3,729 matches
-
unui ordin dat de plutonierul major de serviciu, soldații și-au pus baionetele la arme, s-au îndreptat spre noi și ne-au somat să plecăm, să ne întoarcem la gară și acasă. Ne-am răsfirat cu toții, urmăriți îndeaproape de ostași. Într-un moment de neatenție al acestora, eu am părăsit drumul și am intrat în pădurea ce străjuiește o latură a fortului. Am ascuns geamantanele într-o tufă și m-am întors înapoi printre copaci, până la marginea pădurii, fără să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acest calvar, care lasă în umbră inchiziția evului mediu. în discuțiile inițiale cu anchetatorii, Tavi, care avea cum spune moldoveanul „mult scuipat la furcă”, le-a spus că această acuzație este o minciună absurdă, ca un comandant să-și ucidă ostașii și nu are nici o șansă să fie crezută și chiar lor le va face mai mult rău decât bine. Atunci au început șantajul cu torturile, arătate mai sus până când l-au îmbolnăvit grav de T.B.C., ajungând în preajma morții; au început
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zdrobit fizic și sufletește, rostind acuzația monstruoasă în fața tribunalului, așa cum i-o dictaseră și el trebuise s-o învețe pe dinafară. După ce povesti din nou, a nu știu câta oară, ce suportase înainte de a sluji „inamicul” în mentalitatea lui de ostaș, îl întreabă pe Nicolae Petrașcu: „Nu era mai bine să-mi fi pus capăt zilelor; nu mai înduram tot ce am îndurat și nici nu mărturiseam strâmb în contra mișcării legionare și a Comandantului ei?”. Se lăsa o tăcere grea în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să fi avut un astfel de moment de intimitate cu chiar comandantul ei suprem din țară. Acel grăunte de necuprins mi-a alimentat tot efortul de șlefuire de mai târziu, pentru a deveni ceea ce el a crezut că sunt, un ostaș credincios al bravei oștiri legionare. Cât am reușit voi afla tot „dincolo”. Din mărturiile despre Nicolae Petrașcu care se vor consemna, cea mai prestigioasă este a lui Ion Moța și cea mai plină de duioșie este aceea a fiului său
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al Comandantului Horia Sima. Și eu am fost întrebat în anchete despre el și am fost bătut ca să vorbesc despre el. încărcat de glorii legionare dar și de durități cumplite, acum ciclul vieții sale pământene s-a oprit, Nicolae Petrașcu, ostașul lui Iisus și al lui Decebal a intrat în istorie. îi rog pe cei cu resurse sufletești să se preocupe de expunerea în cărți a supremelor sale sacrificii și de prezentarea groaznicei sale ucideri în așa fel ca în Evanghelia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
luptători care l-au cunoscut pe el și lupta lui. Datorită scrierii foarte șterse din manuscris, apar foarte multe imperfecțiuni de ritm, de rimă, de număr de silabe. Trecând peste acestea impresionează idealizarea omului - conducătorului dârz și neînfricat precum și dragostea ostașului pentru Comandantul său. Tu munte! Prof. Nicolae Petrașcu de Radu Avram Tu munte Vulcan de frunte Pironit în fund de ocean Ciclon Cu umeri de granit Ai stat de neclintit împotriva vântului viclean Din Vest și Răsărit. Munte zid și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
făcut din România un satelit al Uniunii Sovietice. în condițiile în care o parte tot mai mare a societății românești înțelegea că desprinderea de Germania, la 23 August 1944, nu-i adusese pe mult așteptații anglo americani, ci pe temuții ostași roșii, posibilitatea de a organiza un „23 August pe de andoaselea”, adică o întoarcere a armelor împotriva ocupantului sovietic, începea să prindă contur și să câștige tot mai mult aderenți. Cel care s-a angajat cel mai hotărât în realizarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
finalul acestei munci, primește desigur, pe cale nevăzută, de dincolo de lume, mulțumirea bravului său părinte și din lume, mulțumirea tuturor acelora care l-au cunoscut și iubit pe „Nea Pătru”. Călvărăsan Luca își îndeplinește cu multă dragoste și devotament datoria de ostaș în armata comandantului legionar Nicolae Petrașcu, așa cum el însuși mărturisește, descoperindu-ne prin paginile reproduse, miile de fire care l-au legat din trecut până astăzi, de această luptă și de acest om. Popa Aurel (Popicu) ne dă sub forma
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a ordona ca Cercurile de Recrutare respective să dea gărzile necesare pentru paza lor; Deasemenea aprovizionarea acestor Detașamente să nu se mai facă prin evrei, ci prin români sau în orice caz evreii trimiși după cumpărături să fie însoțiți de ostași români. COMANDANTUL MILIT. AL REG. PETROLIFERE GENERAL, GH. IONESCU-SINAIA *Adnotări: - 1 NOEM. 1941. Am luat legătura cu Detașamentul. Sunt la Ploiești-Triaj - peste 1000 evrei, aduși însă din altă parte (majoritatea din București). Înadevăr - din toate rapoartele s’a dovedit că
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
20 și 24 ani inclusiv, care fac parte din contingentele 1940, 1942, 1943 și 1944 (născuți în 1918, 1919, 1920, 1921, 1922), să fie obligați a presta munca de folos obștesc timp de 2 ani încontinuu, adică la fel cu ostașii aflați sub arme. Ei vor fi organizați în detașamente de lucru permanente sub comandă și încadrare militară, urmând a fi întrebuințați în tot timpul anului ori unde nevoile armatei sau ale statutului o vor cere. b/. Categoria 2-a. Evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
saltea), precum și articole de toiletă. IV. - Drepturile detașamentelor - Ofițerii și subofițerii români din cadre, vor primi drepturile bănești (solda, alocația de hrană), prin organele care au organizat detașamentele de evrei. - Gradele inferioare concentrate, vor primi drepturile în aceleași condițiuni ca ostașii dela Bat. de drumuri. - Evreii vor primi drepturile de hrană, soldă și întreținere (aceleași ca pentru soldați) dela Direcția Generală a Drumurilor, prin serviciile de drumuri respective. - Gestiunea Detașamentelor va fi verificată de catre M.A.N. Direcția Superioară a Geniului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
îmbrăcămintea, cazarmamentul (pătură și un dos de saltea), precum și articolele de toaletă. IV. - Ofițerii și subofițerii români din cadre vor primi drepturile bănești (solda, alocația de hrană) prin C. R. respectiv. Gradele inferioare concentrate, vor primi drepturile în aceleași condițiuni ca ostașii dela Batal. de Drumuri și anume: 35 lei pe zi hrană și întreținere plus solda gradului. În acest scop C.R. va întreba și Batal. de Drumuri asupra exactități acestor cifre. Evreii vor primi drepturile de hrană, soldă și întreținere (aceleași
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
vor avea niciun fel de alte legături, decât numai cele privitoare la chestiuni de serviciu. 4) Atât în cantonament cât și în afară, în timpul lucrului cât și în repa us, la baie ect. vor fi întotdeauna disciplinați și respectuoși față de ostași și personalul civil dela drumuri și cel sanitar. 5) Nu se vor sustrage în niciun fel dela programul de lucru ordonat și vor executa fără șovăire la timp și bine toate lucrările la care vor fi puși, dând un randament
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cherestea de lângă stația Păltinoasa, iar cei din Tg. Frumos într’o clădire separată fiind vorba numai de 18 evrei. 4) Hrana. Este asigurată în condițiuni mulțumitoare de către Bat. de drumuri și instituțiile care-i folosesc, în aceleași condițiuni ca și ostașii și în limita alocațiilor pe care le are trupa sub arme. 5) Controluri executate și rezultate. a) La Det. 6 Drumuri au fost următoarele controluri: - Șeful Secției Transporturi /Col. Dumitrescu/ - Deleg. M. St. M. depe lângă Insp. Drumuri Naționale Chișinău
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
391, pp. 787-788. Document nr. 148 Ministerul Apărării Naționale Cabinet Ordin General Nr. 38 din 25 Iunie 1943 În ultimul timp s-a constatat că nu toate unitățile armatei dau atenția cuvenită acțiunei de educație, propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor. În unele garnizoane, în special în garnizoanele din Moldova, starea de spirit a trupei este influențată de elementul evreiesc prin răspândirea zvonurilor tendențioase și defetiste. La unele unități s-a constatat chiar că, evreii rechiziționați pentru lucru iau masa împreună cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
unități s-a constatat chiar că, evreii rechiziționați pentru lucru iau masa împreună cu trupa. Pentru remedierea acestor stări de lucruri, dăunătoare oștirii se ordonă următoarele: - Să se aplice întocmai „Instrucțiunile pentru conducerea acțiunei de educație, propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor” (Anexă la directiva pentru instrucția în Armată în anul 1943), punându-se o grijă deosebită în pregătirea sufletească a ostașilor și bunul lor trai. - Se interzice cu desăvârșire întrebuințarea evreilor rechiziționați pentru lucru, în cazărmi și tabere militare. Dacă unitățile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dăunătoare oștirii se ordonă următoarele: - Să se aplice întocmai „Instrucțiunile pentru conducerea acțiunei de educație, propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor” (Anexă la directiva pentru instrucția în Armată în anul 1943), punându-se o grijă deosebită în pregătirea sufletească a ostașilor și bunul lor trai. - Se interzice cu desăvârșire întrebuințarea evreilor rechiziționați pentru lucru, în cazărmi și tabere militare. Dacă unitățile au nevoie de meseriași evrei, să-i separe în alte clădiri, sau să le dea de lucru în oraș, pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dela 40 - 80 evrei = 1 Subof. Cdt. și gradați - pentru detașamente mai mari de 80 evrei = 1 Ofițer, 1 Subof. la 2-3 vagoane, 1 gradat de fiecare vagon. În cazurile excepționale, pentru evreii trimiși disciplinar, se va da ca însoțitori ostași români și la efective mai mici de 10 evrei. Toți gradații și ostașii vor fi înarmați. 3. Pe timpul transportului nici un ofițer, subofițer, gradat sau evreu nu poate părăsi vagonul la oprirea trenului în gări; deasemeni nu se vor acorda învoiri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de 80 evrei = 1 Ofițer, 1 Subof. la 2-3 vagoane, 1 gradat de fiecare vagon. În cazurile excepționale, pentru evreii trimiși disciplinar, se va da ca însoțitori ostași români și la efective mai mici de 10 evrei. Toți gradații și ostașii vor fi înarmați. 3. Pe timpul transportului nici un ofițer, subofițer, gradat sau evreu nu poate părăsi vagonul la oprirea trenului în gări; deasemeni nu se vor acorda învoiri în oraș. 4. Evreii vor fi grupați în vagoanele destinate și vor fi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
spitalele evreești locale; în cazul când nu există spitale evreești, vor fi internați în alte spitale civile. Internarea în spitale se va face prin grija instituției, unității sau întreprinderii unde sunt repartizați evreii, cu aceleași forme care se fac pentru ostași, anunțându-se imediat Cercul Teritorial respectiv. 10. Evreii accidentați de muncă, precum și aceia a căror stare gravă necesită operații urgente, vor fi internați în spitale, după cum se arată la punctul 9), urmând a fi vizitați ulterior de către medicul militar al
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
executa întocmai. COMANDANTUL BATALIONULUI Lt. Colonel, Lupu Ștefan Rezumat din copie ord. M.St.M. Nr. 422214 din 8/VII.943 1. Detașamentele de evrei încadrate militar, se vor trimite la destinație, sub comanda cadrelor respective. 2. Pe timpul transportului nici un ostaș nu are voie a părăsi vagonul, nici de a acorda învoiri în oraș evreilor. 3. Evreii vor fi grupați în vagoanele destinate și vor fi ținuți sub supravegherea gradaților. 4. Șeful Detașamentului va avea asupra lui apelul nominal al oamenilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
departe, așa cum prevăd instrucțiunile M.ST.M. Nr. 430.000 din 1943. 4. - Măsura este impusă de necesitățile momentului; cei vizați nu trebuie să uite că aceste noi obligațiuni nu sunt nici pe departe similare greutăților pe care le duce ostașul român pe front. D. O. Șeful Secției I-a Colonel, ss G. Zamfirescu Șeful Bir. 10 Lt. colonel, ss I. Boldur-Lățescu p. conformitate Șeful Bir. Adjutanturii Bat. 3 Drumuri Sublt., M. D. Arimescu ARHIVA INSHR, RG-25.011, 13.14.1
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1962; Însemnările unui adolescent, București, 1967; Enigma de la frontieră, București, 1968; Profesorul de dans, București, 1974; Dans la Colorado, Galați, 1991. Repere bibliografice: Valeriu Râpeanu, „Născut a doua oară”, LCF, 1960, 15; Valeriu Râpeanu, Două volume de proză în „Cartea ostașului”, „Viața militară”, 1963, 4; Grigore Zanc, „Însemnările unui adolescent”, TR, 1967, 50; Al. Chiriacescu, „Enigma de la frontieră”, „Femeia”, 1968, 6; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, București, 1980, 167-170; Firan, Profiluri, 384-386; Micu, Scurtă ist., III, 109; Popa, Ist. lit., I, 1038
GRECEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287346_a_288675]
-
cu H.R. Radian); Elsa Triolet, Sufletul.Vârsta de Nylon, București, 1964; Boris Polevoi, Pe țărmul sălbatic, București 1964 (în colaborare cu M. Cardaș); Henri Perruchot, Viața lui Cezanne, București, 1967; Maurice Druon, Regii blestemați, I-III, București, 1971; M. Droit, Ostașii din Pădurea Neagră, București, 1972. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 164-168, V, 49-52, VII, 128-130, XI, 240-245, XII, 374-389; Adrian Maniu, Romanul lui Anton Pann, RP, 1929, 3400; Octav Șuluțiu, Sergiu Dan și Romulus Dianu, „Viața minunată a lui Anton
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
intenționat. În „România viitoare” susținea rubrica „Medalion”, în care schița caracterizări globale ale unor scriitori (M. Sadoveanu, V. I. Popa, Ilarie Voronca, Pușkin, Maxim Gorki, Maiakovski, Walt Whitman, G. B. Shaw, Paul Eluard ș.a.). Volumul Băjenie... (1935) conține „creionările unui ostaș” din timpul primei conflagrații mondiale, autentice, după cum precizează A., dar cu un aer neverosimil din cauza efortului de literaturizare. Proză de ficțiune, alături de câteva amintiri, include culegerea Învinșii (1939). Fie că e vorba de tristețea unei „paiațe” pensionate, de disperarea unei
ALEXIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]