4,526 matches
-
un alter. Ar accepta cu cea mai mare bucurie să fie un clovn, o paiață mecanică într-o vitrină curată și luminată, o figurină de ceară din panopticum, propria sa fotografie, un pom, o statuie, chiar și o ființă a noroiului, orice altceva decât o ființă mutilată, estropiată identitar 219. Discursul literar blecherian poate fi ,,explicat" până într-un anumit punct prin cel kafkian, similitudinile fiind mult mai mari cu filosofia lui Kierkegaard. Adrian Majuru observa, în articolul Eul chinuit din
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Din iubire, ca și din boală, nu poți ieși vindecat. Doar moartea poate vindeca aceste răni: Era într-adevăr dânsa, dar femeia de serviciu avusese dreptate să se îndoiască dacă e în toate mințile. Tot obrazul îi era murdărit de noroi și de apă, rochia îi atârna în zdrențe și părul despletit se umpluse de nisip. În ce gunoaie se tăvălise pentru a ajunge la aspectul acesta de cerșetoare nebună? Emanuel avu o strângere de inimă mai penibilă decât la primirea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Fețele orașului, București, Editura Eminescu, 1988. Crohmălniceanu, Ov. S., Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale, I, București, Fundația România Literară, 1967. Demetriade-Bălăcescu, Lucia, Destăinuiri anti-literare, București, Editura Litera, 1979. Dumitru, Irimia, ,,Max Blecher între metafora zborului și metafora noroiului", în Introducere în stilistică, Iași, Editura Polirom, 1999. Florescu, Nicolae, Profitabila condiție, București, Editura Cartea Românească, 1983. Heinrich, Alfred, Peregrinările căutătorului de ideal. Inadaptare și alienare în literatură, Timișoara, Editura Facla, 1984. Ionescu, Eugen, Război cu toată lumea, I, II, București
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Barbu din etapa ermetică (acea piatră în rugăciune ce se despoaie din humusul primordial, prin medierea latențelor orfice), sau chiar energetismul teluric din cea parnasiană (Lava, Banchizele, Copacul). Câteva exemple din volumul Din versurile lui Ladima sunt ilustrative: "Felie de noroi e ciclul meu, / Spre capătul carent răzbat cu greu /"29 sau "Dar iezerele unul lângă altul sute, / Când râd arhipelagurile lumii mute / Gheyserii lungi lumina descompun / Ca munții de cristal și alaun //"30. La Camil Petrescu forța orfică se convertește
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și pe 1 Lydiard, A., Gilmour, G., (2002), Jogging with Lydiard, Editura Meyer and Meyer, Oxford (UK), p.43; Jogging de la A la Z II 9 caniculă, vara, sau iarna, pe temperaturi scăzute și condiții îngreuiate (ger, zăpadă, gheață, ninsoare, noroi etc.). Datorită reacțiilor determinate în organism, reacții care pun în interacțiune funcții, procese, organe, sisteme energetice etc., efectuarea efortului aerob sub forma practicării joggingului crește aportul de oxigen la țesuturi, determinând: eficientizarea funcției circulatorii (tonus sanguin, cantitate crescută de hemoglobină
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
sau în spatele unui prag de morene. LAC TECTONIC Cuvetră lacustră formată prin prăbușirea scoarței terestre. LAGUNĂ Întindere de apă marină, separată de mare printr-un cordon litoral de nisip, care poate comunica cu marea printr-o portiță. LAHAR Curgere de noroi în timpul erupțiilor vulcanice însoțite de ploi sau de pulverizarea apei lacurilor din cratere. LATITUDINE Distanță măsurată în grade, minute și secunde de la Ecuator spre cei doi poli pe meridianul punctului respectiv. LOESS Depozit sedimentar prăfos de origine eoliană sau coluvio-proluvială
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Gabriela Lungu sub titlul Cum vrea Dumnezeu (Editura Humanitas, 2009, 366 p.). Varrano este o mică localitate în nord-estul Italiei, înconjurată de păduri și străbătută de un râu care în nopțile de ploaie torențială își iese din matcă, umplând de noroi străzile. Întreaga acțiune a romanului are loc pe fundalul unei urgii a stihiilor dezlănțuite: ploaie cu găleata, furtună, beznă, revărsarea puhoaielor. Aparent poate fi singura întâmplare ieșită din comun, de vreme ce viețile locuitorilor se scurg din totdeauna molcom și previzibil. Rino
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pregătește alegoria intertextualității: vioara. (H4a) Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite din care consistă partea cea mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote mari, cărora nu le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci, care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
tristă. Ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate ale Bucureștilor, ce se trăgeau strâmte și noroioase prin noianul de case mici și rău zidite din cari constă partea cea mai mare a așa-numitei capitale a României. Tropăiai prin bălțile de noroi ce te împroșcau cu apa lor cea hleioasă îndată ce aveai cutezarea de a pune piciorul c-un pas înainte. De prin cârciumi și prăvălii pătrundea prin ferestrele mari și nespălate o lumină murdară, mai slăbită încă prin stropii de ploaie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
niciodată-n pământ,/ Gleznele mele n-au purtat niciodată cătușe!// Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze și destrame-mă vântul,/ lubiți-mi liberul dans fluturat peste voi -/ Genunchii mei n-au sărutat niciodată pământul,/ Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroi!//". (Dans în ploaie). Căpătând valențe metafizice de tip expresionist, iubirea Anei Blandiana este, adesea, asociată cu timpul, o altă constantă a liricii sale. Timpul ca întoarcere și timpul ca regăsire, care dezvoltă, pe parcurs, strigăte de neputință în obiectivele propuse
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
gură, tată". (Numai iubirea) Totuși, erotismul se degradează sub influența cuvântului care ucide: "Te chem,/ Dar violent ca dintr-o rană,/ Cerneala izvorăște între noi./ Mă mai cunoși, mă mai aștepți,/ Mă mai îngădui înapoi,/ Mă mai primești din vânătul noroi?/ Mai vii/ Peste câmpii albastre,/ Mări pustii,/ Înlăcrimat și mut/ Ca să îți poți întinde/ O gură tremurată spre sărut/ Cu buze-nvinețite de cuvinte?" (Oh, trupul tău). Sentimentul iubirii este văzut, adesea, și "ca un rit nupțial, premergător contopirii cu natura
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sisifică. Spațiul idilic este reconstruit dintr-o perspectivă nouă, aproape sumbră, în care elemente romantice semnificative iau o întorsătură de 180 de grade devenind segmente ale terorii și ale morții. Sângele se preschimbă în cerneală, pământul ca element fertil, în noroi vânăt, câmpiile sunt albastre (în asonanță cu cerneala), mările, pustii, iar buzele, învinețite (de cuvinte). Iubirea diafană a romantismului devine, astfel, în neomodernismul Anei Blandiana, pasională, aproape distrugătoare: Dacă ne-am ucide unul pe altul/ Privindu-ne în ochi,/ În
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
morții, e în zadar, copile,/ Oricâtă speranță, oricâtă îndoială, oricât/ Ar plânge mironosițele în acest cimitir,/ În care mi s-a făcut urât// Să tot ascult plânsul lor care nu se mai termină,/ Să tot încerc să ies din acest noroi,/ Sătot dau la o parte lespedea asta grea,/ Pe care nu știu cine o pune înapoi//". (Într-o așteptare apăsătoare). Unul dintre principalele argumente ale apropierii de poetica Anei Blandiana, o constituie, în cazul Ilenei Mălăncioiu, prezența unei poetici a căutării de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mărturisi loialitatea cetățenească a locuitorilor casei, obiecte artistice de mare complexitate. Ea este însă în ton cu plăcerea blecheriană de a trăi momente de grație mai ales la periferia orașelor și de a descoperi "sublimul" pe un maidan plin de noroi. Stampele ce redau portretul regelui Carol I și al reginei Elisabeta nu sunt acoperite cu orice fel de scris, ci cu povestea vieții perechii regale. Astfel, se ajunge la ideea de obiect care își spune propria poveste, ba chiar o
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Fusese, ajutată de Dani, la un pas de desăvîrșire. Știa acum ce căuta. Cînd băiatul se trezi, găsi pe cearșaf brățara tăiată. Și, pe perna fetei, un bilet de rămas-bun. Îi transferase, scria yoghina, vibrații negative. O coborîse într-atît în noroi, încît se gîndise chiar să rămînă cu el. Dar ea nu căuta, de fapt, nici plăcerea, nici dragostea. De aceea, n-avea să-l mai vadă. Pleca să-și recupereze echilibrul pierdut. Dani avea s-o mai vadă pe yoghină
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
fi cuiul forțat să intre în ceață Ca și cum aș fi smulsă din mormînt Păsări Ele trăiau liber - trei găini și un cocoș - fără frică pentru că nu știau că răul există Tratate cu bunătatea albului ce se dăruie deopotrivă mugurilor și noroaielor la strigare răspundeau în limba lor care nu consona niciodată cu pustiul Alergau spre întîmpinare infirmînd - erau singurele - aruncarea în viață în stilul cu care unda lovește țărmul băteau în ușă să anunțe șansa promisă de steagul înfrîntului Cînd ciuguleau
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
citit, În cazul Breban, m-am Întrebat desigur, cum ar fi procedat un ungur, sau un israelian, sau un coreean, sau un maor, sau un aborigen, atunci când cineva din comunitate sau din afara ei, ar fi ridicat mâna goală, sau cu noroi, asupra celui mai reușit semen al său. Din nou Întrebare retorică la care se poate răspunde, totuși. Acel cineva ar fi fost pus la stâlpul infamiei În locul victimei sale. Da. Numai că deosebirea În cazul nostru este că la noi
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
mușcat cîinii și țînțarii, pe noi ne-a durut burta de la apa de la robinet. Noi am transpirat vara, noi am dîrdîit iarna, noi am pășit prin băltoace, prin fleșcăraia de zăpadă cu sare, pe noi ne-au stropit mașinile cu noroi, noi am mirosit gunoaiele neridicate cîte o lună... Ale noastre sunt băncile rupte, ale noastre leagănele ruginite din parc, ale noastre mesele de ciment, pe care jucăm table și șah de cînd ne știm, ale noastre straturile cu flori din fața
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
a disipa enigmele țesute pe parcursul intrigii convolute). Aflăm, astfel, că de la incidentul nocturn s-au scurs nu mai puțin de două săptămâni. Hotăran este cel care l-a găsit pe erou afundat în glod, după cum tot el a găsit, în noroiul gras al mlaștinii, cadavrul în putrefacție al contesei dispărute. Se presupune că Aranka a murit înecată, însă, după atâția ani, este imposibil de stabilit dacă moartea a survenit accidental sau dacă a fost vorba despre un suicid sau, mai grav
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ruină, o ruină venerabilă nu însă din cele bine păstrate““, îi spune Pirgu lui Pașadia) și lumina lunii le descrie contururi fantomatice: „Beteala lunii pline se revărsa peste vechi orașele adormite; pâlpâiau pe mlaștini văpăi sglobii. Puhoiul de lumini poleia noroiul metropolelor uriașe aprinzând deasupră-le ceața ca un pojar““. Decadența de vine ea însăși personaj în roman, odată ce stă, parcă, în țesă tura intimă a lumii Crailor..., a personajelor, a orașului, a întâmplărilor. Ion Vianu observă acest fapt, vorbind despre „Balcania
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
văzut pe șoseaua dinspre Vaslui coloane nesfârșite de ostași români, iar pe drumul dintre Brăhășoaia și Bârzești veneau grupuri infinite de refugiați; femei cu câte un copil în brațe și cu câte 2-3 în jurul ei, sau oameni bătrâni înotând prin noroi amestecat cu zăpadă, răsuflând din greu sub povara spuzei de bagaj. Pe șes se vedeau boi, vaci și turme de oi care veneau încet, fără să le înmâie cineva. (...) M’am întors înapoi și am ajuns în sat odată cu coloanele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
călători străini: „(...) ulițe neregulate, fără alinieri, case joase, tupilate în fundul ogrăzilor, clădite din lemn și amenințând târgul cu un pârjol neîncetat, dugheni aflate la marginea străzilor, (...) ulițe podite cu scânduri masive, sprijinite la margine pe căpătâie, cu torente întunecate de noroi, ascuns sub podeală, și aruncat în sus, prin crăpăturile grinzilor”. În plus, accentuata nevoie de bani a domnilor moldoveni a declanșat un amplu proces de dizolvare și înfeudare a întregului patrimoniu al acestor nuclee, vânzările și daniile ajungând să afecteze
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
turbinei de rezervă s-a produs o crăpătură verticală mică; pe străzile din oraș mai rămâne de efectuat reparațiile stricăciunilor provocate”. Desfășurate pe parcursul a cinci ani (1909 1914), lucrările au produs în rândul locuitorilor orașului o stare de vie nemulțumire. Noroiul, sau, dimportivă, praful, mormanele de pământ, trotuarele stricate, străzile care se surpau (de exemplu străzile Precista, BunaVestire, I. S. Sturdza), crăpăturile apărute în pereții caselor, conductele sparte, infiltrațiile etc., au creat orașului o imagine dezolantă. Proiectele de mărire a capacității
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de-a dreptul dramatice. Amintirile lui Costache Radu stau mărturie în acest sens: „Eram în clasa a treia primară pe la 1853 și voiam să trec șoseaua pe la locul unde se află astăzi librăria domnului Mihai Vasiliu și am rămas în noroi nemaiputând merge, până când un om călare, ce trecea pe acolo, m-a luat pe cal, dar ciubotele mi-au rămas în glod”. Chiar și după ce a fost mutat pe malul drept al Bistriței, oborul de vite a continuat să joace
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de dejugare pentru căruțele ce veneau în oraș”. În consecință, până în august 1928, aici a domnit o stare de perpetu) insalubritate. Descrierile sunt edificatoare în acest sens: „(...) prin bălegarul ce se aglomerează zilnic, locul se transformă într-o masă de noroi, imposibil de traversat pe timp ploios”. În pofida acestor străduințe, gradul de salubrizare a orașului a fost puternic afectat de maniera „orientală” în care băcăuanii au abordat problema traiului în comun. Pentru a exemplifica, vom reda, mai jos, câteva din „neregulile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]