KorAP: Find »[drukola/base=nerăbdător & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...113 114 115 ...142 >

3,538 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606

așezându-se pe scaun. —Mamă, a dat el din cap parcă nevenindu-i să creadă, ce ceartă grasă! Toți ne-am făcut arici. Aproape am simțit că-nțepenim ca niște cadavre. — Te referi la Don și Eddie? am întrebat eu nerăbdătoare să repar gafa. — Da, a oftat inconștient Fergus. Cum de-și închipuie Eddie c-o să scoată vreun ban de la Don? Șansele nu sunt prea GRASE! Ai putea crede că Don o să dea dovadă de-o oarecare... larghețe... am spus eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
seara Narcomanilor Anonimi. în prima zi, când mă uitasem pe panoul cu programe, mi se păruse că sunt un milion de întâlniri. Dar, în realitate, nu era decât una pe săptămână. Cum aia era prima mea întâlnire, eram curioasă. Aproape nerăbdătoare. Dar nu era decât o nebunie. Ceea ce s-a întâmplat a fost că eu, Vincent, Chris, Fergus, Nancy-gospodina, Neil și încă vreo două-trei persoane am tropăit către Bibliotecă. Unde ne aștepta o femeie blondă, frumoasă și cu accent din zona

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
ei se risipise. Hai, mă! a rânjit ea. Nu mai suport așteptarea asta! Hai să facem ceva mișto! Depresia teribilă cu care mă luptasem toată ziua parcă nu mai era așa de apăsătoare. — Hai să ne îmbrăcăm, am propus eu nerăbdătoare. Hai să ieșim! Detestam să stau acasă serile. îmi era teamă să nu pierd ceva. Asta era chestia grozavă cu cocaina. Când luai cocaină întotdeauna se întâmpla ceva minunat. Fie cunoșteai un bărbat, fie mergeai la petrecerea cuiva, ceva se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
dorință diavolească. —Da, așa e. E un vechi ritual irlandez... —Chinezesc, a spus Brigit în același timp cu mine. —A fost observat atât în cultura chineză, cât și în cea irlandeză, am reparat eu gafa. Aduce... —Noroc? m-a întrerupt nerăbdător băiețelul-fetiță. Exact. —Mulțumesc. —Cu mare plăcere. — Ar fi putut să ne cumpere ceva de băut, a observat Brigit cu amărăciune. L-am privit întorcându-se la grupul lui de prieteni - care erau la fel de tineri - și explicându-le ceva foarte entuziasmat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
nu mai putea să vorbească în numele lui! TICĂLOSUL! a urlat Brigit aruncând cu deodorantul meu în zidul din spate, din care recipientul a ricoșat cu forță. Scârba nenorocită! Să mă facă gringa! Ce insultă! — Da’ stai nițel, am sărit eu nerăbdătoare. Gringa nu e realmente o insultă. —Ei, da, mi-a replicat Brigit înfierbântată. Deci să ți se spună că ești o prostituată nu e realmente o insultă! Mulțumesc foarte mult, Rach... —Gringa nu înseamnă prostituată, am strigat eu. Când Brigit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
am auzit pe cineva strigând vreodată: —DU-TE-N PIZDA MĂ-TII! După care s-a întors și a început să se zguduie de râs. — Asta o să-l învețe minte pe cretin! —îmi dai voie și mie? am întrebat-o nerăbdătoare. Ești invitata mea. Brigit se prăbușea de râs. —Hmmm, mi-am dres eu glasul. OK, încep. DA, DU-TE-N PIZDA MĂ-TII! După asta, am căzut una în brațele celeilalte, râzând cu lacrimi. Soneria s-a auzit din nou

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
Cloisters, urma să plece foarte curând. —îți dai seama că dacă vrei să nu mai bei, i-a spus Josephine, când te întorci în lumea de afară, va trebui să-ți schimbi viața. Deja m-am schimbat, a zis Clarence nerăbdător. Știu acum despre mine lucruri pe care nu le descoperisem în toți cei cincizeci și unu de ani ai mei. Am avut curaj să-mi ascult familia povestind aventurile mele cu băutura. Și-mi dau seama c-am fost egoist

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
lingă oul! Am început să îndepărtez banda adezivă cu mare atenție. Mâinile mici și grăsuțe îmi transpiraseră. Dar figura nu mi-a reușit fiindcă odată cu ea am rupt și capacul cutiei de carton. însă am decis că eram mult prea nerăbdătoare ca să-mi mai pese și că aveam să-mi fac griji, în legătură cu acest detaliu, mai târziu. Cu gesturi solemne, am scos din cutie mingea roșie și lucioasă de ciocolată. Mirosul mi-a umplut nările. Disperată să încep să-mi îndes

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
La auzul cuvintelor ălora am început să plâng cu niște lacrimi zgomotoase, înspăimântate și pline de vinovăție. Termină, a șuierat mama către Claire. Și așa nu-i e bine. Apoi: — O să chemăm pe cineva să repare încuietoarea, a spus mama nerăbdătoare. Stai aici, ai grijă de Anna. Eu mă duc la doamna Evans ca să sun pe cineva. Imediat ce mama a dispărut, Margaret și Claire m-au regalat cu niște povești de groază despre fetele din clasa lor. Și lor li se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
de Paște. Oamenii care treceau în sus și-n jos pe stradă, întorcându-se de la școală sau de la serviciu și îndreptându-se spre mesele în stilul începutului anilor șaptezeci, se uitau la noi cu interes. Treceau pe lângă noi în grabă, nerăbdători să ajungă la piureul instant, urmat de frișca instant, fredonând un cântec de David Cassidy. Arătau splendid în bluzele lor din nailon. Așteptau să se termine războiul din Vietnam și să înceapă criza petrolului. în mod normal, aș fi fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
în canapea. După care și-a plimbat degetele făcute greblă prin păr și-a mai pocnit o dată canapeaua. Apoi, pe neașteptate, s-a apucat să cotrobăie printr-un sertar. Eu, Luke, Brigit, Shake și Gaz - mai ales Gaz - îl urmăream nerăbdători. Nimeni nu știa ce-avea Joey de gând. Era foarte supărat. Joey a găsit ce căuta. Ceva negru și strălucitor. Era un obiect prea mic ca să fie o armă, așa că trebuia să fie un cuțit. M-am întrebat dacă nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
să supraviețuiesc până în seara următoare. — I-ar părea foarte rău să rateze o piesă de teatru. Mai ales atunci când îl cunoaște pe fratele uneia dintre actrițele din distribuție. Telefonul a sunat, iar Brigit l-a devorat. — Alo, a zis ea nerăbdătoare. A, tu erai! Ce vrei? Păi, zi-mi ce vrei să-i spui și-o să-i transmit. Brigit s-a întors cu fața la mine. —E Luke, m-a anunțat ea. Zice să-ți spun că nu poate să trăiască fără tine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
mai multe ori lui Dumnezeu și poate că nu mai voia să facă afaceri cu mine. Cam cu zece minute înainte de reunirea grupului pentru principala atracție a după-amiezii, am simțit că-mi vine să vomit. Mi s-a întunecat privirea. Nerăbdătoare, am sperat că ăsta era preludiul iminentei mele morți. M-am târât către baie luând peretele în brațe. Din cauza petelor negre care-mi dansau în fața ochilor, abia dacă mai vedeam podeaua. Dar cum am vomat, m-am simțit din nou

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
așa de sexy și de frumos, așa de masiv și de al meu. Apoi i-am văzut expresia mohorâtă și rece și mi-am amintit că acum lucrurile stăteau altfel. Ședința a început. îi simțeam pe ceilalți pacienți foindu-se nerăbdători. Probabil că într-o altă viață stătuseră lipiți de ghilotină, mă gândeam dezgustată, refuzând însă să-mi aduc aminte cât de nerăbdătoare fusesem și eu atunci când CPI, a lor, venise să dea cu ei de pământ. — Poți să ne spui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
mi-am amintit că acum lucrurile stăteau altfel. Ședința a început. îi simțeam pe ceilalți pacienți foindu-se nerăbdători. Probabil că într-o altă viață stătuseră lipiți de ghilotină, mă gândeam dezgustată, refuzând însă să-mi aduc aminte cât de nerăbdătoare fusesem și eu atunci când CPI, a lor, venise să dea cu ei de pământ. — Poți să ne spui care e relația ta cu Rachel? l-a întrebat Josephine pe Luke. Sunt prietenul ei, a bolborosit Luke. Adică, fostul ei prieten

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
continuat el cu tristețe. Luke a ridicat ochii și pentru o clipă ne-am fixat unul pe altul. Pentru scurt timp, l-am văzut pe Luke pe care-l cunoșteam. Era îngrozitor de trist. —OK, în regulă, a intervenit Josephine, întrerupând, nerăbdătoare, introspecția visătoare a lui Luke. Presupun că ai încercat s-o ajuți pe Rachel atunci când ți-ai dat seama cât de gravă era dependența ei de droguri. —Desigur, a răspuns Luke. Dar la început mi-a ascuns realitatea, apoi a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
aici? m-a întrebat Francie veselă. —Pentru droguri, am răspuns eu, uluită. —Oooooo, cel mai mișto, a spus ea clătinând din cap, cu buzele strânse în semn de aprobare. Mergi și la întâlniri DA? Drogații Anonimi, mi-a explicat ea nerăbdătoare, fiindcă după fața mea temporar nedumerită era limpede că nu știam la ce se referise. Doamne, voi, bobocii! Numai la întâlnirile de aici, am răspuns eu aproape cerându-mi scuze. — A, nu! Astea nu sunt bune deloc! Așteaptă să mergi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
strigat - așa cum se găsea întotdeauna cineva să strige: — Să mă aștepți cu o bere în Flynns. Apoi, toți au plecat către ședințele de grup, iar eu am așteptat să fiu luată de-acolo. Ochii îmi înotau în lacrimi, dar eram nerăbdătoare, simțeam un soi de nostalgie, dar jubilam. Abia așteptam să-mi încep viața cea nouă. Stătusem la Cloisters aproape două luni și reușisem să supraviețuiesc. Mândria era cuvântul de ordine al zilei. Mama și tata au venit să mă ia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-se șchiopătând. Pe față i se citea resemnarea. Privirea mea s-a întâlnit cu cea a Jasminei în oglindă. —Sor-mea, mi-a zis ea în chip de explicație. Eu am zâmbit nervoasă. Deci ne-am înțeles, a spus ea nerăbdătoare. Poate c-o să fie bine, m-am gândit. Un nou început, tăierea vreascurilor ca și cea a părului din trecut. înainte către un viitor sănătos și sincer, cu un păr sănătos și sincer. —OK, am spus. Mâna care manevrează foarfecele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
ajunsesem? Nu, încă nu aveam de gând să mă dau bătută. Puteau să-mi ia Valiumul, cocaina, cărțile de credit, dar niciodată n-aveau să-mi răpească sufletul. Sau apetitul. Am putea să mergem să mâncăm ceva, am zis eu nerăbdătoare. Eu și Luke petrecuserăm unele dintre cele mai fericite momente din relația noastră în restaurante. — Asta încă avem voie să facem, nu-i așa? —Abia-abia, a fost el de acord. Avem voie atâta timp cât nici unul dintre noi nu vomită imediat după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
unui restaurant care mie mi se părea mai mult decât potrivit. Avea de toate: lumânări, fețe de masă în carouri și un patron grăsuț. De fapt, omul era de-a dreptul obez. Ce zici de restaurantul ăsta? am propus eu nerăbdătoare să-mi transform fantezia în realitate. — Nu știu, a zis Chris dând din mâini. E prea... Aș fi vrut să merg acolo. Dar, în loc să intru, am zâmbit și-am spus: — Da, e, puțin, nu-i așa? După care m-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
cântau așa de tare de-ți plesneau timpanele. Ce zici de locul ăsta? mi-a propus Chris. Cu buzele strânse, am ridicat din umeri. întreaga mea înfățișare spunea „Aici? Ai înnebunit de tot?“ — Atunci hai să intrăm, a zis el nerăbdător, deschizându-mi ușa. Cretinule, mi-am spus furioasă, dar fără să deschid gura. Când am intrat, zgomotul dinăuntru aproape că m-a doborât la podea. Atunci mi-am dat seama că începusem să îmbătrânesc și că Rachel, cea care nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
șanse mai mari să găsesc așa ceva în oraș, decât zăcând la capătul drumului, în Blackrock-ul meu suburban. Auzisem că Dublinul avea probleme mari cu drogurile. Așa că era firesc să am speranțe mari. Când am coborât din tren, m-am întrebat nerăbdătoare încotro s-o apuc. Cluburile de noapte erau locurile cele mai bune de unde puteai să faci rost de cocaină, dar foarte puține erau deschise la nouă dimineața. Un bar era probabil cea mai bună variantă. Dar unde? Care? Și de ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
i-am explicat că voiam foarte multă cocaină, iar el a părut a fi în stare să mă ajute. Și am nevoie și de niște calmante, am adăugat eu. —Temazepam? —Bine. — Pentru cocaină o să dureze ceva. Cât timp? am întrebat nerăbdătoare. Cam vreo două ore. —OK, am spus eu nemulțumită. Și-mi iau și eu partea mea din ea, a adăugat el. —OK, am bolborosit din nou. — Așteaptă în barul din capătul străzii. Tipul m-a ușurat de optzeci de lire

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
dădusem pe gât - Tiernan s-a întors. Aproape că nu-l mai așteptam, așa că am crezut că am halucinații. Eram așa de fericită încât mai că-mi venea să-l pup. Fericită și destul de beată. —Ai adus...? l-am întrebat nerăbdătoare. Când Tiernan a început să-mi fluture pe sub nas o punguță cu un praf alburiu, mi s-a tăiat respirația. Inima mi-a sărit din piept. Muream să pun mâna pe punguță. Eram ca o mamă care vrea să-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]