de măreață! Câtă iubire-ascunde un suflet inocent Nu poate să cuprindă întregul orizont. Mânuța ce-ți întindem e chiar neputincioasa; Nu știe-a trasa planuri ori a zidi o casă, Dar dă o-mbrățișare cu-atâta dăruire! Și-aduce-n inimi frânte alin și fericire. Voi sunteți steaua noastră, ne oferiți lumină Prin daruri și prin jocuri, prin vorba calmă, bună. Noi
Sfera by Colessa Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93589]
-
și continuatoarea tradiției inaugurate de Sfântul Vasile cel Mare care, tâlcuind pe Sfântul Apostol Pavel, sfătuia comunitatea creștină că: tot ce este de demult, de la Sfinții Părinți predanisit, cinstei este vrednic. Iară adăosăturile cele nouă sunt foarte fără de cale și neputincioase. În situația în care dogmele se interpretau, liturghiile se revizuiau, iar canoanele se cereau revăzute, adăugate, formulate, și chiar anulate, profesiunea de credință a elitei intelectuale creștine era una foarte clară: mărturisirea credinței că Sfântul Duh a grăit prin Sinoadele
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de purificare. Va fi o operație scurtă, dureroasă, dar necesară. Altfel, Biserica noastră moare, înăbușită sub pretențiile statului și politicii, incapabilă de a reacționa, așa cum este încătușată voința înaltei ierarhii. Nu o spun eu. O spun chiriarhi care se văd neputincioși de a provoca o îndreptare. O spune situația Bisericii. Căci ce Biserică vie poate fi cea a noastră, când astăzi nu avem în ea trei oameni care să poată deveni episcopi? Când cei mai buni sunt zvârliți pradă înjurătorilor publici
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pot părea, și par de multe ori, sminteala cea mai mare, și însuși Apostolul Pavel nu se sfiește a vorbi de "nebunia lui Dumnezeu", dar adaugă că nebunia lui Dumnezeu se arată mai înțeleaptă decât înțelepciunea omului. Înțelepciunea omului e neputincioasă, precum și omul; este stricăcioasă, precum și omul; dar ceea ce ne pare nouă a fi o nebunie, dacă este dumnezeiască, să ne împărtășim cu această nebunie, și vom vedea că asta era înțelepciunea". 6 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
omul, dar nu este așa. Lupul n-a atacat niciodată omul fără un motiv serios (Înfometare, lovire, turbare etc. Omul Îl percepe ca pe un factor de rău, Învinuindu-l uneori pe nedrept, de uciderea unor animale domestice izolate sau neputincioase de a se apăra din motive de boală, deși În realitate, de multe ori, autorii acestor fapte sunt câinii turbați sau vagabonzi, care s-au Înmulțit În mod excesiv. Din biblie nu rezultă că Dumnezeu ar fi Împărțit dobitoacele În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sute și chiar mii de kilometriă, pe terenuri accidentate și acoperite cu vegetație diferită sau păduri, pe viscol și ger. Nu putem să nu relatăm succint cazul unui drumeț bolnav, care pe ger și viscol, În puterea nopții, a căzut neputincios sub malurile unui pârâu, pe care, de la mare distanță, câinele „DUHAN” l-a identificat În preajmă pe baza mirosului din aer, pe care l-a adulmecat. Acest om bolnav nu l-a uitat pe câine tot restul vieții sale. Nici
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]