5,043 matches
-
15 decembrie până la Siret, circa 25 de km în linie dreaptă, de ce nu a mers în următoarele trei zile până la Suceava, până unde erau tot cam atâția kilometri ? Matei pierduse mulți oșteni uciși și foarte mulți răniți. Dar, după Pannonius, oastea Moldovei fusese spulberată, afară de cei 4.000 de moldoveni de sub comanda lui Crasnăș, care s-ar fi supus regelui. Crasnăș trădase în speranța că regele va învinge și că acesta va numi în scaunul țării pe pretendentul Aron. O dovadă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
această privință. Scrisoarea are însă o importanță excepțională, dacă ne referim la felul în care s-a încheiat campania. Forgach le scria fraților săi, la Oradea, că a trimis mai multe iscoade spre Moldova ca să culeagă informații în legătură cu regele și oastea lui, dar acestea n-au ajuns decât până la Brașov. În orașul de sub Tâmpa se aflau alți 200 de inși veniți și ei după vești. Dar de la Brașov nu s-a putut merge mai departe, deoarece drumurile spre Moldova fuseseră închise
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare se scria: ...„În 14 ale lunii decembrie, luni spre marți, s-a împlinit gândul lui Dumnezeu cu Ștefan voievod și a năvălit noaptea asupra ungurilor la Baia. Și i-a dat Dumnezeu în mâinile lui Ștefan voievod și ale oștii sale, și mare mulțime dintre dânșii au fost uciși. Și craiul a fost săgetat atunci în luptă. Și astfel s-au întors rușinați pe altă cale mai scurtă, și nu a fost cum gândiseră ei, ci s-a întâmplat cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așadar, de două expediții în Transilvania, una în 1468 și alta în 1469. Expediția din 1469 a fost condusă, după Dlugosz, de către Filip Pop și a avut ca țintă Maramureșul, unde Ștefan ar fi bănuit că Petru Aron se ascunde. Oastea moldovenească a trecut în Maramureș, prin pasul Bârgăului și pe la Cârlibaba, au fost prădate satele de pe valea Izei până la Sighetul Marmației, după care moldovenii au ajuns până la Săpânța și Hust. Pagubele făcute au fost atât de mari încât localitățile prădate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de dincolo de Volga, a năvălit pe trei direcții: o hoardă a jefuit ținuturile Volodimir, Kremeneț, Kuzmin, Ciudov și Jitomir și a luat 10.000 de robi; a doua hoardă a ajuns până la Trembowla, unde a fost întâmpinată și respinsă de oastea regală; a treia coloană care se întorcea din Polonia a pătruns în Moldova. Au avut loc trei ciocniri și, până la urmă, biruința a fost a lui Ștefan cel Mare, care a reușit să le provoace mari pierderi tătarilor și să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ardealului, a ieșit din țară, secuii „în special cei din Scaunele Ciucului și Odorheiului, din imediata vecinătate a Moldovei, trebuiră să plătească lui Ștefan dajdea ce o datorau regelui și să trimită tot al zecelea om dintre luptători lor la oastea domnului Moldovei”. Această colaborare strânsă cu secuii își va da roadele în timpul luptei de la Vaslui, pentru că, așa cum consemna un cronicar contemporan, Ștefan se dovedise a fi „un bun protector al patriei și al națiunii sale, fiind gata să moară pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tătarii. În planurile sale de cucerire a Europei centrale, colaborarea tătară ar fi fost cel mai de mare folos. Dar, ca să ajungă în hotar cu Hanatul Crimeii, trebuia cucerită Cetatea Albă. Pe de altă parte, ca să vină în ajutorul turcilor oastea de călăreți a tătarilor trebuia să se deplaseze spre Câmpia Panonică peste teritoriul Moldovei. Cucerirea Belgradului și stăpânirea Dunării, folosirea tătarilor în campaniile de pe Dunărea Mijlocie, acestea erau planurile făurite de Mahomed al II-lea. În calea realizării lor sta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înarmați. Dar, spre deosebire de situația din statele feudale din Europa, aceste feude nu erau domenii ereditare. Fiind la discreția lui, sultanul le putea lua vasalului său când voia, pentru a le împărți altor slujbași capabili și credincioși Porții. În afară de aceasta, conducerea oastei otomane era dintre cele mai valoroase. Ridicarea conducătorilor atât pe plan militar, cât și administrativ, se făcea indiferent de starea socială și, începând cu domnia lui Murad II, indiferent de naționalitate. În timp ce în lumea feudală europeană, urcarea treptelor în ierarhia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
treptelor în ierarhia socială era foarte anevoioasă, în Imperiul turc putea oricine să aspire la cele mai mari posturi, cu condiția să fie musulman și să aibă calități cu totul deosebite. Datorită acestor principii de organizare, o parte dintre conducătorii oastei otomane și dintre înalții funcționari ai Imperiului proveneau din rândul sclavilor și al creștinilor renegați din Peninsula Balcanică, care se remarcaseră în diferite împrejurări. Apoi, în a doua jumătate a secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
proveneau din rândul sclavilor și al creștinilor renegați din Peninsula Balcanică, care se remarcaseră în diferite împrejurări. Apoi, în a doua jumătate a secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, Imperiul Otoman dispunea de cea mai numeroasă oaste a Europei. Efectivele ei variau între 60.000 și 100.000, crescând treptat, pe măsură ce noi cuceriri sporesc veniturile Imperiului. Un alt avantaj, pe care turcii îl aveau față de Europa feudală, era centralizarea statului feudal otoman. Oastea, conducerea statului, toate resursele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de cea mai numeroasă oaste a Europei. Efectivele ei variau între 60.000 și 100.000, crescând treptat, pe măsură ce noi cuceriri sporesc veniturile Imperiului. Un alt avantaj, pe care turcii îl aveau față de Europa feudală, era centralizarea statului feudal otoman. Oastea, conducerea statului, toate resursele economice se aflau concentrate în mâinile sultanului. Voința lui era lege și acest lucru sporea și mai mult pericolul pe care turcii îl reprezentau pentru o Europă, mereu în vrajbă, cu forțele dispersate în dispute mărunte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care turcii îl reprezentau pentru o Europă, mereu în vrajbă, cu forțele dispersate în dispute mărunte. Mahomed al II-lea știa acest lucru. Avea peste tot spioni, care-l informau asupra forțelor, pe care eventualii adversari le puteau opune oastei sale, și-i semnalau cu grijă sultanului disensiunile din sânul lumii creștine, îngăduindu-i să conceapă planuri și să pornească la acțiune cu sentimentul că nu va întâmpina energii capabile să se organizeze și să riposteze. Refuzul lui Ștefan de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărite de la granița turcească. În fața succeselor obținute de Uzun Hassan și apreciind că alianța acestuia cu Europa creștină nu prezenta nici un pericol, statele europene nefiind capabile să ia nici o inițiativă, Mahomed al II-lea dă porunci ca, la 20 septembrie, oastea turcă din Rumelia să se adune la Adrianopol. Uzun Hassan amenință Amasia, unde-și avea reședința fiul sultanului, viitorul sultan Baiazid al II-lea, devastează regiunea Ankarei și cucerește Cezareea. Pericolul venea așadar numai din Asia. Mahomed își concentrează toate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înrudirea cu o familie princiară, care-și avea rădăcinile în Bizanțul Paleologilor, dar și în împărăția Asăneștilor, de unde și numele de Asanina Paleologhina. Ea însemna și stabilirea unor relații politice și militare cu unicul principat din Crimeea. Un corp de oaste moldovenesc va fi trimis să facă parte din garnizoana care apăra cetatea. La începutul anului 1473, Mahomed al II-lea începe luptele cu Uzun Hassan. În Europa nu rămâneau decât foarte puține trupe turcești. Era momentul cel mai prielnic în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Românească. O apărare eficace însemna implicarea Transilvaniei în conflict. De aceea ni se pare semnificativ faptul că la Veneția se știa, în 1473, că românii „sunt doritori să se ridice împotriva turcilor, când ar vedea că regele Ungariei are o oaste”. Dar, Matei Corvin, obsedat de politica sa de cuceriri spre centrul Europei, nu va ridica el însuși o oaste; le-a îngăduit, însă, ardelenilor să colaboreze cu Ștefan cel Mare. Relațiile bune cu Transilvania o dovedește noul privilegiu comercial, din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se știa, în 1473, că românii „sunt doritori să se ridice împotriva turcilor, când ar vedea că regele Ungariei are o oaste”. Dar, Matei Corvin, obsedat de politica sa de cuceriri spre centrul Europei, nu va ridica el însuși o oaste; le-a îngăduit, însă, ardelenilor să colaboreze cu Ștefan cel Mare. Relațiile bune cu Transilvania o dovedește noul privilegiu comercial, din 3 ianuarie 1472. În perspectiva unui atac turcesc, domnul își pregătește țara din punct de vedere militar și spiritual
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
despre acțiunea sa la Constantinopol, turcii nu ar fi avut timp să riposteze. Pentru concentrarea și organizarea trupelor, care ar fi trebuit să intre într-o nouă companie, era nevoie de timp. Venea iarna, anotimp în care, în vremea respectivă, oștile intrau în cantonamente, așteptând primăvara. „În anul 6981 (1473), luna noiembrie 8, luni, a împărțit Ștefan voievod oastei sale steaguri la Milcov”. În Cronica moldo-germană se arată că e vorba de 48 de steaguri, oastea fiind împărțită în 12 cete
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care ar fi trebuit să intre într-o nouă companie, era nevoie de timp. Venea iarna, anotimp în care, în vremea respectivă, oștile intrau în cantonamente, așteptând primăvara. „În anul 6981 (1473), luna noiembrie 8, luni, a împărțit Ștefan voievod oastei sale steaguri la Milcov”. În Cronica moldo-germană se arată că e vorba de 48 de steaguri, oastea fiind împărțită în 12 cete. Domnul îl adusese din Transilvania, pe un Basarab, fiul lui Dan II, pe care ungurii l-au numit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în care, în vremea respectivă, oștile intrau în cantonamente, așteptând primăvara. „În anul 6981 (1473), luna noiembrie 8, luni, a împărțit Ștefan voievod oastei sale steaguri la Milcov”. În Cronica moldo-germană se arată că e vorba de 48 de steaguri, oastea fiind împărțită în 12 cete. Domnul îl adusese din Transilvania, pe un Basarab, fiul lui Dan II, pe care ungurii l-au numit Laiotă. Concentrarea oastei lui Ștefan cel Mare s-a făcut cu atâta repeziciune, „încât Radul voievod, nici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Milcov”. În Cronica moldo-germană se arată că e vorba de 48 de steaguri, oastea fiind împărțită în 12 cete. Domnul îl adusese din Transilvania, pe un Basarab, fiul lui Dan II, pe care ungurii l-au numit Laiotă. Concentrarea oastei lui Ștefan cel Mare s-a făcut cu atâta repeziciune, „încât Radul voievod, nici oastea lui, nu știau nimic despre aceștia”. Lupta dintre cele două oști s-a dat în 18 noiembrie, joi, la Cursul Apei, scrie Ureche, și „s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiind împărțită în 12 cete. Domnul îl adusese din Transilvania, pe un Basarab, fiul lui Dan II, pe care ungurii l-au numit Laiotă. Concentrarea oastei lui Ștefan cel Mare s-a făcut cu atâta repeziciune, „încât Radul voievod, nici oastea lui, nu știau nimic despre aceștia”. Lupta dintre cele două oști s-a dat în 18 noiembrie, joi, la Cursul Apei, scrie Ureche, și „s-au bătut acolo până în sară, așijderea și vineri și sâmbătă toată zioa până în sară. Iară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un Basarab, fiul lui Dan II, pe care ungurii l-au numit Laiotă. Concentrarea oastei lui Ștefan cel Mare s-a făcut cu atâta repeziciune, „încât Radul voievod, nici oastea lui, nu știau nimic despre aceștia”. Lupta dintre cele două oști s-a dat în 18 noiembrie, joi, la Cursul Apei, scrie Ureche, și „s-au bătut acolo până în sară, așijderea și vineri și sâmbătă toată zioa până în sară. Iară noaptea spre duminecă au lăsatu Radul vodă toate ale sale în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
joi, la Cursul Apei, scrie Ureche, și „s-au bătut acolo până în sară, așijderea și vineri și sâmbătă toată zioa până în sară. Iară noaptea spre duminecă au lăsatu Radul vodă toate ale sale în tabără, și au fugitu cu toată oastea sa la scaunul său, la Dâmboviță” (București). În ziua de 23 noiembrie, Ștefan cel Mare a înconjurat cetatea Dâmboviței, dar Radu cel Frumos a reușit să fugă la turci. La 24 noiembrie, Ștefan intra în București și „au luat pre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
24 noiembrie, Ștefan intra în București și „au luat pre doamna Radului vodă și pre fiică-sa Voichița o au luat-o luiși doamnă și toată avuțiia lui și toate veștmintele lui cele scumpe și visteriile și toate steagurile lui”. Oastea Domnului a stat trei zile lângă cetatea Dâmboviței. În Cronica moldo-germană se arată că Radu cel Frumos a venit cu 13.000 de turci și 6.000 de munteni. S-a dat o nouă luptă, la 28 noiembrie, „Atunci s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
slobozit năvrapii și au prădat țara și s-au întors”. În Țara Românească, turcii i-au prădat pe boierii care-1 sprijiniseră pe Laiotă și, încărcați de prăzi, au trecut în sudul Dunării. Sfârșitul anului 1473 reprezintă primul contact pe care oastea de călăreți prădalnici a turcilor îl făceau cu pământul Moldovei. Din acest moment, Ștefan cel Mare se află în conflict deschis cu turcii și o primă măsură, care ilustra această nouă stare de lucruri în raporturile sale cu Imperiul Otoman
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]