KorAP: Find »[drukola/base=pauză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...113 114 115 ...579 >

14,466 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426

se transformă în nimic“ - spuse Gacel. Este un proverb de-al nostru, care vrea să spună că problemele apar și dispar în funcție de cel care se înfruntă cu ele. Păi mie mi-au apărut o grămadă... - Sam Muller făcu o scurtă pauză și întrebă ca și cum ar fi vrut să devieze discuția: Apropo! Cum se simt prizonierii? — Bănuiesc că bine. — Cum adică, bănuiești? se miră celălalt. Nu ești sigur? — Nu i-am văzut de două zile, dar femeile îi îngrijesc și au apă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
dar nu te îngrijora; n-am de gând să-ți fac nici un rău. — Eu venisem să te omor. — Știu. — Și cu toate astea o să mă eliberezi? — Așa am hotărât, și tuaregii își respectă întotdeauna hotărârile luate... - Beduinul făcu o scurtă pauză și adăugă: Doar o singură dată. — O singură dată mi-e de-ajuns. Dacă-mi salvezi oamenii, niciodată n-o te mai deranjez. — Oamenii tăi or să se salveze dacă avionul vine la timp. Dar dacă harmatanul începe să sufle

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
n-o te mai deranjez. — Oamenii tăi or să se salveze dacă avionul vine la timp. Dar dacă harmatanul începe să sufle mai înainte de-a ateriza, vor muri, pentru că n-o să le mai dau apă. - Gacel făcu o scurtă pauză și apoi, aplecându-se să-l vadă mai bine, întrebă: Ai crezut cu adevărat că ai să ne termini? — Mi-am calculat greșit forțele. — Toți cei care încearcă să înfrângă deșertul își calculează greșit forțele - îi răspunse cu asprime. De când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406

-l deranjăm. Doamna E. aduce cafeaua. Ți-ai luat medicamentele? Da. Du-te să te speli pe mîini și curăță-ți unghiile. Iar ai fumat chiștoace. Domnul D. se face că nu aude. Trebuie să plătim Întreținerea, spune după o pauză. Apoi: Ai Închis aragazul? Și robinetul de la chiuvetă? Acum se face ea că nu aude. Își sorb În liniște cafeaua. În după-amiaza aceea seducătoare de primăvară telefonul sună pentru a patra oară, firește pentru ea. Dar munții unde-s? Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
N-are decît. Nu sînt acasă. Iar. Nu mă mișc. Încremenesc În fotoliu. Îmi țin respirația. Să nu mă simtă. Sună Încă o dată. Așteaptă. Eu la pîndă. Ea la pîndă. Sună din nou. Mult, continuu. Îmi astup urechile cu palmele. Pauză lungă. M-aș duce tiptil pînă la ușă să văd dacă a plecat. Nu Îndrăznesc. Dacă mă simte. Deodată trei semnale scurte unul după altul. Asta e mama. Numai ea sună așa. Ezit o clipă, apoi mă hotărăsc. — Cine-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
de prăștii Îi rezolvam problemele la aritmetică Îl umileam Îmi primeam Înghețata bătrînul Halunga În pragul clasei cureaua pantalonilor atîrnată după gît hă hă hă toată clasa În cor ce bă golanilor n-are voie omul să se ducă În pauză la WC catalogul zboară din ușă drept pe catedră poftească la tăbliță... Acasandrei Eugen tăcere eu Întreb eu răspund eu pun nota zece pentru Dumnezeu nouă pentru magistru opt pentru elevul eminent patru pentru Acasandrei marș În bancă un foșnet

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
sufocare și loviturile accelerate pe care le simt În tîmple. El Îmi deschide. Se bucură de cîte ori mă vede. Așteaptă să-i aduc vești de afară. Schimbăm cuvinte banale. Eu: Ai mîncat? El: Ce-a mai fost la servici? Pauză. Aprind aragazul. Pun oala cu supă pe foc. Eu: Au venit șpalții. MÎine stau acasă să citesc corectura. El: Azi am fost la cinema. Tai pîinea. Am văzut un film japonez. Pauză. Polițist. Nu prea am Înțeles. Toți semănau Între

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
mîncat? El: Ce-a mai fost la servici? Pauză. Aprind aragazul. Pun oala cu supă pe foc. Eu: Au venit șpalții. MÎine stau acasă să citesc corectura. El: Azi am fost la cinema. Tai pîinea. Am văzut un film japonez. Pauză. Polițist. Nu prea am Înțeles. Toți semănau Între ei. RÎdem. Torn supa În farfurii. MÎncăm. Își ia medicamentele. Pun de cafea. El se cuibărește În fotoliu. Eu pe divan. Ne aprindem țigările. El: Am uitat, ți-a venit o scrisoare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448

vestite din marile orașe. A orbit în timp ce dansa. — Din clipa aceasta, toate lucrurile la care mă uit se îndepărtează tot mai mult de cele pe care le văd. Poate că asta e o lume nouă - i-a declarat el în pauza ultimei sale premiere reporterului tânăr și puternic al statului tânăr și puternic. Apoi a dansat cu doar două mici greșeli tot actul al doilea, iar colegii lui au început să intre la bănuieli doar atunci când, în loc să se ducă la club

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
început să apară în vasul de sticlă niște boabe mici, negre, tot mai numeroase. Ceea ce nu m-a surprins deloc. Dar a avut un succes și mai mare când a hipnotizat o găină bătrână. Vestea s-a răspândit și, după pauză, au apărut aproape toți angajații institutului. Între timp animalul a urinat, încerca să se cațere, zgâriind pereții de sticlă, iar aerul din sala în stil antic puțea tot mai tare. Profesorul Angelo a luat de pe raftul cu „Pericol“ borcanul cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
La unul din capete a făcut un laț pe care l-a înfășurat de gâtul bărbatului. Apoi a aruncat frânghia peste țeava tancului, a apucat-o de partea cealaltă și a început să o smucească ritmic. O smucea, o lăsa, pauză. Trupul bărbatului țopăia în sus și în jos între Mulțime și tanc. Nu era liniște, ci se putea auzi cum cresc frenetic mugurii ascuțiți ai semințelor plantate în inimi. O smucea, o lăsa, pauză. A durat o vreme, dar până la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
smucească ritmic. O smucea, o lăsa, pauză. Trupul bărbatului țopăia în sus și în jos între Mulțime și tanc. Nu era liniște, ci se putea auzi cum cresc frenetic mugurii ascuțiți ai semințelor plantate în inimi. O smucea, o lăsa, pauză. A durat o vreme, dar până la urmă a reușit. Capul s-a desprins de trup și s-a prăvălit peste Mulțime, împreună cu puhoiul de sânge izbucnit, ca o ploaie binefăcătoare peste răsaduri. A fost mai degrabă cum făcusem și eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
Un mic lup îmblânzit. Castrat. — Castrat? — Da. E singurul mod de înmulțire. Ca Iisus pâinea. Dar vă invidiez, să stabilim asta odată pentru totdeauna. — Să-ți cânt Bach sau te mulțumești și cu mai puțin? m-a întrebat într-o pauză de ură rasială. M-am mulțumit și cu mai puțin. Mă mulțumeam mereu. M-am lăsat pe spate, mi-am făcut loc în mine și am pus pasărea să danseze pe muzica nouă, întunecată, bătăușă. E iar pui de găină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388

de ce, dar te simți cumva ciudat când cineva te vede dezbrăcat, te simți neplăcut, deși nu ar trebui. În curte, am auzit elevii ieșind din clase. M-am uitat la soare și l-am văzut exact deasupra capului, deci era pauza de masă. Am scos de sub cărți prânzul pregătit de tanti Mae. Îl împachetase într-un ziar prins cu elastic. Erau câteva dintre turtele pe care le făcuse mama cu o seară înainte și un sandvici cu o bucățică de șuncă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305

faci acum dacă te apuci să stârnești probleme cu poliția. A murit cineva, am spus ridicând vocea. Nu credeți că ar trebui să ne gândim măcar pentru un minut în loc să ne prefacem că nu s-a întâmplat? A urmat o pauză. Apoi Liz a spus: Nu am vorbit niciodată personal cu prietena ta, deși am văzut-o aseară. Părea o persoană de treabă. îToată lumea părea de treabă pentru Liz. Și-ar schimba părerea doar dacă i-ar vedea râzând fericiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
Avea același efect asupra mea precum școala; mă făcea să vreau să mă zbengui și să țip cât pot de tare și ostentativ ceva despre chiloții directorului. Era puțină lume care se plimba de la un tablou la altul, făcând o pauză în fața fiecăruia pentru a-și șopti comentarii politicoase unul altuia. O femeie stătea la un birou imens din sticlă și fier în capătul camerei, cu capul în jos, notând ceva într-un caiet mare. Precum un preot într-o biserică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
o față foarte drăguță. Picioare lungi, în blugi tociți, și o jachetă neagră cu franjuri peste umeri. Părea că ezită. Stătea cu mâinile băgate adânc în buzunarele blugilor. —Locul ăsta e ocupat? — Da. Aștept pe cineva. —Ah... A făcut o pauză. M-am uitat în jur. Doar jumătate din mese erau ocupate; nu avea nevoie de scaunul meu în plus. Atunci mă gândesc că aș putea să îți cumpăr ceva de băut, a spus foarte natural. Chiar era drăguță. —îmi pare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
ai vrea să știi - după tot ce ai spus la secția de poliție, că nu îi stătea lui Lee în fire să se plimbe singură noaptea prin grădină. Am crezut că vrei să știi ce făcea acolo. A urmat o pauză scurtă. Judy avea un nas lung și subțire, care prindea o nuanță rozalie în momente de stres. Așa s-a întâmplat și atunci. —Judy, am întrebat plină de curiozitate, cum de știi atâtea despre Claire și slujbă? Judy și Claire

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
putut citi expresia feței. Era ceva îngropat în spatele privirii, ceva ce voiam să scot la lumină. Am simțit că îi răspund la privire la fel de detașată. —Probabil ai venit în zilele mele libere, am spus simplu. A urmat un moment de pauză, după care el a izbucnit în râs, împrăștiind tensiunea; un râs natural, ce-i antrena toate trăsăturile feței. Gura îi era largă și mobilă. —Joci dur, nu-i așa? a spus voios. De ce ești așa răutăcioasă? Ce ți-am făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
accesorii Chanel dacă treaba va continua așa. Aveam fața scârbită de atâta zâmbet. Nu reușesc să fiu prietenoasă decât cu ceva la bord și nu sunt deloc obișnuită să le zâmbesc străinilor. M-am înapoiat la bar, să iau o pauză. Harriet, colega de muncă, era deja acolo umplând pahare cu vin alb. înaltă și slabă, era o fată drăguță sau putea fi dacă fața nu i-ar fi trasă atât de mult peste pomeți. Era îmbrăcată ca de obicei; părul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
momentan în birou. Aveți să-i lăsați vreun mesaj? Știi cumva când se va întoarce? — Asta nu o pot ști. îmi pare rău. — Dar nu ești secretara? am întrebat politicos. Nu, sunt asistenta unuia dintre partenerii noștri. A urmat o pauză. — De fapt, momentan doamna Archer nu are o secretară. Dar aș fi bucuroasă să vă preiau mesajul. Nici o problemă, am spus ușurată, am să o sun acasă. Mulțumesc foarte mult. Am pus telefonul jos și m-am uitat în gol

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
nu va face treabă. Și, când într-un final își va da duhul, Catherine Hammond îi va lua fără îndoială locul. Pe lângă abilitățile sale, toată lumea caută cu disperare o femeie puternică. Cum e mariajul lor? am întrebat. A urmat o pauză scurtă. Asta nu e o chestie ambiguă. Mereu sunt împreună în locurile potrivite, afișând cuplul perfect. Dar în ceea ce privește viața lor privată... Sunt zvonuri că el și Laura Archer, știi tu... Nimic substanțial. Și Catherine Hammond are un asistent care o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
Dar pot să vă asigur că rana doamnei Jackson s-a mulat perfect pe teoria pe care am formulat-o. A fost lovită o singură dată, iar unghiul loviturii a fost format de corpul ei în cădere. A făcut o pauză și a continuat, pe un ton care denota simpatie. — Probabil a murit instantaneu, domnișoară Jones. Nu cred că a avut timp să-și dea seama ce s-a întâmplat. Și ați menționat mai devreme ceva în legătură cu alcoolemia din sânge... —Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
mine, Walter, am spus, mă duc să vorbesc cu Catherine Hammond. Sunt sigură că o să fie interesată de ce am de spus. Nu, nu, nu poți face asta, a scâncit Walter în difuzorul interfonului. Atunci vorbește cu mine. A urmat o pauză lungă. Credeam că încă se mai gândește. Dar apoi am auzit alt bâzâit. Venea de la ușa din față care fusese descuiată. Am tras de ea repede, ca nu cumva să se răzgândească. Apartamentul lui Walter era cel mai de sus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
nervoși. M-am uitat înapoi la el, cu mâinile în șold. Brusc s-a depărtat de mine și a dat un pumn în perete. Tencuiala a crăpat și el a lăsat să-i scape o înjurătură îngrozitoare. A urmat o pauză după care eu am început să chicotesc. Tensiunea s-a dezumflat ca un balon. Nat zâmbea și el, deși încă părea supărat. își pipăia pumnul cu cealaltă mână. Am închis televizorul și m-am așezat pe canapea. S-a așezat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]