3,270 matches
-
critică, definitorie pentru PNL sau PSD. Mă adresez întâi liberalilor, căci ei conduc guvernul actual. Dacă erați liberali, ați fi avut respect pentru discernământul alegătorilor și pentru contractele cu electoratul; nu tratați alegătorii ca pe o masă acefală, lesne de păcălit și apoi de ignorat din „rațiuni de stat”. Dacă erați liberali, ați fi promovat politic de investiții în educație deaorece, potrivit tradiției liberale, la care nu a renunțat nimeni în afară de dumneavoastră, cheia intrării drepte în competiție este accesul la educație
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
rămâne în continuare în stare de capturare, iar ctitorul acestei stări este prim-ministru. Traian Băsescu știe foarte bine că, dacă mai girează această formulă de guvernare riscă să rămână în istorie drept unul dintre mulții farsori care ne-au păcălit de-a lungul timpului. Dacă interesul lui Tăriceanu și al conducerii PNL este să-și păstreze posturile și să împartă ce a mai rămas propriilor clienți, cât se poate de mult timp (chiar și o lună contează) interesul lui Traian
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
San Lorenzo. Dimineața, când revenea acasă pentru a se odihni timp de câteva ore, i se întâmpla uneori să nu se mai trezească de oboseală. Giovanni, întorcându-se după primele ore de școală, nu îndrăznea să o deranjeze și își păcălea prânzul cu puțină mămăligă rece. Și așa se reîntorcea să răzbată și a doua parte a zilei școlare, desigur nu în cele mai bune condiții fizice. A terminat anul școlar cu mari eforturi și cu rezultate slabe. Va mărturisi cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
întrucît aceste provincii, guvernate și administrate de 30 de ani, făceau deja parte din monarhie, de facto. În fond, acest fapt constituia cotitura cea mai periculoasă în direcția prăpastiei, aducînd Rusia, condusă de Isvolski, încrîncenat de faptul că a fost păcălit și că a pierdut obrazul, pe făgașul obișnuit din care Aehrenthal ar fi vrut să o scoată, în timp ce organele de presă panslaviste, dezlănțuite, se străduiau să sape o tranșee, într-o atmosferă apăsătoare și în clinchetul armelor care se-ncarcă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a culturii. Numai așa se poate evita cenzura economică, o cenzură mai rea chiar și decât cea politică, pentru că e insidioasă și imposibil de eludat. E un mecanism, nu voința cuiva, a unui dictator pe care eventual poți să-l păcălești. Dar despre asta într-o viitoare tabletă. Cotidianul, 3-4 noiembrie 2001 Cenzura economică Recent au fost invitați la Cluj, de către inimoasa directoare a Centrului Cultural Francez, Christiane Botbol, doi poeți francezi: Bernard Noël și Olivier Apert. Amândoi au ajutat la
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Și Constantinescu? — Constantinescu nu era mai breaz. — Dacă-i pe așa, atunci mergi până la capătul raționamentului și spune răspicat că cenzura politică era preferabilă cenzurii așa-zis economice. — Dintr-un punct de vedere cred că da. Pentru că puteai s-o păcălești, iar dacă nu reușeai s-o păcălești puteai să te tocmești, indirect, bineînțeles. Pe când acum cenzura (economică) e un mecanism. Al pieții. E obiectivă. Înțelegi? Nu are nici o cruțare. Pe vremuri, Nichita Stănescu scria un articol pentru partid și, alături
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Dacă-i pe așa, atunci mergi până la capătul raționamentului și spune răspicat că cenzura politică era preferabilă cenzurii așa-zis economice. — Dintr-un punct de vedere cred că da. Pentru că puteai s-o păcălești, iar dacă nu reușeai s-o păcălești puteai să te tocmești, indirect, bineînțeles. Pe când acum cenzura (economică) e un mecanism. Al pieții. E obiectivă. Înțelegi? Nu are nici o cruțare. Pe vremuri, Nichita Stănescu scria un articol pentru partid și, alături, zeci de poezii splendide. Negocia... — Iar tu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Emulație? într-adevăr, nu se prea vede, un sistem care-l conține pe cutare arbitru ca element component nu poate face prozeliți. Să-i dăm din nou cuvîntul pianistului: „Lumea nu doar că pare în permanent pericol de a fi păcălită, ba chiar își dorește să fie păcălită după formula «Minte-mă, dar minte-mă frumos». În fotbalul românesc se minte urît și trist“. Ce-o fi vrut să spună? Poate se referea chiar la Mircea Sandu, deși Dan Grigore n
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un sistem care-l conține pe cutare arbitru ca element component nu poate face prozeliți. Să-i dăm din nou cuvîntul pianistului: „Lumea nu doar că pare în permanent pericol de a fi păcălită, ba chiar își dorește să fie păcălită după formula «Minte-mă, dar minte-mă frumos». În fotbalul românesc se minte urît și trist“. Ce-o fi vrut să spună? Poate se referea chiar la Mircea Sandu, deși Dan Grigore n avea de unde să știe ce va zice
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pe negândite a cincizeci de milioane, ce nu-i modifică deloc onestitatea funciară. De un singur efect comic este scena cu pălăria. Eroul și-a cumpărat o pălărie cu 400 de lei și fiindcă i se pare că a fost păcălit cu 100 de lei, minte acasă că a luat-o cu mai puțin. Dar oricât de mică e suma mărturisită, familia găsește că s-a păcălit. GEORGE MIHAIL ZAMFIRESCU, N. M. CONDIESCU ȘI ALȚII Specializat în viața mahalalei bucureștene, G.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o pălărie cu 400 de lei și fiindcă i se pare că a fost păcălit cu 100 de lei, minte acasă că a luat-o cu mai puțin. Dar oricât de mică e suma mărturisită, familia găsește că s-a păcălit. GEORGE MIHAIL ZAMFIRESCU, N. M. CONDIESCU ȘI ALȚII Specializat în viața mahalalei bucureștene, G. M. Zamfirescu a debutat printr-un "ceremonial", Madona cu trandafiri, care e un fel de grotesc mai degrabă decât roman. În schimb Maidanul cu dragoste și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
te-am lăsat să pleci în pace”. Trebuie reținut acest aspect al relațiilor între filisteni, singurii amintiți în Tora și Talmud timp de peste 600 de ani ca băștinași ai Canaanului/Palestinei, și ivriții venetici care nu se rușinau să-i păcălească și să le aducă pe cap numai rele și belele. Să continui cu Geneza la ,,38,1 În vremea aceea Iuda(fratele lui Iosif pe care-l vîndu-se madianiților iar aceștia l-au vîndut în Egipt) a părăsit pe frații
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a se încăiera în Moesia atunci cînd apa se face ca piatra, se întă- rește ca osul și ține. Eu anul trecut am ieșit cu iscodire și am trimis vorbă că garantez ieșirea din subordinea noii Macedonii care i-a păcălit. Însemnată și păstrată astfel de boierii conducătorului geților”. Pentru serviciile aduse neamului său, solul Ibero se bucura de considerația celor din jur dar în special de prețuirea conducă- torului neamului. După boero Biseto nu mai avem salvate tăblițe scrise cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
îl trăgeau de mână. El, care nu mai avea nici un ban în buzunare, le răspundea: „N-ai dumneata jupâne ce mi trebuie mie”. Jupânul curios întreba: „Da ce-ți trebuie ție”? întrebare la care bunicul răspundea bucuros că-l poate păcăli: „Ai potcoave pentru purici? Ai căpestre pentru muște”? La hanul jupânului era primită parcarea căruței cu obligația căruțașului să mănânce acolo și la plecare să plătească. Bunicul, după ce plătea taxele școlare, rămas fără bani, venea la han, și se făcea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se poate să fi crezut în autenticitatea vechilor documente în așa măsură, încît ele chiar au fost integrate în lucrări despre istoria orașului Bristol (Masson 1874: 53). Alți critici sînt de părere că documentele falsificate fuseseră create pentru a-i păcăli pe cei care (în speță Catcott și Barrett) încercaseră să îl înșele pe el primii (dintre cei doi, cel puțin Catcott pesemne ar fi crezut că Chatterton nu avea nici o idee privind valoarea vechilor pergamente, astfel că ar fi încercat
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
le va folosi într-un scop mai bun decît acela de a citi prelegeri despre nemurirea sufletului. Las Părintelui Catcott un picuț din cugetul meu liber, ca să poată să-și pună ochelarii rațiunii, și să vadă cît de rău se păcălește cînd crede în Scripturi literalmente. (Aș dori ca el și fratele lui, George, să știe în ce măsură sînt adevăratul lor dușman: dar am un fel nefericit de a tachina; iar cînd un acces puternic de satiră mă apucă, nu cruț nici
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
un alt exemplu: Când, în istorie, Australia a început cu A și sfârșit cu S?". Răspunsul este. "întotdeauna". Cuvântul Australia" întotdeauna a început cu A, iar cuvântul "sfârșit" a început întotdeauna cu S. Atunci când accentul cade pe "Australia" interlocutorul este păcălit și dă un răspuns greșit. Tot așa cum interlocutorul este manipulat ca să dea un răspuns anume unei întrebări, multe din conversațiile noastre zilnice au drept obiectiv dinainte stabilit manipularea partenerului. Adesea este vorba de o manipulare inconștientă. Vom examina în cele
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
inducă în eroare. "Sincer", "pe, cinstea mea", "pe șleau" arată că vorbitorul urmează să fie mult mai puțin sincer sau onest decât pretinde. Oamenii cu o percepție fină decodifică instinctiv aceste cuvinte și au "senzația" că vorbitorul încearcă să-i păcălească. De exemplu, "Pe cinstea mea, este cea mai bună ofertă pe care v-o pot face" se traduce cu " Nu este cea mai bună ofertă, dar poate mă veți crede". "Te iubesc" este mai ușor de crezut decât "Te iubesc
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ei și nu erau specializați În anchetă. Securiștii erau muncitori, băieți tineri, aduși de pe la fabrici, de pe nu știu unde, și erau puși cu un anchetator de ăsta mai vechi, care Îi coordona, dar nu se pricepeau... Și majoritatea au reușit să-i păcălească pe anchetatori... Greșeala lor a fost când au venit la Pitești și s-au Întâlnit cu colegi, și sigur, stând atâta timp În celula aia, au Început să spună: „L-am păcălit pe anchetator... Uite, Îl mai aveam și pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se pricepeau... Și majoritatea au reușit să-i păcălească pe anchetatori... Greșeala lor a fost când au venit la Pitești și s-au Întâlnit cu colegi, și sigur, stând atâta timp În celula aia, au Început să spună: „L-am păcălit pe anchetator... Uite, Îl mai aveam și pe cutare de care trebuia să spun, dar ăla o rămas afară”... Și Țurcanu și cu ăștia s-au informat Întâi de toată treaba asta și când au Început ancheta În celula 4-spital
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost unul dintre cei favorizați, pentru că n-am avut ce să spun... Eu, fiind frontierist, singura legătură care o aveam era cu taică-miu... Și noi ce-am declarat am declarat cam la fel. Noi n-am putut să-i păcălim pe anchetatori, pentru că nu aveam cu ce. „Ai fost În Iugoslavia?” „Am fost.” „Cum ai trecut frontiera?” Toate detaliile ăstea au coincis cu ce a declarat și taică-miu. „Pe unde ai fost În Iugoslavia? Pe cine ai mai cunoscut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vedere, dar a doua zi m-a scos la anchetă, Într-o cameră cu vedere la stradă... Ferestrele deschise, un tânăr vânăt la față, slab, a Început să mă ancheteze. Și Întâi te luau prietenește, ca să ai Încredere, să te păcălească că el e băiat bun, băiat cumsecade... Așa procedau. Și mânca Într-una... când ronțăia bomboane, când ciocolată... și le scotea simandicos, ca să-ți facă poftă... Vă mai amintiți numele anchetatorului? Da... Atunci nu l-am știut, dar l-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am fost șapte, pe cei care au reușit să-i depisteze..., dar noi eram mult mai mulți... Securitatea știa mult mai multe decât credeam noi că știe, dar e tot atât de adevărat că, la vârstele ălea, am reușit s-o și păcălim pe cât am putut. Sistemul de recrutare a fost așa-zisul „sistem-lanț”: lanțul este format din zale..., prima zală nu avea contact cu zala a treia. Și a treia nu avea contact cu a cincea și așa mai departe. Cine era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și-n total am fost arestați șapte... reușind să rupem pe cât am putut lanțul În alte părți. Și sunt acum În viață, sunt martori care recunosc că ar fi fost În situația noastră, dacă n-am fi reușit totuși să păcălim Securitatea... Ați putea să descrieți momentul arestării? Eu aflasem de arestarea celor doi colegi și, sigur, așteptam să fiu arestat. Noi, atunci când ne-am organizat În discuțiile noastre, prevedeam și asta, că s-ar putea să fim arestați. Nu ne-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
al lopeții... Era tare ca piatra. Trebuia să Înveți să lucrezi eficient. Știi? Și mergea. Aruncam cu regularitate și În roabă direct, nu dădeam alături nimica. Au fost unii care au murit pentru că au vrut să facă planul, că se păcăleau... și munceau până se epuizau. Și eu eram epuizat, dacă aveam 59 de kile... Dar având pedeapsă mai mică, mi-am permis luxul să-mi zic mereu ca-n romanul ăla a lu’ Zaharia Stancu: „Băi, să nu uiți, Darie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]