100,485 matches
-
George identificîndu-l cu Grumpy, Supărăciosul căruia nimeni, cu nimic, nu-i intră în voie (ne imaginăm ce savuroasă va fi expresia indignării distinsului eseist, critic, istoric literar, prozator și traducător la asemenea blasfemie!). Inutil să mai spunem că portretul - ce ocupă o întreagă pagină de revistă, analiza propriu-zisă a cărții urmînd în nr. 21 - e creionat cu prețuire pentru operă și simpatie "pentru Figura care este Alexandru George", atitudine comună, credem, majorității celor ce îl cunosc și îl citesc. Nu ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
are rolul de "curea de transmisie între românii din afară și președintele țării, în ambele sensuri. Nu e singura curea, mai există și altele, știți cîte? Ne spune d-na Pralong: Există treisprezece astfel de instituții ale statului care se ocupă într-un fel sau altul de relațiile cu românii din afară. Începînd de la MAE, până la Ministerul Culturii, Ministerul Educației Naționale, Camera Deputaților, Senat - unde există două subcomisii pentru relațiile cu românii din diaspora -, Guvern. Vrem să organizăm un spațiu unde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
Barca a servit multor literați și eseiști ca pretext pentru încercările lor de interpretare a sensurilor și avatarurilor existenței umane. Doi învățați de la noi, G. Călinescu, în Impresii asupra literaturii spaniole (1946), și Mircea Eliade, în Oceanografie (1934), s-au ocupat de această inspirată sintagmă, care a avut o lungă carieră între cele două războaie. Cred însă că cea mai completă și mai pertinentă analiză aparține totuși celui de-al doilea. Afirmația: "Viața e vis", arăta chiar de la începutul scrierii sale
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
li se răspundă cu alte minciuni, ci prin integrală cinste intelectuală. Să observ că propunîndu-și să evoce "tot trecutul țării noastre" în această istorie se constată unele denivelări între epoci și perioade, teme care țin de epoca veche și medievală ocupînd prea mult spațiu în raport cu cea modernă și contemporană. Evident, cele dintîi se întind pe mai multe secole, încît spațiul acordat se justifică. Cred însă că tineretul căruia i se adresează autorul era mai curînd interesat de timpurile istoric mai apropiate
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
Cristian Teodorescu E caraghios să acuzi de diversiune politică oficialitățile din București, pentru o anchetă de care se ocupă magistrații din Franța. Diversiunea s-ar fi produs dacă autoritățile române ar fi încercat să pună bețe în roate francezilor. Aceștia vor să afle pe ce căi a fost păgubit contribuabilul francez prin neplata unor impozite. Pentru ei e vorba
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]
-
ezoterism ce amintește de studiile lui Vasile Lovinescu. Cert este că Ștefan Gencărău pune în mișcare pentru justificarea demersului său un întreg sistem de referințe dintre cele mai onorabile, numele cel mai des invocat fiind Ernst Cassirer. Secțiunea care se ocupă propriu-zis de "numere caragialiene", mult lăudată de către referenți pentru ineditul ei, se constituie în "medalioane micromonografice dedicate numerelor"; toate numerele de la "unu" la "treisprezece" sînt inserate într-o schemă identică, de-a lungul a aproape o sută de pagini: o
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
crezi că o serie din temele postmoderniste cele mai la modă au fost lansate pur și simplu ca reacție la sobrietatea analitică și productivă a filozofilor tradiționaliști sau a oamenilor de știință. Dintr-o competitivitate ușor ridicolă, filozoful postmodernist se ocupă de regimul social al quarck-ului doar pentru că astfel poate aspira să intre într-un dialog cu fizicianul. Dialogul, însă, e imposibil nu numai datorită unui dispreț reciproc, cît mai ales din pricina unei neînțelegeri fundamentale privitoare la obiectul conversației. Quarck-ul la
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
nu felliniană. Pachidermul feminin demn de analize jungiene va fi strîns de gît, protagonistul încercînd apoi să-și recapete candoarea, organizînd împreună cu o trapezistă mignonă un spectacol de circ în exclusivitate pentru copii. Despre abisurile subconștientului își propune să se ocupe folosind chiar genul incriminal - snuff movie - Lucrare de diplomă (Spania, 1996). Filmul lui Alejandro Amenabár devansează într-un fel faimosul Proiect Blair Witch, fiind ceva mai explicit în denunțarea cercului vicios din audiovizual, dialectica ofertă-cerere în materie de violență. Zona
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
a șasea din REALITATEA EVREIASCĂ nr. 114-115. Colegii noștri de la publicația Federației comunităților evreiești din România monitorizează presa nu doar pentru a fi la curent cu evenimentele politice, sociale și culturale, ci și pentru a urmări modul în care se ocupă ea de viața minorităților etnice, de cultura lor, de contribuția lor la dezvoltarea societății românești: "Citim și cele câteva publicații care fac pornografie politică, dar și campanii rasiste, xenofobe și antisemite. Sunt, de fapt, aceleași reviste. Din luna aprilie, revista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
că la sesizarea noastră, acestei reviste extremiste i se face o analiză separată, sub titlul Oare nu știe Noua stîngă (veche) ce scrie Vechea dreaptă (nouă)? Textul lui Victor Duță despre conspirația iudeo-masonică, de a cărui prostie grosolană ne-am ocupat chiar în acest spațiu, îi aduce aminte lui Andrei Banc de "spiritul propagandei naziste, bazat pe celebrul aforism al lui Goebbels: "Cu cât o minciună e mai mare, cu atât e mai credibilă". Și ca minciuna să fie cât mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
congres, ci izolează doar demisia lui Valerian Stan cu acuzația lui "Am înlocuit corupții lor cu ai noștri". E adevărat că în același ziar editorialistul Ion Cristoiu are impresia că și magistratul francez Henri Pons face jocuri. Magistratul care se ocupă de partea franceză a așa-numitei afaceri a albumului, dar care, scrie Ion Cristoiu, a venit în București fără a ieși din muțenei și ar trebui să dezvăluie presei din România "adevăratele scopuri ale misiunii sale în România".
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
Președinții României nu au făcut excepție) - prin care "toți Românii, și voi, și noi, sîntem de acum înainte, frați; voi sînteți o parte integrantă a poporului român" etc. etc.? Chiar de curînd, prin "legea funcționarului public", se prevede că pot ocupa funcții publice în Stat, cetățenii care au NUMAI naționalitatea română. Excluși, îndepărtați fiind aceiași "frați români, parte integrantă a poporului nostru"! Se putea imagina o lege mai puțin europeană, într-un moment în care România are porțile deschise spre Europa
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
cufunda în lectura unui bun roman vechi. Timpul vaporului are, ca și timpul vechilor romane, răbdare. O răbdare pe care timpul avionului a pierdut-o. Călătoriile moderne mai au, prin scurtimea lor angoasantă, un efect: călătorul simte nevoia să-și ocupe cu ceva un timp care e, relativ vorbind, lung, dar, în absolut, derizoriu, așa că apelează la lectura de divertisment. în tren, se citesc romane polițiste sau de spionaj. Ele sunt imediat absorbante. Distrează și distrag. în călătoria de azi, lectura
Cărți și călătorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17135_a_18460]
-
opinii) apărută recent la Editura Albatros. De fapt, ca formulă, cartea d-lui prof. Dan Setlacec amintește de cea a lui Marin Preda, constituită dintr-o lungă convorbire cu poetul Florin Mugur. De data aceasta rolul lui Florin Mugur e ocupat de d-na doctor Dora Petrilă, care, deși neliterată, știe să-și facă meseria de intervieveur cu profesionalism, conducînd bine convorbirea. D-sa, ca anestezistă, are privilegiul de a-l fi cunoscut bine, în chiar timpul operațiilor, pe marele chirurg
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
din piață (cu deosebirea că aceștia din urmă sînt mai spontani și mai autentici), lipsa de interes a subiectelor dezlînate, aberațiile unor invitați-nimeni, care bat apa în piuă ore întregi cu fixațiile lor maladive. Multe ore pe zi ecranul e ocupat de Dan Diaconescu și Ion Cristoiu, separat sau în cuplu. Primul, spiralînd fără punct și virgulă, ca un muscoi, în jurul unui fir roșu antioccidental, cel de al doilea, încă mai suficient și mai scîrbit, criticînd totul de la înălțimea staturii sale
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
s-ar putea considera o școlărească eroare de ortografie estetică. Nu credem că ar fi lipsită de interes reconstituirea autoportretului moral ale cărui trăsături le diseminează Adrian Marino în cartea d-sale de dialoguri cu Sorin Antohi, de care ne ocupăm în prezentul comentariu. D-sa preferă a se situa într-un "punct zero" al reliefului uman, într-o "platitudine" ce-i îngăduie afectarea modestiei. O anume "modestie" e mimată precum defilarea la sol, aproape umilă, a unui acrobat, înainte de a
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
satul ca mediu ideal și necesar al cercetărilor sale monografice. El a ținut seama că 78,2% din populația țării locuiește la sate. Și, în consecință, acesta era mediul care trebuia cercetat monografic. De aceea, pînă la sfîrșit, s-a ocupat de monografierea satului pentru o mai bună și eficientă cunoaștere. Pînă și ampla investigație din 1940, inițiată de Anton Golopenția cam în răspăr cu metodologia lui Gusti (cadre, manifestări) și din care a rezultat, în 1941, impunătoarea carte 60 de
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
un an de zile. Campaniile monografice următoare: Runcu (1930), Cornova (1931) Șanț (1935-1936) n-au adus noutăți teoretice sau metodologice. Totul sau aproape a fost clădit la Fundul Moldovei. Apoi, Gusti nu conducea direct și permanent campaniile (el fiind foarte ocupat cu funcțiuni publice înalte), dar nici nu împuternicea un înlocuitor. Treptat, uzul i-a desemnat pe Stahl, Traian Herseni drept conducători de fapt ai cercetărilor monografice, iar pe Octavian Neamțu ca organizator. Seara, monografiștii se întîlneau în așa-numita "Sală
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
Vom remarca de la început că lucrarea lui M. Danilevski nu poate fi considerată ca fiind expresia unei teorii individuale a unui om, himerele unui gînditor mai mult sau mai puțin fantezist, utopii destinate să rămînă în domeniul irealizabilului. Nu. Situația ocupată de autor, patronajul de care au profitat lucrările sale, cultul, pentru a ne exprima astfel, de care se bucură astăzi cartea sa, îi acordă un loc mult mai important". Eminescu știe să discearnă între accidental și sistem și, cum se
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
va ieși basma curată, deoarece PSD-ul va avea nevoie ca și la următoarele alegeri să-l folosească drept sperietoare extremistă. E posibil ca previziunile lui Stelian Tănase să se adeverească. Dar Cronicarul își pune întrebarea dacă cei care se ocupă de strategii la Cotroceni și Palatul Victoria nu au ajuns cumva la concluzia că un CVTudor ieșit cu bine și din acest uriaș scandal nu ar căpăta o credibilitate de învingător în ochii opiniei publice. Cu atît mai mult cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
a venit, cu formula sa, prea tîrziu. Vremurile se aspriseră mult și perioada interbelică se apropia de sfîrșit. Germania și Italia se pregăteau de război, garanțiile politice pentru noi ale Angliei și Franței nu mai însemnau nimic, Franța e, practic, ocupată de naziști, Liga Națiunilor dispăruse și, în 1940, din iunie pînă în august teribilele cesiuni teritoriale impuse României Mari, împuținează, teritorial și în populație, grav țara. Pentru toate e făcut vinovat regele Carol al II-lea și țara e în
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
schimbare a puterii a fost Antena 1 care, prin comparație cu prestația ei preelectorală, acum pare un post t.v. echidistant. Televiziunea Națională își schimbă accentele după cum se schimbă puterea, încît nu-i de mirare că aceiași oameni care se ocupau intens de mediatizarea Convenției și a fostei coaliții de guvernămînt au luat în brațe PSD-ul, pe premierul Năstase și pe președintele Iliescu. Tele 7 abc, un post de televiziune care nu prea mai există, pare să-și fi regăsit ambițiile angajîndu-l
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
a murit în detenție, în 1952) - Lucruri de un dramatism a cărui ignorare îi lipsește pe tinerii de azi de stimul etic ce-ar putea veni din cunoașterea completă a unei epoci în care, aparent, lașitatea, impostura, oportunismul, trădarea au ocupat întreaga scenă. În realitate, zona Răului a fost mai puțin extinsă decît am fi dispuși a crede, contrabalansată de luciditatea activă, de temeritatea, mergînd pînă la eroism, a unor personalități despre care se vorbește nedrept de rar. Întrebat ce l-
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
Cerea, deci, ca Franța să recunoască dubla alegere a lui Cuza. Aceasta, i-a răspuns ministrul de Externe, depinde de decizia împăratului Napoleon al treilea. A fost primit chiar a doua zi, deși împăratul, i s-a spus, e mult ocupat în viitoarea jumătate de lună. Îi înmînă împăratului scrisoarea princepelui Cuza. După ce o citi, împăratul făcu această impresionantă declarație: "Simț o mare simpatie pentru nația română și pentru Domnul Cuza și văd cu mulțămire că nu m-am înșelat cînd
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
lui colegi munteni și aceștia nu-l prea agreau. A mai fost ministru de Externe în 1877, în care calitate a declarat, în parlament, independența țării, apoi a fost nevoit să se mulțumească numai cu mandatul de deputat sau senator, nemaiocupînd nici o demnitate publică în stat. Dar cuvîntul său, atunci cînd îl rostește, era temut și ascultat. În 1891, bolnav, moare la 74 de ani, pe masa de operație a unui spital parizian, uitat și sărăcit. Fusese un orator strălucit și
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]