6,963 matches
-
îi îndemn pe tinerii sociologi să nu ignore în studiile lor despre perioada comunistă dosarul de personal ca sursă de informație, ca document social. În A.d.p. succesive ale lui I.C. elementul muncă este constant subliniat: de mic copil „am păzit vitele altora”, la 11 ani „am intrat ucenic la un cojocar în sat”, la 15 ani eram „servitor la o prăvălie” în Pitești, la 16 ani păzea vacile ca „slugă la o cucoană” din Nicorești. Ca să-și facă studiile, I.C.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
succesive ale lui I.C. elementul muncă este constant subliniat: de mic copil „am păzit vitele altora”, la 11 ani „am intrat ucenic la un cojocar în sat”, la 15 ani eram „servitor la o prăvălie” în Pitești, la 16 ani păzea vacile ca „slugă la o cucoană” din Nicorești. Ca să-și facă studiile, I.C. a fost copil de trupă la Roman, sergent de stradă și pedagog la o școală de meserii la Brașov, supraveghetor la Parcul Etnografic de la Hoia (Cluj). Munca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comunistă a țărișoarei. Cu vreo douăzeci de ani mai înainte, desigur că băieții de la „Divertis” ar fi ajuns la Canal, iar acum ar fi fost membri AFDPR. Ar fi pățit-o ei și atunci, dacă frica politrucilor n-ar fi păzit bostănăria. De altfel, acest joc de-a șoarecele și pisica cu cenzura nu era complet lipsit de riscuri. O mulțime de regizori, după vreo montare îndrăzneață, au plecat să monteze în altă parte. După ce te prindeau că „i-ai fentat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
respirat ușurat. Semnăturile tuturor nu aveau efect pentru că, în final, redactorul răspundea. Cei care dădeau viza puteau fi schimbați din funcție în una, poate, și mai bună, pe când redactorul avea doar o singură variantă - să fie dat afară. Așadar, teama păzea mai mult decât vigilența celor doi, trei, chiar patru care ascultau și citeau de câteva ori textele. Desigur, apăreau și situații în care fiecare scria cu gândul la mintea celui ce citea/superviza - oferindu-i ceea ce accepta necondiționat. Fără comentarii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
politețe și solicitudine. Din când în când, îi acordă reduceri de preț, îi oferă trei unități de marfă la prețul de două sau îi face un mic cadou doar pentru că a intrat în magazin. Vânzătorul nu numai că nu mai „păzește” marfa, ci chiar o face „cadou”: din gardian, devine Moș Crăciun. În ideal-tipul socialismului de tip sovietic, gestionarul nici nu se află în fața unui client, ci în fața unei cozi. O coadă amorfă, o juxtapunere de unități umane, în care sexul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
general al PCR. Pentru a evita posibile înfruntări violente, autoritățile din Valea Jiului infiltrează zona cu informatori și securiști, dar evită să militarizeze regiunea în mod vizibil, ca nu cumva să se ajungă la prefigurarea unui microrăzboi civil. De asemenea, sunt păzite depozitele de arme, ca nu cumva minerii să ajungă în posesia lor și situația să nu mai poată fi controlată. Chiar în ziua sosirii lui Ceaușescu, sunt chemate de la Craiova, Târgu-Jiu și Deva atât forțe ale trupelor de securitate, cât
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
continua să funcționeze, dar în folosul unei nomenclaturi comuniste clar delimitate. Represiunea Măsurile de reprimare au îmbrăcat diferite forme. După discursul lui Constantin Dobre, greviștii au conștientizat focalizarea organelor de represiune pe figura unui lider: de aceea, minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat. Dobre avea să aibă însă un cu totul alt destin decât cel de care se temea improvizata sa gardă „pretoriană”. Organele au apelat mai întâi la recunoașterea minerilor: unii ingineri și șefi de sectoare au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
într-un loc pustiu, astfel încât arestații să fie împușcați fără martori. Din pricina lipsei de aer și a înghesuielii, riscul iminent a fost acela al unui leșin în masă. Nu în ultimul rând, în diferite faze ale transportului, arestații au fost păziți de soldați cu pistoale-mitralieră, inculcându-li-se victimelor ideea că sunt niște viitori ocnași. Reeducarea Deși fenomenul Pitești (1949-1952) era o relicvă punitivă a epocii Dej, Securitatea ceaușistă reținuse efectul pe care îl avusese acesta asupra deținuților politici de odinioară
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
după risipirea demonstrației, zona a fost invadată de securiști, milițieni, activiști, îndrumători și orice alt tip de supraveghetori. Orașul a intrat în stare de necesitate, fiind intens supravegheat pe străzi de trupe și patrule; sediile politice, la rândul lor, erau păzite de armată. Convorbirile telefonice cu alte localități din țară sau cu străinătatea în care se relata ceva despre revolta brașovenilor erau întrerupte. Corespondența era verificată (cea expediată din Brașov, în mod special). Unitățile militare au fost alertate, întreprinderile au fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
despre el. A.N.: Cărțile ce profil aveau? N.I.: Nu știu. Spitalul ocupase numai jumătate din clădire, așa că nu am avut acces în cealaltă jumătate. Atunci am vrut să iau o carte din acea grămadă în flăcări, dar santinela care păzea m-a amenințat: „Ori o lași, ori te împușc”. Am lăsat-o și am plecat. A.N.: De ce oare ardeau cărțile? N.I.: Cărțile sunt cei mai buni prieteni ai oamenilor, dar și cei mai mari dușmani, pentru o anumită categorie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu fișierele și programele la care are acces; • numele proiectului și al programatorilor lui; • urmărirea continuă a documentelor de control al locurilor în care sunt păstrate informațiile confidențiale sau speciale ale unității; • regulile interne referitoare la modul în care sunt păzite toate elementele patrimoniale importante. 6.6.3.4. Urmărirea respectării măsurilor de securitatetc "6.6.3.4. Urmărirea respectării măsurilor de securitate" Cel puțin o dată pe săptămână, coordonatorul securității trebuie să viziteze centrul de prelucrare automată a datelor, pentru a
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cel mai sigur mijloc de stăvilire a lor este netransmiterea mai departe. 9.3.Servicii și software antivirustc "9.3. Servicii și software antivirus" Pentru protejarea calculatoarelor împotriva virușilor și viermilor este esențială instalarea și folosirea programelor antivirus. Ele ne păzesc de pericolul contactării acestora prin intermediul fișierelor descărcate sau al celor atașate ca mesaje, scanând toate fișierele din sistem pentru depistarea urmelor de infestare și curăță sau șterg fișierele infestate. 9.3.1.Caracteristicile programelor antivirustc "9.3.1. Caracteristicile programelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
la origini, lăsându-se absorbit în tiparele eterne ale existenței petrecute lângă pământ, poetul coboară, vorbind în limbaj goethean, la „mume”. Regăsindu-și „bunii”, el își regăsește totodată eul esențial, sufletul de copil. Munții din preajmă, „albaștri, vineți, de aur-verde”, păzesc „basmul copilului ce-am fost”. Totul, „pe Argeș în sus”, e plin de bucuria copilăriei: „Acolo unde-n Argeș se varsă Râul Doamnei/ [...] murmură pe ape copilăria mea”. Poetul se zărește pe sine, cel de odinioară, „sub bolțile de vii
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
mă împingeau în pădure/ preferam să albesc” (Oamenii dum-dum). Fără stridențe și ostentație, versurile emană o amenințare insinuantă și o neliniște apocaliptică: „aerul e plin de cuțite/ apa e plină de săgeți otrăvite/ focul se amestecă cu garda care-l păzește/ pământul se învârtește în jurul soarelui metec/ memoria ruinează Bursa” (Soarele metec). Prin autoreferențialitatea accentuată poetul poate fi considerat unul din precursorii optzeciștilor: „«Acum sunt»/ Un poem scris după toate poemele lumii/ o briză ce adie spre voi/ și mă gonește
REICHMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289166_a_290495]
-
natural”), lumea chinezească nu încetează să se baricadeze prin opreliști nu mai puțin orgolioase în gigantismul lor. Marele Zid, căruia M. îi descrie atent structura și funcțiile, s-ar fi putut legitima „alături de cele șapte minuni ale lumii” și să păzească o autarhie ale cărei vechi temeiuri păreau că începuseră - dacă nu se scapă din vedere unele remarci din Jurnalul de călătorie... - să se clatine. Lumea chinezească este închisă. Se străduiește să rămână închisă și să propună puținilor străini care ajung
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Vine, acum, faptul de viață: un tren duce spre Weimar, în timpul aceluiași război, o delegație de scriitori francezi colaboraționiști. Trenul oprește la un moment dat (întâmplare sau aranjament cinic) într-un câmp în care se află mai mulți prizonieri francezi păziți de soldați hitleriști. Acestea sunt premisele. Pe baza lor eseistul imaginează cincisprezece discursuri ale lașității și ale trădării, din care ideea turnului de fildeș iese zdrobită cu astfel de fraze: „refuzând să aleagă, el a și ales”; „tăcerea a ajutat
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
de atunci îl repetă de câte ori vede „regina nopții”. Indiferent de conținut, povestirile, dezvăluind zăcăminte de spiritualitate arhaică, concurează la crearea unui imaginar de extracție mitică. Cititorul e atras într-un tărâm de poveste, în care flăcăii și fetele caută „inima-pământului”, păzită de „cățeii pământului”, babele aduc „caii grâului”, cei cu „trup de grâu, picioare de grâu, cap de grâu” și sub ai căror pași „spicul se umflă cât coada vulpii”. Cumulând toate însușirile prozelor de până atunci ale lui N. - culoare
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
și creștirile cele frumoase dintr-însa sântu boiarii mei cei mari și cinstiți”), trebuie conservate și protejate cu o grijă ce nu exclude purificări parțiale: „Iar acum, fătul mieu, eu te las să fii gard grădinii mele și să o păzești, cum o am păzit și eu; că deaca o vei păzi și-i vei fi gardu cu zidul de piatră, cum am fost și eu, deci, ei cum cugeta să-și verse sângele și să-și puie capetele pentru mine
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
dintr-însa sântu boiarii mei cei mari și cinstiți”), trebuie conservate și protejate cu o grijă ce nu exclude purificări parțiale: „Iar acum, fătul mieu, eu te las să fii gard grădinii mele și să o păzești, cum o am păzit și eu; că deaca o vei păzi și-i vei fi gardu cu zidul de piatră, cum am fost și eu, deci, ei cum cugeta să-și verse sângele și să-și puie capetele pentru mine, așa-și vor vărsa
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
și cinstiți”), trebuie conservate și protejate cu o grijă ce nu exclude purificări parțiale: „Iar acum, fătul mieu, eu te las să fii gard grădinii mele și să o păzești, cum o am păzit și eu; că deaca o vei păzi și-i vei fi gardu cu zidul de piatră, cum am fost și eu, deci, ei cum cugeta să-și verse sângele și să-și puie capetele pentru mine, așa-și vor vărsa sângele și-și vor pune capetele pentru
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
am fost și eu, deci, ei cum cugeta să-și verse sângele și să-și puie capetele pentru mine, așa-și vor vărsa sângele și-și vor pune capetele pentru tine sau pentru fieștecare domn care va face și va păzi aceste învățături ale mele, și niciodată nu vor da spatele vrăjmașilor voștri”. În concordanță cu preceptele Renașterii, N.B. îi sugerează urmașului o politică în cadrul căreia criteriul meritului personal trimite în umbră grila ce ținea cont în primul rând de apartenența
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
cei săraci decât unul den feciorii de boiari sau decât o rudă de ale voastre, voi să nu dați acelora cinstea și boeriia, în fățărnicie; ci să o dați aceluia mai sărac, deaca iaste vrednic și harnic și-și va păzi dregătoria cu cinste. Că mai bun îți iaste săracul cu cinste decât boiariul de ocară.” Ideea este nu numai foarte curajoasă, ci și foarte modernă. Cărturarului nu i-o puteau sugera textele bizantinilor, la fel cum nu putea găsi acolo
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
un fel, regula de aur a conducerii înțelepte: „Ne fireți ca pasărea ce ia ce să chiamă cucu - sunt sfătuiți urmașii - care-și dă oaolă dă le clocescu alte păsări și-i scot pui, ci fiți ca șoimul și vă păziți cuibul vostru. Că șoimul, feții miei, are altă pildă și are inimă vitează și bărbată întru sine și multe pasări oblăduiaște și biruiaște și nici de una nu-i iaste frică, nici să teme...”. Prudența și înțelepciunea sunt chemate să
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
interesul crescând al ascultătorilor. Întâlnirea dintre domn și Miu este un moment esențial, care evidențiază istețimea și curajul haiducului. Cu multă abilitate, Miu înlătură bănuielile lui Ștefan Vodă și reușește să îl convingă să-și lase oastea pentru a-i păzi turmele risipite. Admirând istețimea haiducului, rapsodul îl compătimește ironic pe domnitorul atât de ușor păcălit. Punctul culminant este momentul judecării voievodului de către haiduc în fața cetelor sale. Domnul se dovedește laș și fricos. Finalul reflectă atitudinea diferențiată a cântăreților populari și
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
de bucuria unei descoperiri ce urma să fie trainică. Vedeam că Hristosul - Cel pierdut, iar apoi aflat - este Domnul vieții și al morții. Din acea vreme mi-au rămas în minte cuvintele lui Iisus, consemnate de evanghelistul Luca (23, 46): „Păziți-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, care iubesc plecăciunile în piețe și scaunele cele dintâi în sinagogi și locurile cele dintâi la ospețe”. Filtram această percepție prin prisma lecturii cărții lui Giovanni Papini despre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]