4,211 matches
-
anecdotic, dar cu multă culoare” (Marian Papahagi). Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Tribuna” „Steaua”, „Familia”, „Transilvania”, „Revista de filosofie” ș.a. P. e un solitar atât prin firea, cât și prin biografia sa. Nu a participat decât rar la viața obștii scriitoricești, deși s-a bucurat de aprecierea generației sale. Aceasta explică, poate, și predilecția pentru personaje enigmatice, sumbre. Unul dintre acestea este straniul martir din secolul al XVIII-lea prezentat în romanul Crișan (1977). Răscoala condusă de Horea, Cloșca și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
aicea în țară domnul cu pace și cu domnie așezată, cu țară întemeiată, era om bun și blând, fără nici o răutate. Și neîmplinind bine 4 ani ai domniei lui, fiind și om bătrân, au plătit și el datoria cea de obște, de-au murit” - Ion Neculce). Doamna Dafina (Ecaterina), care, până la Dabija Vodă - cel mort, după toate probabilitățile, din pricina unei congestii cerebrale -, fusese măritată, pe rând, cu marele vistiernic Dumitru Buhuș 87 și cu serdarul Ștefan [cel tăiat de Vasile Lupu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marelui postelnic Dancu Pârâvanu etc.), veritabil fenomen istoric românesc de sursă bizantină 260, subordonate dreptului cutumiar și putând fi lăsate moștenire, le ofereau adăpost. Este posibil ca monahul Nicodim - în viața lumească marele vornic Nistor Ureche - să fi viețuit în obștea de la Mănăstirea Secu, locaș zidit de el. După cum, la fel, cu destule decenii înainte, marele vistier Eremia - cel care uneltise, în 1523, contra lui Ștefăniță Vodă - să-și fi găsit liniștea, sub numele de Evloghie, la mănăstirea sa din Sălăgeni
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
l-au acoperit cu acel pământ, se întorc acasă ...” 45. Să-i fie pomeana...” Voievozii înălțau - ziceam - lăcașuri de închinăciune (boierii i-au urmat; apoi, treptat, odată cu trecerea timpului, cercul ctitorilor s-a lărgit: clerici, negustori, breslele de meseriași, comunitățile - „obștile”- din sate etc.) în care își rezervau lor și membrilor propriilor familii locuri de odihnă netulburată și înconjurată de făgăduieli, căci era avantajos să aștepți Judecata de Apoi nu departe de altar, refăceau biserici zidite cândva de înaintași și năruite
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de la Athos, a adunat (tot spre eternizare) semnele „faimei de protector” a lui Neagoe Basarab, (ctitor a toată Sfetagora”) de pe un teritoriu imens (citez după Letopisețul Cantacuzinesc, care a inclus hagiografia luzi Gavriil Protul). „Iar mănăstirea lui Hariton, care de obște să chiamă Cotlumuz, care au început a o zidi den temelie Radu-vodă, Neagoe-vodă o au săvărșit, și cu toate frumusețile și podoabele o au împodobit denlăuntru și denafară [...]. Așijderea făcu o pristaniște în Ascalon, la mare, să fie de corăbiiari
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cinste, cu bunefaceri și cu toate céle căzute, ce unul bl(a)govodn(ic) și de mare neam ca acelui s-au cuvenit, toată viiața lui au trăit. Deci sosindu-i ceasul, ș-au plătit și el datoria cea de obște la anul de la spășenia lumii 1692 iun(ie) 8, umplând vârstă de 41 și răpăosând în zilele nepotul(ui) său de soră Io Costandin Băsărabŭ voevodŭ, aice la mănăstirea Cotrocénilor aducându-(s)e s-au astrucatŭ la anul de la zidirea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
partea ei din satul Plenița, afirmând că Radu Buzescu lăsase mănăstirii și partea lui Stroe Buzescu, deși vajnicul căpitan al lui Mihai Viteazul își lăsase toată averea soției. Tot așa, câțiva ani mai înainte, în 1613, avusese loc judecata dintre obștea Mănăstirii Mărgineni și Vișa, văduva lui Stan, pentru satul Căpriorul. Călugării pretindeau că satul trebuie să fie al lor după moartea lui Stan, cu toate că diata fixa donația abia după moartea Vișei. Pricinile văduvelor ajunse în sălile de judecată erau diverse
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fie împărțită. Sediul clanului, „scaunul caselor mărginescu”, „împreună cu Filipeștii, și cu moșiia și viile de la Bălțați, și de la Călinești, și de la Cudeș, acéstea toate să aibă a le ținea numai 4 frați: Costandin, Mihaiǔ, Mateiǔ, Iordache, „să le fie de obște, să-și facă casă fiește carele unde-i va plăcea, iar pimnița cu casele, cu grădina ot Prahova să fie numai ale lui Iordache căci este prăsle”323. Lângă privilegierea (tradițională în vechiul drept românesc) a mezinului, diata din 1681
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
niciodată nedând impresia de convenție desuetă. Era frumos în ordinea scrisului, în acest echilibru rar de invenție modernă și de plenitudine a unui fond tradițional. Dar era frumos cu această responsabilitate a unui ins care știa că frumosul este al obștei și nu numai al unui rând de vieți ci al celor care vor veni după noi." Dintr-un sentiment de pudoare lesne de înțeles, Șerban Cioculescu nu-și exprimă deschis sentimentele pe care le nutrește față de memoria marelui său prieten
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Cantemir de a plasa verbul la sfârșitul propoziției (177), fapt care a fost interpretat ca un element de influență a modelor (latinești și/sau turcești) asupra scriiturii lui Cantemir. (177) a. După acéia unii cătră alții vești pentru adunarea de obștea dimocratiii a triméte începură. (CII.~1705: 13) b. Într-acea cale cu meșterșugurile și măistriile lui Decheval, nu puține, nici iușoare primejdii au vinit la capul lui Traian, ce cu chivernisala ce făcea și cu știința a purta oști, toate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
hoților și a târfelor; să nu piardă niciun prilej de a călca sfințenia Sâmbetei; să ne scuture, zgâlțâie, amețească, scoate din țâțâni, din prejudecățile cele mai onorabile și ancestrale, din raționamentele cel mai impecabile, din obiceiurile cele mai sancționate de obște, din adâncurile noastre cele mai stratificate; să ne ardă cu sabia înroșită în foc. Pentru ca să ne poată trezi la ceva nou. La ceva cu totul nou, neașteptat și nebănuit: la libertate și milă. Scoțându-ne de sub lege și din păcat
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Nicolae, scrie nu ca și până acum, ci mult mai mult. Ce? Nu mă întreba pe mine. Scrie tot ce te va inspira harul pe care-l ai""9. Ce a primit oare N. Steinhardt după intrarea în monahism, în obștea mănăstirească? A primit exact ceea ce căuta și iubea el mai mult, a primit ceea ce oferă creștinismul cel mai de preț, libertatea absolută. Libertatea de a-L sluji pe Hristos și Biserica Sa cum știa el mai bine. Continuându-și activitatea
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de predici Dăruind vei dobândi). A câștigat și câștigă în continuare apropierea unor mari intelectuali de Biserica lui Hristos. Mănăstirea Rohia, care prin Părinții săi a dat dovadă de mare curaj, acceptând în vremuri tulburi un fost deținut politic în obștea sa, s-a transformat într-un focar de cultură și spiritualitate ortodoxă și românească, în primul rând prin impresionanta bibliotecă a mănăstirii (probabil una dintre cele mai valoroase biblioteci mănăstirești din țară), care a fost îmbogățită și rânduită, în cei
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
încrezător, le-a arătat comorile bibliotecii... Din nefericire unii dintre acești scriitori erau delatori ordinari și drept urmare a avut acele necazuri legate de percheziția și confiscarea unor exemplare din bibliotecă. A.S.: În altă ordine de idei, se integra el în obștea mănăstirii, se simțea bine între ceilalți călugări? R.D.M.: Făcea o figură aparte, este tot ceea ce vă pot spune. Spiritual, cu siguranță se integra mai ales în privința programului liturgic. Mie mi s-a părut totuși un călugăr atipic. Nu vă pot
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Privind retrospectiv faptele, credeți că era Nicolae Steinhardt un călugăr autentic? S.M. Era. Dacă ar fi toți călugării ca el, ar fi altul monahismul. E un exemplu de urmat pentru toți tinerii monahi. A.S. Se integrase el cu adevărat în obștea Mănăstirii Rohia? S.M. Da, participa la toate slujbele. Trăia deci în comuniune cu ceilalți călugări. A.S. Steinhardt în Autobiografie: "Rohia m-a cucerit din prima zi și deplin...". S.M. Dincolo de viețuirea creștină a obștii, pe el Rohia l-a cucerit
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Se integrase el cu adevărat în obștea Mănăstirii Rohia? S.M. Da, participa la toate slujbele. Trăia deci în comuniune cu ceilalți călugări. A.S. Steinhardt în Autobiografie: "Rohia m-a cucerit din prima zi și deplin...". S.M. Dincolo de viețuirea creștină a obștii, pe el Rohia l-a cucerit prin liniște, aerul curat și ascultarea cu biblioteca. A.S. Cum ați defini relația dumneavoastră cu părintele Nicolae? S.M. O relație între duhovnic și fiu duhovnicesc, în primul rând. De multe ori, însă, eu eram
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
leagă o adevărată relație de prietenie. O prietenie ca de la duhovnic la fiu duhovnicesc, după cum mărturisește părintele Serafim în dialogul avut. Abia în urma dialogului cu Arhim. Serafim Man am înțeles cu adevărat statutul pe care-l avea monahul Nicolae în cadrul obștii Mănăstirii Rohia, am aflat cum a fost posibil să-și continue activitatea literară și de ce s-a simțit atât de bine la Rohia. Dar despre toate acestea vom discuta în mod mai detaliat ceva mai încolo. Așa cum am arătat mai
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
fără echivoc și de către fostul stareț al Mănăstirii Rohia, arhim Serafim Man. Există, totuși, o deosebire între felul în care este perceput monahul Nicolae de către pr. Micu, respectiv de către arhim. Serafim Man. Întrebați fiind dacă se integra părintele Nicolae în obștea mănăstirii, primul răspunde că deși din punct de vedere spiritual o făcea, cu siguranță, totuși "făcea o figură aparte...mie mi s-a părut totuși un călugăr atipic", în vreme ce arhim. Serafim Man răspunde în frumosul spirit al simplității călugărești: Da
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
oarecare amuzament, de faptul că Steinhardt "era foarte rău de frig" și că "nu prea știa să-și facă foc". Întrebat fiind prin ce crede că l-a cucerit, totuși, Rohia pe Steinhardt acesta răspunde că "dincolo de conviețuirea creștină a obștii, pe el Rohia l-a cucerit prin liniștea, aerul curat și ascultarea cu biblioteca". De altfel, ascultarea cu biblioteca era și singura pe care o avea, pentru că "nu era el cu lucrul". Liniștea aceasta, pe care o iubea atât de
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
față de Steinhardt era cauzat de "colaborarea cu cei de la Europa Liberă". Aflăm, de asemenea, un fapt pe care nu l-am fi aflat, probabil, dacă acest interviu ar fi fost realizat cu un episcop, anume că unul dintre călugării din obștea mănăstirii, un anume Paisie, ar fi fost cel care ar fi oferit informații despre monahul Nicolae Securității. "Pe el îl bănuiam, mărturisește părintele Serafim". Tot de la el aflăm că securistul care se "ocupa" de ei "era un om de treabă
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
păstrate cu sfințenie și transmise din generație În generație, de la bunici la nepoți, În familiile răzeșilor din Grajduri. Bine protejate, ascunse În locuri tainice, uneori chiar Îngropate În vremuri de răstriște, asemenea documente erau bunul cel mai de preț al obștei răzeșești, dovada juridica a proprietății Într-o moșie stăpânită În devălmășie În primele generații de după beneficiarul actului, de regulă un credincios al domniei În războinicile veacuri al XIV-lea și al XV-lea. Scoase la iveală numai În Împrejurări totdeauna
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
politice românești menționate În documentele de la sfârșitul secolului al IX-lea din Transilvania sunt cele conduse de Menumorut, Glad și Gelu. Documentul din anul 1247, Diploma Cavalerilor Ioaniți, menționează cnezatele românești din Moldova. În Perioada medievală țăranii sunt organizați În obști sătești Principalele ocupații ale locuitorilor orașelor medievale sunt meșteșugurile și comerțul. 2.Pentru tema: România În perioada contemporană aă Încercuiește anul În care a avut loc Marea Unire, visul de veacuri al românilor. 1859 1877 1914 1918 1923 1945 b
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
și completată în 2003, având 8 titluri și 156 articole Cele 7 Constituții au stat la baza organizării sistemului politico-instituțional al României timp de 140 de ani. 5. Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (sec. IX-XVIII) I. De la obștea sătească la domnie -În sec.VII-IX forma de organizare specifică spațiului românesc a fost obștea sătească, care: o era o comunitate de oameni având: organizare social-economică proprie; un teritoriu bine delimitat. o se baza pe proprietatea comună asupra pământului; o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
la baza organizării sistemului politico-instituțional al României timp de 140 de ani. 5. Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (sec. IX-XVIII) I. De la obștea sătească la domnie -În sec.VII-IX forma de organizare specifică spațiului românesc a fost obștea sătească, care: o era o comunitate de oameni având: organizare social-economică proprie; un teritoriu bine delimitat. o se baza pe proprietatea comună asupra pământului; o funcționa prin organizarea colectivă a muncii. -Treptat obștea sătească și-a pierdut trăsăturile gentilice străvechi
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de organizare specifică spațiului românesc a fost obștea sătească, care: o era o comunitate de oameni având: organizare social-economică proprie; un teritoriu bine delimitat. o se baza pe proprietatea comună asupra pământului; o funcționa prin organizarea colectivă a muncii. -Treptat obștea sătească și-a pierdut trăsăturile gentilice străvechi, bazate exclusiv pe relații de rudenie și a căpătat un caracter teritorial, îndeplinind mai multe funcții: social-economică, politică, religioasă și culturală. -mai multe obști s-au grupat în uniuni de obști numite de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]