3,524 matches
-
paroh și decan (protopop) de Constanța, misiune pe care a împlinit-o până în noiembrie 1951. A murit la Craiova, în timpul activității, la 4 iunie 1964 și a fost înhumat în cimitirul catolic din localitate. CRONOLOGIE 1935 - 2013: 1935 - este numit paroh de Constanța Pr. Emanoil Kreis (1935-1951), ctitorul actualei bazilici romano-catolice din anticul Tomis. 1935, august 9 - se alege Patronul noii biserici: „Sfântul Anton de Padova”. 1936-1937 - se strâng fonduri pentru construirea bisericii; se caută un nou amplasament (idee la care
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
statului de a oferi ajutoarele necesare refacerii, sărăcirea populației și represiunea regimului comunist, aflată la apogeu, fac imposibilă continuarea reparațiilor. 1955 mai 29-august 14 - curățirea generală a lăcașului și reparații urgente, făcute mai ales cu muncă voluntară, prin grija Pr. paroh Emil Hausotter. Pe 15 august se celebrează din nou în Bazilică, după o întrerupere aproape 11 ani. 1956 și anii următori - continuă reparațiile, lucrările de completare a mobilierului și de întreținere (Pr. E. Hausotter și Pr. Constantin Hausner). 1984-1985 - se
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
Bazilica „Sfântul Anton de Padova”. Din cauza stării dezastruoase a străzilor din Peninsulă, nu se poate da fastul cuvenit acestei sărbători aniversare. La această dată, preoții slujitori ai bisericii sunt: Pr. Ștefan Ghența - pensionar, Pr. Florin Bordeuș - vicar, Mons. Ieronim Iacob - paroh. Patronul bisericii este Sfântul Anton de Padova, sărbătorit pe data de 13 iunie.
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
și în organizațiile de țărani din Portomaggiore, Ravenna, Modena, Bologna. În octombrie 1922 participă la marșul spre Roma, alături de Emilio de Bono, Cesare Maria De Vecchi și Michele Bianchi. În 1923 fu acuzat de a fi fost implicat în omicidul parohului antifascist Don Giovanni Minzoni, la Argenta, dar fu scutit de orice acuzație. În 1924 deveni comandant general al Miliției Voluntare pentru Siguranța Natională și subsecretar al economiei naționale în 1925. În 6 noiembrie 1926 fu numit secretar de stat în
Italo Balbo () [Corola-website/Science/304957_a_306286]
-
în capitala Țării Românești. Parohia Sf. Vasile ființează ca persoană juridică din anul 1829. Nu avea un lăcaș propriu de cult, de aceea folosea capela romano-catolică din str. Călărași. În anul 1893, în timpul pastorației viitorului episcop Demetriu Radu, pe atunci paroh al românilor uniți din București, a fost cumpărat terenul din strada Polonă nr. 194 (actualmente nr. 50), destinat construcției unei biserici. Achiziția s-a făcut pe numele Bisericii Romano-Catolice, deoarece autoritățile nu doreau ca Biserica Română Unită cu Roma să
Catedrala Sfântul Vasile din București () [Corola-website/Science/305038_a_306367]
-
uniților transilvăneni stabiliți în capitală era estimat a fi între și .” În anul 1909, de sărbătoarea sfinților Constantin și Elena (21 mai/3 iunie), arhiepiscopul romano-catolic Raymund Netzhammer a sfințit în acest loc piatra fundamentală a bisericii, asistat fiind de parohul românilor uniți din București, viitorul episcop Ioan Bălan și de prințul Vladimir Ghica. După doar 7 luni, în ziua de sfântul Nicolae (6/19 decembrie), arhiepiscopul Netzhammer, sub jurisdicția căruia se aflau greco-catolicii din București, a sfințit frumoasa biserică ridicată
Catedrala Sfântul Vasile din București () [Corola-website/Science/305038_a_306367]
-
Vasile a fost construită la o distanță de 30 de metri de stradă. La finanțarea lucrărilor au contribuit credincioșii greco-catolici din București, Arhiepiscopia Blajului, precum și Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. Cu o sumă importantă (100.000 de coroane) a contribuit fostul paroh, Demetriu Radu, devenit episcop al Eparhiei de Oradea Mare. După Primul Război Mondial, odată cu înființarea Protopopiatului Român Unit de București, trecut sub jurisdicția Arhiepiscopiei Blajului, biserica a devenit reședință protopopială. Din 1940, anul înființării Vicariatului pentru București și Vechiul Regat
Catedrala Sfântul Vasile din București () [Corola-website/Science/305038_a_306367]
-
Sadaclia cu hramul fost numit ”Nașterea Maicii Domnului”, ce se prăznuiește la 8 septembrie stil vechi și la 21 septembrie stil nou. În anul 1989, biserica a fost reparata, iar la 29 octombrie 1989 a fost deschisă și sfințită. Primul paroh, după restaurarea bisericii, este părintele Jelihovschi Valerian Timoftii, staroste - diacon Stoian Alexei S., conducător al construcției (n.n. - decedat 14.12.2012). La restaurare au activat meșterii iscusiți: Busuioc M.A., Prohnițchi G.V., Lungu Gheorghe I., Motroi D.V., Sobaliu V. G.
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
1913 biserica din Colonița a fost sfințită și și-a deschis porțile pentru credincioși. De atunci și până în prezent au slujit bisericii mai mulți preoți, părintele Timofei, Mihail, Anatolie, Vasile, Petru, Atinagora ș.a., iar din 1995 și până azi preotul paroh Victor Tofan este cel care călăuzește sătenii spre credință și rugăciune. Se spune, că cel mai mult a pătimit părintele Mihail Blanovschi, care a slujit bisericii din Colonița într-o perioadă grea pentru biserică, perioada sovietică, atunci când cei aflați la
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
ei au fost familiile: Răduc, Petreanu, Poștaru, Cozma, Chirică, Iordachi, Rivizoru, Sărăteanu ș.a. Hotarele satului se mărginesc satele Lingura, Hârtoape, Ciobalaccia și Baimaclia. Biserica din satul Tartaul a început construcția în anul 1997, și poartă hramul Sf. Marelui Mucenic Dumitru, Parohul Bisericii - Roman Tudor. Hramul satului este sărbătorit la 8 noiembrie de sărbătoarea Sf. Dumitru. Satul Tartaul ocupă o suprafață de 883,01 ha, din care terenuri cu destinație agricolă 442,54 ha, 6,25 ha - terenuri destinate pentru construcția clădirilor
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
În perioada regimului comunist, gropile din Iepureni și Stoianovca au fost profanate. Pentru credincioșii din Cania, evenimentul are o semnificație aparte: pe aceste meleaguri niciodată nu a existat o biserică. A trecut o "săptămâna de ani", după cum s-a exprimat parohul de la Cania, preotul Vasile Burduja, de când Mitropolia Basarabiei a deschis aici o parohie și a fost sfințit locul pentru ridicarea viitoarei biserici. Pe parcursul anilor, parohia a trecut prin grele încercări, slujbele religioase fiind oficiate într-un vagon de tablă. Cu
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
decedat la vîrsta de 115 ani și a fost îngropat în sat de către părintele Fiodor și părintele Ioann. Peste o sută de ani (1899), a fost construită actuala biserică, din piatră, de către obștea țăranilor din sat și boierul Ghiorghi Goilav. Paroh la biserică era părintele Ioan Luscalov, diacon- Dimitrii Zavata, din Scumpia, ponomar- Ghiorghi Galiț. După războiul din 1941-45, biserica a fost închisă, doar la unele evenimente se mai băteau clopotele. Cîțiva ani în biserică a funcționat bibliotecă satului dar, după
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
biserica a fost total renovată și funcționează. Hramul bisericii se petrece la 22 mai,cînd au fost mutate Sf. moaște a lui Sf. Nicolai. sursă- ,{[Cartea bisericii,de la biserica Sf. Nicolai din Sărată Veche}]. Mai mult de douăzeci de ani paroh la biserică este părintele Mihail Curecheru. Școala din sat a fost intemeeată în anul 1902 și aparținea Zemstvei Guberniei Basarabia. Acest tip de școli în Rusia țarista au fost deschise la sfîrșitul anilor 1870, cu o clasă mixtă (fete și
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
biserica din sat care poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil au fost consemnate nașterea și botezul marelui actor Valeriu Cupcea (12.03.1929 - 15.01.1989), ai cărui părinți locuiau în satul vecin Cupcui. Printre nașii săi era și parohul acestei biserici, preotul-cărturar Drăgan. În 1948 biserica din sat este închisă și devastată, fiind reconstruită abia în anii 1990 - 1991. Urmare a ocupației sovietice, a represaliilor din 1940 - 1941, a războiului, a foametei organizate și a deportărilor în Siberia din
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
În localitate activează liceul teoretic „Vasile Lupu” (fosta școală medie nr. 1), gimnaziul (fosta școală medie nr. 2) și o grădiniță. Comuna are două biserici, datând din 1898: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (din jos, hram 15/28 august), unde este paroh Protoiereul Neonil Cocu și biserica „Minunea din Colose a Arhanghelului Mihail” (din sus, hramul pe 6/19 septembrie), unde este paroh părintele Octavian Cocu. Spre deosebire de alte localități orheiene ca, spre exemplu, Butuceni, Trebujeni, Ivancea, Seliște, Lucășeuca, Lopatna, Jorile, Mârzești ș.a.
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
Comuna are două biserici, datând din 1898: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (din jos, hram 15/28 august), unde este paroh Protoiereul Neonil Cocu și biserica „Minunea din Colose a Arhanghelului Mihail” (din sus, hramul pe 6/19 septembrie), unde este paroh părintele Octavian Cocu. Spre deosebire de alte localități orheiene ca, spre exemplu, Butuceni, Trebujeni, Ivancea, Seliște, Lucășeuca, Lopatna, Jorile, Mârzești ș.a., unde în rezultatul investigațiilor arheologice de mai mulți ani au fost depistate numeroase urme de vechi așezări omenești, satul Susleni și
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
29 martie 1923 s-a înființat cooperative Agricolă “ Dacia”, compusă din 40 de membri, cu capitalul subscris de 4000 lei și capitalul vărsat 2000 lei . În anul următor primar era :Ion Bița , notar-Ion Chirosca, învățători Ion și Anatasia Popovschi , preot paroh -Filip Știuca. În 1925 satul Rublenita a fost inclus în comuna Cosauti de rînd cu satele Egoreni, Iorjnita, Septelici, în 1929 e trecută în comuna Ocolina iar la 29 decembrie 1930 se află în plasă Florești și avea : 1953 de
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
centenarului, edificiul a trecut prin renovare amplă. Construcția este impunătoare, de tip catedrală. Are icoane interioare pe lemn foarte prețioase, provenite din biserica veche, de lemn (din 1782), care a existat înainte de construirea acestei biserici. Are iconostas aurit foarte frumos. Parohul bisericii, Gheorghe Lungu, se bucură de stima și încrederea enoriașilor și participă la soluționarea oricăror probleme de interes comunitar. A fost inițiatorul instalării pe locul bisericii de lemn a unei răstigniri, construcție din piatră de Cosăuți. Movila lui Casso. Este
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
amenajarea și înfrumusețarea Sfintei Biserici sunt trecuți în jurnalul bisericii care a fost început din anul 2006 pentru a păstra amintirea evenimentelor și a persoanelor de bună credință pentru generațiile viitoare. În anul 2009, la adunarea sătenilor, organizată de preotul paroh, s-a decis că Sfânta Biserică ar necesita reparație capitală. Pentru aceasta este nevoie de a face un proiect însoțit de expertiza tehnică a bisericii. La moment proiectul este finisat și este necesar aportul tuturor creștinilor pentru a realiza această
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
toți ceilalți credincioși. După terminarea construcției de specialiști italieni în anul 1930 a fost sfințită de înalt Preasfințitul Mitropolitul Gurie, Mitropolitul Basarabiei și al Hotinului. Pentru stăruința ctitorilor mai sus indicați, au fost evidențiați cu gramote de laudă. Primul preot paroh al sfintei biserici din satul Obilenii Vechi a fost numit Fiodor Harger din anul 1930 până în anul 1934. De la 1934 a fost numit preotul Vasile Harger pînă la 1938. De la 1938 a fost numit Gheorghie Plămădeală până la 1949. De la 1949
Obileni, Hîncești () [Corola-website/Science/305232_a_306561]
-
întîmplat cu cîțiva ani în urmă. Pînă în anul 1812, biserica din Basarabia a fost sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei. Către acel an pe teritoriul basarabean existau 749 biserici, ele fiind, în cea mai mare parte, de tipul groase și lungi. Parohul dispunea, de regulă, de două perechi de odăjdii din mătase și una din pînză dăscălească. Sfintele tacîmuri erau confecționate din cositor și staniu. Bisericile avea, practic, toate cărțile necesare, cum ar fi Liturghia, Evanghelia, Molebnicul, Triodionul, Antologhionul, Octoihul, Ceaslovul, Mineile
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
ca rezultat în 2003 primăria Pogănești este reactivată și la moment comuna Pogănești are două sate Pogănești și satul Marchet. Este necesar de a menționa și alte evenimente care au avut loc în istoria recentă a satului. În 1964 decedează parohul bisericii din sat, Titu, care a fost înmormântat în cimitirul satului. În locul lui a fost numit alt preot, care datorită unor localnici a fost nevoit să părăsească satul fiind învinuit că ar fi comunist. Autorităților atât și le trebuia; au
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Ioan Robu, pr. Grigore Duma și pr. Eduard Sechel. Instalarea sa ca ordinarius la Iași a avut loc în ziua de 4 aprilie 1978, în cadrul unei sfinte Liturghii solemne, la care au concelebrat, alături de Mons. Petru Gherghel, pr. Dumitru Patrașcu, paroh și decan de Iași, cel care a citit decretul de numire, pr. Anton Despinescu, pr. Grigore Duma și pr. Alois Donea, profesori la Seminar, și pr. Anton Ghiurcă, vicar parohial la Catedrala din Iași. La momentul numirii sale, Dieceza de
Petru Gherghel () [Corola-website/Science/306008_a_307337]
-
catolici și 8 atei. În anul 1940, majoritatea germanilor au fost repatriați în Germania. Bunurile lor au fost predate prin proces-verbal statului român, care le-a oferit o despăgubire. Din comunitatea romano-catolică din Ițcani provin pr. Karl Schüttler (1882-1944), fost paroh la Rădăuți (1931-1940) și pr. Gilbert-Sebastian Iavorschi (n. 1972), paroh la Brezoi-Vâlcea. Biserica romano-catolică din Ițcani a fost construită în anul 1902, de către comunitatea germanilor de religie catolică din satul Ițcani (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
fost repatriați în Germania. Bunurile lor au fost predate prin proces-verbal statului român, care le-a oferit o despăgubire. Din comunitatea romano-catolică din Ițcani provin pr. Karl Schüttler (1882-1944), fost paroh la Rădăuți (1931-1940) și pr. Gilbert-Sebastian Iavorschi (n. 1972), paroh la Brezoi-Vâlcea. Biserica romano-catolică din Ițcani a fost construită în anul 1902, de către comunitatea germanilor de religie catolică din satul Ițcani (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, satul Ițcani era localitate de frontieră între Austro-Ungaria și
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]