4,633 matches
-
va oferi. M. Lobrot a adoptat, deci, în învățămînt, practica terapeutică a lui Carl Rogers; nici el nu pune pe prim plan căutarea adevărului, ci relațiile dintre membrii grupului elevii unei clase. Nu se poate spune că fiecare din ideile pedagogilor nondirectivi este lipsită de temei. Dimpotrivă, ei propun să se accentueze rolul elevului ca subiect al educației, să se asigure grupului un loc mai important în actul educațional și să se realizeze o autentică integrare a profesorului în grup. În
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de învățămînt. Orice încercare de renovare a școlii presupune, ca un aspect esențial, pe lîngă adoptarea unor noi criterii în selectarea conținutului corespunzătoare obiectivelor urmărite -, transformări substanțiale la nivelul metodelor. Tocmai de aceea, în deceniul al șaptelea, cînd în rîndul pedagogilor se discuta problema modernizării școlii românești, metodelor de instruire li s-a acordat o specială atenție. Evident, din acest rol atribuit metodelor, nu a decurs nici un moment convingerea că prin ele s-ar rezolva toate problemele învățămîntului; mai mult, n-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
timpuri pînă în 1821 (46). De mult interes s-a bucurat, în această perioadă, cercetarea asupra gîndirii pedagogice din România, relevîndu-se relația dintre evoluția școlii și a teoriei despre educație, contactul cu mișcarea pedagogică mondială, elementele de originalitate din scrierile pedagogilor români, atitudinea lor față de marile tendințe din pedagogia universală (47). Au fost elaborate studii asupra presei pedagogice din trecut (48), asupra unora din reprezentanții de seamă ai mișcării pedagogice (exponenții generației de la 1848, C. Dimitrescu-Iași, G. G. Antonescu, O. Ghibu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
VERZA), pedagogia familiei (CORNELIA DIMITRIU, VALENTINA LICIU), pedagogia învățămîntului superior (ȘTEFAN BÂRSĂNESCU, STANCIU STOIAN, G. VĂIDEANU, V. BUNESCU, I. BONTAȘ, V. NICOLESCU, N. SACALIȘ etc.). 18 ȘCOALA ȘI PEDAGOGIA ÎN CONFRUNTAREA CU VIITORUL Tot mai conștienți de accelerarea istoriei, unii pedagogi din a doua jumătate a acestui secol și-au pus problema posibilității unor prospecțiuni în viitor, menite să ofere predicții pertinente pentru educația din deceniile următoare. Ideea unei pedagogii prospective o întîlnim la GASTON BERGER încă din deceniul al cincilea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
problema posibilității unor prospecțiuni în viitor, menite să ofere predicții pertinente pentru educația din deceniile următoare. Ideea unei pedagogii prospective o întîlnim la GASTON BERGER încă din deceniul al cincilea al secolului XX (1). Ea a fost preluată de numeroși pedagogi (G. MIALARET, B. SCHWARTZ, CH. HUMMEL, T. HUSÉN, B. SUCHODOLSKI etc.), deși unii i-au refuzat orice credit. S-a obiectat tendinței prospectiviste că, vizînd viitorul cu extrem de multe elemente imprevizibile nu poate avea un caracter științific. Alteori, s-a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
25 de ani, iar studenții între 18-24 ani se aflau în minoritate. În viitor, se va manifesta o mai mare flexibilitate față de frecventarea școlii; va deveni posibilă, la nivelul școlii de toate gradele, frecvența parțială (5 bis). Se pare, apreciază pedagogul suedez, că ținînd seama de realitățile deceniului al noulea, extinderea utilizării noilor tehnologii nu va face să scadă numărul cadrelor didactice; în prezent devine tot mai puternică opinia potrivit căreia elementul esențial al educației îl constituie interacțiunea dintre indivizi, dintre
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cercetătorii psihologi și sociologi nu au putut fi aplicate întocmai în domeniul educației, fără anumite riscuri, cu atît mai mult cu cît ele nu au fost întotdeauna elaborate cu intenția de a primi o utilizare pedagogică. A revenit, de aceea, pedagogilor sarcina adecvării ipotezelor psihologice și sociologice la obiectivele educației contemporane. După cum s-a văzut, unii pedagogi francezi, adoptînd necritic idei psihosociologice ,,en vogue" au dus teoria pedagogică aproape de impas. Pedagogi de prestigiu ai secolului XX mai ales cei din a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu atît mai mult cu cît ele nu au fost întotdeauna elaborate cu intenția de a primi o utilizare pedagogică. A revenit, de aceea, pedagogilor sarcina adecvării ipotezelor psihologice și sociologice la obiectivele educației contemporane. După cum s-a văzut, unii pedagogi francezi, adoptînd necritic idei psihosociologice ,,en vogue" au dus teoria pedagogică aproape de impas. Pedagogi de prestigiu ai secolului XX mai ales cei din a doua parte a sa au fost tocmai aceia care au oferit noi criterii de integrare, într-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de a primi o utilizare pedagogică. A revenit, de aceea, pedagogilor sarcina adecvării ipotezelor psihologice și sociologice la obiectivele educației contemporane. După cum s-a văzut, unii pedagogi francezi, adoptînd necritic idei psihosociologice ,,en vogue" au dus teoria pedagogică aproape de impas. Pedagogi de prestigiu ai secolului XX mai ales cei din a doua parte a sa au fost tocmai aceia care au oferit noi criterii de integrare, într-o structură relativ echilibrată, a numeroaselor inovații (din filosofie, psihologie, sociologie, biologie etc.) privind
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Educația prin sine însuși. Chestiuni de învățământ și educație, Ed. Librăria școalelor, București, 1916. 14. Ion Găvănescul a fost profesor la Universitatea din Iași, în urma transferării lui C. Dimitrescu-Iași la București (1888), unde a funcționat pînă în 1932. Este primul pedagog român care a publicat ample lucrări de sinteză cu caracter pedagogic, aspirînd spre elaborarea unui sistem de educație. Dintre scrierile sale amintim: Curs de pedagogie generală (1899), Didactica generală (1921), Pedagogia generală (1923), Curs de istoria pedagogiei, 3 volume (1902-1007
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
scrierile sale amintim: Curs de pedagogie generală (1899), Didactica generală (1921), Pedagogia generală (1923), Curs de istoria pedagogiei, 3 volume (1902-1007), Ideile pedagogice ale lui J. Locke ș.a. 15. I. GĂVĂNESCUL, Amintiri. Momente și siluete, Casa Școalelor, București, 1944. 16. Pedagogul ieșean și-a susținut doctoratul în filosofie, la Berlin, cu o lucrare ce trata gîndirea pedagogică a lui J. Locke (Versuch einer zusammenfassenden Darstellung der pädagogischen Ansichten J. Locke's, 1887). 17. C. NARLY, Opera pedagogică a profesorului Ion Găvănescul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vezi 2), în literatura pedagogică românească interbelică pe această temă au mai apărut: ILIE POPESCU-TEIUȘAN, Pedagogia comunităților de muncă, Editura Ramuri, Craiova, 1940; C. NARLY, Metode de educație, Casa Școalelor, București, 1943. 16. JAQUELINE CAMBON, RICHARD DELCHET, LUCIEN LEFÈVRE, Antologia pedagogilor francezi contemporani, E.D.P., București, 1977. 17. L'imprimerie à l'école, 1927; L'éducation du travail, 1947; Les techniques de l'école moderne, 1961 etc. Les Dits de Mathieu, une pédagogie moderne de bon sens etc. 18. "L'Éducateur", Freinet
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în "Esprit", nr. 12, 1970. 7. CH. BAUDELOT, R. ESTABLET, L'École capitaliste en France, Maspero, Paris, 1972. 8. S. BOWLES and H. GINTIS, Schooling in capitalist America. Educational reform and the contradictions of economic, Basic Books, New York, 1976. 9. Pedagogul suedez Torsten Husén (Cf. The school in question, Oxford University Press, 1979, p. 28) apreciază că cercetările lui Bowles și Gintis sînt "cea mai vastă și comprehensivă tentativă de interpretare marxistă a funcționării școlilor în societatea capitalistă". Cf. și LAZĂR
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Colin, Paris, 1994. 27. C. ROGERS, Freedom to learn, 1969. 28. C. ROGERS, Les groupes de rencontre, traducere din limba engleză de DANIEL LE BON, prefață de A. DE PERETTI, Dunod, 1973. 29. JAQUELINE CAMBON, R. DELCHET, L. LEFÈVRE, Antologia pedagogilor francezi contemporani, traducere de CONSTANTIN URMĂ, E.D.P., București, 1977. 30. JEAN-PIERRE BIGEAULT și GILBERT TERRIER, L'illusion psychanalitique en éducation, P.U.F., Paris, 1978. După opinia acestor autori, educația nouă a avut dintotdeauna elemente de psihanaliză (spontaneitatea spun ei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1980 ș.a. 50. ERMONA ZAHARIAN, Pedagogia românească interbelică, E.D.P., București, 1971; STANCIU STOIAN, Pedagogia română modernă și contemporană, E.D.P., București, 1976; ION GH. STANCIU, O istorie a pedagogiei universale și românești pînă la 1900, E.D.P., București, 1977. 51. CAROL GÖLLNER, Pedagogi germani progresiști din România. Curente și concepții, E.D.P., București, 1969. 52. Nu au fost incluse cursurile editate pe plan local. 18. Școala și pedagogia în confruntarea cu viitorul 1. Cf. GASTON BERGER, Omul modern și educația sa, E.D.P., București, 1972
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sau, poate, deci ziile nez drun cina bile ale Horoscopului, amintite În altă parte, m-au adus, prin toamna lui 1908, În bucătăria acestei reviste de profesori, cu titlul ei caligrafiat școlărește, cu un cuprins politic univer sitar, economico-social și pedagog[ico]-psiho logic, dar cu un obiectiv zadarnic urmărit de directorul ei: ministeriatul școa lelor. M-am bucurat, trebuie s-o mărturisesc, din partea ce lora poate mai de condei decât mine și poate mai de-acătării decât mine, de toate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
puseseră În viața lor mâna pe condei; apoi pe un pro fesor de liceu, Petre V. Haneș, mai cunoscut ca autor de ma nuale didactice decât prin colaborările lui la reviste moarte odată cu apariția lor; apoi pe alt profesor și pedagog, G.G. Anto nescu, zis și Gaga, ajuns la universitate În niște Împrejurări mai bizare decât ale oricui dintre cei ajunși aci prin cumetrii politice sau slugărnicie cu anii pe lângă bonzii universității: fratele său mai mare, fruntaș liberal și elector de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
anume carieră să dea mezinului său deficient intelectual din naștere, profesorul Îi răspunse, mucalit uneori În sinea lui nebănuită: „Dă-l să facă pedagogia!“ Povestea mi-a confirmat-o profesorul nostru de Anul Nou 1950, adăugând câteva reflecții ingenioase cu privire la pedagogi; căci, spre deosebire, de pildă, de ingineri sau de avo cați, cărora li se cere, spre a reuși, inteligență inventivă, pedagogilor și militarilor nu li se cere decât stăruință și Încă pățânare, la fel ca și măgarului, la care aceste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să facă pedagogia!“ Povestea mi-a confirmat-o profesorul nostru de Anul Nou 1950, adăugând câteva reflecții ingenioase cu privire la pedagogi; căci, spre deosebire, de pildă, de ingineri sau de avo cați, cărora li se cere, spre a reuși, inteligență inventivă, pedagogilor și militarilor nu li se cere decât stăruință și Încă pățânare, la fel ca și măgarului, la care aceste virtuți se valo rifică, pe câtă vreme la cal nu); și, În sfârșit, pe cel mai agitat dintre aceștia toți, Eugen Porn, asistentul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și prea de capul lor, dar, ceea ce interesa și interesează mereu și mai Întâi de toate, tineri, tineri intrați buzna pe ușa larg deschisă a Noii Reviste Române, Întinerită și ea - această revistă până mai ieri a uni versitarilor, a pedagogilor, a sociologilor și economiștilor - prin acest contact nou și familiar, potrivit, de altfel, crezului inițial al directorului, amintit mie acum câteva zile, și anume: Noua Revistă Română va fi deschisă orișicui, fără deosebire de cu loarea părului și de numărul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apoi cu ifose mari de tot, fiindcă taică-său, cusătorul de dosare, se dădea a fi șef de birou În minister, iar mai că-sa, bucătăreasa, profesoară de pian În casa Lahovăreștilor. Vecinătatea relelor exemple, cum le-ar numi un pedagog fără copii sau un părinte prea mărginit, nu a avut nici o Înrâurire asupra copiilor acestui brav cusător de dosare, cum nici asupra celorlalți copii din mahalaua noastră deocheată. Iar În ce mă privește, nu mi-am recunoscut nici o urmă de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
1915 Îi semnalează pe Tudor Arghezi și George Bacovia, dar la 6 septembrie 1915 Îl respinge pe Aron Cotruș În articolul „Versuri jalnice“. Este, cred, singura respingere categorică formulată de C. Beldie. În Noua Revistă Română, la 5 mai 1915, pedagogul din Hemeiuș, județul Bacău, Grigore Tabacaru publica un articol intitulat „Activitatea extrașcolară“, În care se referea și la Stroești, semn al intervenției secretarului de redacție. Pedago gul băcăuan va fi bine cunoscut la Stroești. Una din cărțile sale clasice, Didactica
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Episcopiei are un rol îndoit pentru că tot aici funcționează o școală confesională, înzestrată și declarată „școală domnească” de către Grigore Ghica, la 25 decembrie 1747. Ernst Rudolf Neubauer, personalitate a culturii din Bucovina, noua sa patrie după evenimentele anului 1848, „un pedagog excelent”, profesor al lui Mihai Eminescu la Cernăuți, donează în 1876 Gimnaziului German din Rădăuți 250 de cărți și periodice, punând bazele bibliotecii profesorilor (Lehrerbibliothek). Administrația austriacă acordă o atenție deosebită bibliotecii. În arhiva Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi” se păstrează
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
pregătirii sale și înflăcărat de împlinirea visului de veacuri al românilor - făurirea României Mari - obține rezultate deosebite. Încă de atunci profesorul Ilie Vișan dovedește o înaltă probitate profesională și o aleasă cultură cunsacand cinci limbi, dovedindu-se și un excelent pedagog. Datorită acestor calități și realizări, în 1924, este transferat la Liceul de băieți “Eudoxiu Hurmuzachi” unde alături de alți profesori și chiar de elevi tranforma școală într-un locaș de instruire și cultură. Aici organizează lecții de înaltă ținută științifică, patriotică
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
părere că învățământul public de aici are nevoie de o modificare radicală pentru a putea promova un învățământ realist. El cere reformarea învățământului public din Bucovina în sensul progresului științific și al caracterului național. Deși Alexandru Hurmuzaki n-a fost pedagog, el a emis o serie de principii pentru politica școlară, care au stat la baza învățământului național, de care legea adoptată la 11 mai 1869 nu a putut face abstracție. Tezele formulate de el au influențat pozitiv activitatea școlii și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]