4,294 matches
-
la următoarele prevederi: susținerea materială a școlilor poporale din fondul scolastic comun al școlilor ortodoxe și de către proprietarul de pământ local, ale cărui drepturi și obligații au crescut; obligația comunității în construirea și întreținerea școlii locale; numirea învățătorului cu acordul obștii și al directorului școlar, dar și garantarea unei mai mari stabilități a acestei funcții didactice; interzicerea implicării clerului în activitatea școlilor poporale care erau subordonate direct administrației școlare din provincie; obligativitatea frecvenței școlare. Conform aprecierilor lui C. D. Loga, într-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de subzistență, pe suprafețe mici, care asigura strictul necesar al familiei. Pescuitul, vânatul era liber, poienile pădurilor asigurau pășuni bogate, suficiente pentru creșterea vitelor. Pășunile mari, pentru văratul turmelor de oi, al cirezilor de cornute erau, în general, în administrarea obștilor sătești și aveau un statut special, generator de revolte, în cazul încălcării dreptului tradițional de pășunat. Se știe, spre exemplu, că, Iancu de Hunedoara, înțelegând importanța fidelității față de rege a populației de la graniță, a încercat să limiteze excesele stăpânilor locali
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
a înființat o salhana în mahalaua Plopeni, pe malul pârâului, destinată sacrificării unui număr mic de caprine. La 30 august 1834 se estima un număr de 3000 vite mari sacrificate. Apar jalbe vizavi de activitatea desfășurată, considerată un pericol pentru obștea târgului din cauza debitului mic al pârâului și apropierii salhanalei de târg, existând posibilitatea unui incendiu și izbucnirea unei molime. „Noi pe pilda altor zalhanale din Moldova precum Galați, Focșani, Bârlad și altele care sânt înființate pe niște mari ape curgătoare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
unei molime. „Noi pe pilda altor zalhanale din Moldova precum Galați, Focșani, Bârlad și altele care sânt înființate pe niște mari ape curgătoare și depărtate cu totul de târguri și mahalalele lor cu care se alcătuiește o desăvârșită sigurantie a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptati a ceri și pentru târgul nostru o asămine ocrotire din partea ocârmuirii.” Citatul este extras din jalba înaintată isprăvniciei la 30 august 1834, semnată de aga Dimitrie Iamandi, vornicul Neculai Dimitriu, spătarul Grigore Razu, spătarul Dumitru
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ocârmuitor proprietății să binevoești a pune la cale”. Departamentul Trebilor din Lăuntru înștiințează la 16 aprilie 1835, pe Episcopul Sofronie Miclescu, despre jalba lui Dumitrachi Stoian și altor viețuitori, înaintată până la 6 noiembrie, probabil 1834, și mărturia „din partea a toată obștea neguțitorilor de acolo încredințată și de isprăvnicia acelui ținut prin care îi învoesc și îi cer a de a fi volnici a deschide jăluitorii o salhana pe acea moșie a târgului spre nepăgubirea lor în speculație de vite ce uneltesc
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
scăderea prețului la seu. Se cere „ca lucrarea zalhanalelor nici decum să fie înziduită în țarcul orașului, ci afară în depărtare de 100 stânj(eniă oprind cu totul introducere de carne.” Eforia târgului Huși amintește la 29 iunie 1849 jalba obștii târgului prin care se cere refuzul aprobării construirii de salhanale de unii târgoveți pentru a se evita reducerea suprafeței imașului.Tot la 29 iunie 1849 unii târgoveți prin jalbă doresc construirea unei salhanale.Petre Dobre, Daniil Hristodur și Stoian Dobrovici
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
unei salhanale.Petre Dobre, Daniil Hristodur și Stoian Dobrovici cer terenul necesar salhanalei cu bezmen pe moșia târgului proprietatea Episcopiei, așa cum reiese din adresa Departamentului Bisericesc din 9 iulie 1849. Departamentul și Episcopul recunosc avantajele înființării noii salhanale atât pentru obște cât și pentru Episcopie. Divanul le face cunoscut „regularisit de Preasfințitul Episcop”, urmând a fi stricată salhanaua veche situată în mijlocul târgului deoarece afecta starea sănătății locuitorilor. Întreprinzătorii sunt înștiințați la 14 iulie 1849 de aprobarea înființării salhanalei în afara periferiei târgului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cercetărilor aferente, în persoana lui Grigore Cuza. Raportul lui Grigore Cuza constituie obiectul cercetării Sfatului cârmuitor care îl supune atenției domnești prin anaforaua cu nr. 2270. Construcția salhanalei nu este considerată jignitoare, ci folositoare „și nici împotriva hrisovului pentru imașul obștei”, înaintându-se propunerea „să fie slobodă clădire ac(eăi zalhanale.” Salhanalele din târg încă mai funcționau la 21 septembrie 1849. Ivanciu Neagu solicita permisiunea Departamentului de a continua activitatea salhanalei până în luna noiembrie 1849 primind și acceptul. Stolnicul Vasile Glodeanu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acestui Departament că isprăvnicia ar vroi să le desființeze zalhanaua ce o au făcută de mai multă vreme în marginea târgului Huși supt cuvânt că ar fi primejdioasă de foc, ar strica aerul orașului și ar pricinui necurățenie pe ulițe.” Obștea târgului prin jalbă arată utilitatea salhanalei și înlesnirea traiului locuitorilor. Isprăvnicia stăruie pentru desființarea salhanalei. Salhanaua stolnicului Vasile Glodeanu era amplasată în mahalaua Poștei, la 49 stânjeni de locuințele ce urmau a fi construite, o altă salhana funcționa în afara târgului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de vite. Noi pe pilda altor zalhanale din Moldova precum Galați, Focșani, Bârlad și altili care sânt înființati pe niște ape mari curgătoari și depărtati cu totul de târguri și mahalalile lor, cu care să alcătuiește o disavărșită sâguranți a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptati a cere și pentru târgu nostru o asămine ocrotiri din parte ocârmuirei. Pentru aceia dăm în știința isprăvnicii pătimirile din vara trecută și totodată neîncuviințare înființării aceștii zalhanale tocmai într-o mahala a târgului și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vite. Noi, pe pilda altor zalhanale din Moldova, precum Galaț(iă, Focșani, Bârlad și altele care sânt înființate pe niște ape mari curgătoare și depărtate cu totul de târguri și mahalalele lor, cu care se alcătuiește o desăvârșită sigurantie a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptate a cere și pentru târgu(lă nostru o asăminea ocrotire din parte(aă ocârmuirii. Pentru aceea dăm în știința isprăvniciei pătimirile din vara trecută și totodată neîncuviințare(aă înființării acestei zalhanale, tocmai într-o mahala
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
să da voie de a înființa acea salhana, acum mai curând până a nu să trece vremea toamnei pentru care acea Sfântă Episcopie ce are dritul proprietății va avea folos iar nu păgubire. O asăminea a lor încuviințată și de către obște cerere, Departamentul luându-o în băgare de samă ca una ce privește mai mult și pentru îmbelșugare și ieftinătate a norodului înpregiuraș și a altora, căci cu cât vor fi înlăuntrul țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Ca Dumnezeu te-arăți în mii de fețe Și-nveți ce-un ev nu poate să te-nvețe. Mihai Eminescu 781. „Prin carte să se aducă învățături și știință în sufletele omenești, lucru iubit de Dumnezeu și folosit de (opște) obște.” Constantin Brâncoveanu 782. „Chiar acum am plecat din cartea aceea, Să mai văd pe cer semnele lor de opal, Fantomele literelor moarte Într-un fel de război mondial.” Florin Muscalu 783. „Degeaba duci la școală cărțile tot anul, dacă la
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pe care are, însă, durerea să îl vadă dispărând din mănăstire fără urmă, la doar o săptămână după tunderea sa în monahism. Mai mult, aflată pe teritoriul ucrainean ocupat de polonezi, mănăstirea este închisă în scurt timp de autoritățile catolice. Obștea se împrăștie și Platon se refugiază la Kiev, în lăcașul de la Pecerskaia Lavra. Ajuns aici își amintește de cadoul pe care i-l făcuse Academia, în ultimul său an de școală: întâlnirea cu limba română. În 1739, la încheierea prin
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
practicarea Rugăciunii lui Iisus, despre coborârea minții în inimă, despre părinții isihasmului și scrierile lor. Aici se așează în sufletul său sămânța tuturor marilor idei pe care mai târziu le va pune în practică, în chip de întâi-stătător al unor obști monahale uriașe. Și tot aici cunoaște pentru prima oară dulceața traiului într-o obște bilingvă. Formată în egală măsură din călugări de origine slavă (maloruși și velicoruși), dar și români (munteni și moldoveni), obștea de la Poiana Mărului era practic bilingvă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
lor. Aici se așează în sufletul său sămânța tuturor marilor idei pe care mai târziu le va pune în practică, în chip de întâi-stătător al unor obști monahale uriașe. Și tot aici cunoaște pentru prima oară dulceața traiului într-o obște bilingvă. Formată în egală măsură din călugări de origine slavă (maloruși și velicoruși), dar și români (munteni și moldoveni), obștea de la Poiana Mărului era practic bilingvă, limbile slavonă și română fiind folosite simultan atât pentru comunicare între monahi, cât și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în chip de întâi-stătător al unor obști monahale uriașe. Și tot aici cunoaște pentru prima oară dulceața traiului într-o obște bilingvă. Formată în egală măsură din călugări de origine slavă (maloruși și velicoruși), dar și români (munteni și moldoveni), obștea de la Poiana Mărului era practic bilingvă, limbile slavonă și română fiind folosite simultan atât pentru comunicare între monahi, cât și în cuvintele de învățătură. Este și motivul pentru care Petru/Platon învață foarte bine limba română în cei patru ani
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și în cuvintele de învățătură. Este și motivul pentru care Petru/Platon învață foarte bine limba română în cei patru ani de ședere aici, iar acest bilingvism slavono-român va fi amprenta sa lingvistică pe care o va pune pe toate obștile pe care le va păstori mai târziu. Dorul de a-și găsi un părinte duhovnicesc și de a intra în ascultare îl face pe Platon să se apropie și aici de oameni profund înduhovniciți, a căror amintire o va purta
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Vasile de la Poiana Mărului când vine în 1750 la Athos și îl vizitează la chilia Kyparis. Găsind că Platon a făcut o alegere nepotrivită cu vârsta și experiența sa, starețul Vasile îi vorbește despre cele trei căi monahicești. Viața de obște, recomandată începătorilor spre a intra ucenici și a deprinde, prin tăierea voii proprii, rânduiala ascultării. Calea de mijloc sau împărătească, în care doi sau trei călugări maturi, mult îmbunătățiți duhovnicește se retrag într-un schit izolat spre a viețui și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
vreodată părintele de suflet atât de mult visat, devine el însuși învățător și ocrotitor al altuia. De la acest unic ucenic și până la cei opt sute de monahi pe care i-a strâns în jurul său în ultimii ani de viață la Neamț, obștea paisiană a crescut ca un fluviu care devine gigantic prin primirea continuă de afluenți din toate zările lumii. Numărul ucenicilor lui Paisie crește în scurt timp la opt, toți români din Vlahobogdania, pentru care întâi-stătătorul Paisie ține pravila de chilie
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
prin primirea continuă de afluenți din toate zările lumii. Numărul ucenicilor lui Paisie crește în scurt timp la opt, toți români din Vlahobogdania, pentru care întâi-stătătorul Paisie ține pravila de chilie în limba română. În șaptesprezece ani petrecuți la Athos, obștea paisiană ajunge la șaizeci și patru de ucenici, toți slavi și români. Paisie nu face nici o deosebire între unii și alții, îi consideră pe toți fii duhovnicești. Îi păstorește pe toți, îi învață atât cu lucrul mâinilor (rucodelia-făceau linguri de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
disciplină neiertătoare și de la care nu s-a abătut toată viața. Are mereu în inimă și pe buze Rugăciunea lui Iisus care îi dă putere. Chiar și așa, cu eforturi uriașe în care era mereu prinsă întreaga comunitate de ucenici, obștea paisiană se regăsește cu timpul atât de strivită sub birurile impuse de otomani mănăstirilor din Sfântul Munte, încât însăși supraviețuirea ei biologică este pusă în pericol. Aflat din nou sub amenințarea unei puteri potrivnice Ortodoxiei Creștine, și purtând răspunderea nu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Paisie își amintește de limanul de liniște care l-a scăpat cândva de catolicismul polon. Și astfel, în 1763, la vârsta de patruzeci și unu de ani și după șaptesprezece ani de ședere neîntreruptă la Athos, o pornește, împreună cu întreaga obște de ucenici și cu toate cărțile adunate, spre Țările Române. LIMANUL DORIT. MOLDOVA După o încercare nereușită de a se stabili la schitul Vărzărești din Muntenia, Paisie se instalează împreună cu toată obștea sa, la mănăstirea Dragomirna, în nordul Moldovei. Suntem
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ședere neîntreruptă la Athos, o pornește, împreună cu întreaga obște de ucenici și cu toate cărțile adunate, spre Țările Române. LIMANUL DORIT. MOLDOVA După o încercare nereușită de a se stabili la schitul Vărzărești din Muntenia, Paisie se instalează împreună cu toată obștea sa, la mănăstirea Dragomirna, în nordul Moldovei. Suntem în 1763. Din acest moment și până la moarte, Paisie va fi stareț de mănăstire, păstor de suflete și cărturar neobosit. În foarte scurt timp, organizează la Dragomirna o obște de tip athonit
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
instalează împreună cu toată obștea sa, la mănăstirea Dragomirna, în nordul Moldovei. Suntem în 1763. Din acest moment și până la moarte, Paisie va fi stareț de mănăstire, păstor de suflete și cărturar neobosit. În foarte scurt timp, organizează la Dragomirna o obște de tip athonit, având drept scop principal progresul monahilor pe calea înduhovnicirii, prin asceză, comuniune în Sfânta Liturghie și, mai cu seamă, prin rostirea neîntreruptă a Rugăciunii lui Iisus. Aici, scrie Așezământul de la Dragomirna în care, în optsprezece capitole cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]