2,880 matches
-
pe oaspeți ce cred despre el. Oaspeții i-au răspuns că îl depășeste pe tatăl său. Astfel, Cambyses, ca să arate dacă este sau nu beat, a tras cu arcul spre fiul lui Prexaspes, nimerindu-i inima. Altă dată, îngropase 12 perși cu capetele săpate în pământ. Chiar și sfătuitorul tatălui său, Cresus, era cât pe ce să fie ucis fiindcă a încercat să-l avertizeze în privința uciderilor sale. Regele a profanat mormintele și templele din Egipt, chiar și mumia lui Amasis
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
relatează complotul lui Oroites (guvernatorul Sardesului) împotriva lui Polycrates, despre medicul Demokedes și ascensiunea lui Syloson ca guvernator de Samos. Cartea a III-a se încheie cu Revolta din Babilon și înăbușirea ei de către Zopyros. Herodot scrie în Istorii următoarele: "„perșii spun că Darius a fost un negustor, Cambyses un despot, iar Cyrus un părinte”" Cartea a IV-a (Melpomene) începe cu relatarea invaziiei conduse de Darius I asupra Sciției (de la nord de Marea Neagră). Herodot ne prezintă pe larg informații despre
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
Imperiul Otoman a moștenit un complicat amestec de tradiții politice de la diferite grupuri etnice: turci, perși, mongoli sau mesopotamieni. Statul Otoman s-a bazat pe principiul puterii absolute a monarhului. Cel care a reprezentat puterea centrală a fost sultanul care avea autoritatea să asigure justiția din Imperiu. Acesta își proteja personal cetățenii de actele de corupție
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
Xerxes I. A fost ultima bătălie terestră din cadrul Războaielor medice. s-a încheiat cu victoria decisivă a grecilor, încheindu-se astfel și a doua invazie a Greciei. După ce prima invazie persană a Greciei continentale se terminase cu înfrângerea suferită de perși în Bătălia de la Maraton (490 î.Hr.), o a doua invazie a fost efectuată sub directa comandă a lui Xerxes I, în anul 480 î.Hr. După rezistența eroică a spartanilor din Bătălia de la Termopile și pierderea flotei în urma Bătăliei navale de la
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
a lui Mardonius, pentru a nu fi atrași într-o luptă cu cavaleria persană superioară numeric - a rezultat un impas în care cele două armate s-au pândit una pe cealaltă, impas care a durat 11 zile. Conform lui Herodot, perșii ar fi avut la Plateea 300.000 de oameni, fiind însoțiți și de trupe grecești provenind din polisurile care li se supuseseră (printre care se număra și Teba, care ar fi trimis 50.000 de oameni). Îndeosebi cavaleria persană era
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
cum dorea el, astfel încât forțele grecești au luptat oarecum separate. Mardonius a lansat câteva atacuri rapide cu cavaleria asupra liniilor aliaților greci, sperând ca aceștia să cadă în capcană și să-și părăsească pozițiile și să se lanseze în urmărirea perșilor, ieșind astfel în câmpie. Deși inițial a avut unele succese, această tactică s-a întors împotriva perșilor atunci când comandantul cavaleriei, Masistius, a fost ucis în cursul unui astfel de atac. Cu moralul stimulat de această mică victorie, grecii au avansat
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
cavaleria asupra liniilor aliaților greci, sperând ca aceștia să cadă în capcană și să-și părăsească pozițiile și să se lanseze în urmărirea perșilor, ieșind astfel în câmpie. Deși inițial a avut unele succese, această tactică s-a întors împotriva perșilor atunci când comandantul cavaleriei, Masistius, a fost ucis în cursul unui astfel de atac. Cu moralul stimulat de această mică victorie, grecii au avansat, rămânând totuși pe înălțimi, într-o nouă poziție mai apropiată de tabăra perșilor. Spartanii și tegeenii au
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
s-a întors împotriva perșilor atunci când comandantul cavaleriei, Masistius, a fost ucis în cursul unui astfel de atac. Cu moralul stimulat de această mică victorie, grecii au avansat, rămânând totuși pe înălțimi, într-o nouă poziție mai apropiată de tabăra perșilor. Spartanii și tegeenii au înaintat pe o creastă în dreapta frontului forțelor aliate, atenienii au ocupat o colină în stânga frontului, iar celelalte contingente grecești au avansat pe terenul situat între aceste două înălțimi. Un nou atac al călăreților persani le-a
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
la care trebuiau să ajungă. Pausanias ceruse și atenienilor să înceapă retragerea și, dacă era posibil, să se alăture spartanilor, însă atenienii nu l-au ascultat și s-au retras direct spre Plataea, lăsând astfel fragmentată linia de apărare împotriva perșilor. Mardonius a crezut că asistă la o retragere completă a grecilor și, crezând că lupta s-a terminat deja, s-a lansat în urmărirea aliaților greci. Cum nu se aștepta să întâlnească o opoziție consistentă, considerațiile tactice nu au mai
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
în bătălia de la Mycale. În 478 î.Hr. atenienii alungă din Sestos ultima garnizoană persană aflată în Europa. Dubla victorie din bătăliile de la Plateea și Mycale a marcat încheierea invaziilor Imperiului Persan în Grecia continentală, aliații greci reluând apoi ofensiva împotriva perșilor, dar de data aceasta în insulele Mării Egee și în Asia Mică - începea astfel o nouă fază a războaielor greco-persane.
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
învins forțele expediționare persane ale lui Xerxes I. Această victorie decisivă a grecilor a determinat sfârșitul războaielor medice. În timpul primei invazii persane, dintre celelalte polisuri grecești, numai Plateea a avut curajul să trimită un contigent în sprijinul Atenei, atacată de către perși. În Bătălia de la Maraton (490 î.Hr.), alături de cei 10.000 de atenieni au luptat și 1.000 de plateeni. Temuta armată persană (care părea de neînvins) a fost atunci, pentru prima oară, învinsă în luptă de către hopliții greci. Cetatea Plateea
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
alte cetăți care nu doreau să se afilieze confederației beoțiene. Acest ajutor primit de la atenieni, datorită căruia Platea și-a menținut independența, nu a fost uitat de cetățenii plateeni. Atunci când Atena a fost în pericol de a fi invadată de perși (în timpul primei invazii persane - 490 î.Hr.), Plateea a fost singurul polis care a trimis ajutor militar Atenei, plateenii luptând alături de atenieni în bătălia de la Marathon. Sub pretextul răzbunării incendierii templului din Sardes de către trupele ateniene care participaseră la expediția făcută
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
În fruntea armatei terestre se afla Artaphernes, nepotul lui Darius, iar flota era comandată de Datis. În anul 490 î.Hr. armata și flota persană s-au pus în mișcare. După ce s-au îmbarcat pe corăbii în porturile de pe coasta ioniană, perșii au traversat Marea Egee în direcția insulei Eubeea și, în trecere, au cucerit insulele Naxos și Delos. Odată ajunși pe insula Eubeea, perșii au distrus cetatea Carystos, care refuzase să se predea, apoi au cucerit Eretria, abandonată de aliații săi atenieni
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
flota persană s-au pus în mișcare. După ce s-au îmbarcat pe corăbii în porturile de pe coasta ioniană, perșii au traversat Marea Egee în direcția insulei Eubeea și, în trecere, au cucerit insulele Naxos și Delos. Odată ajunși pe insula Eubeea, perșii au distrus cetatea Carystos, care refuzase să se predea, apoi au cucerit Eretria, abandonată de aliații săi atenieni. A fost prima etapă a răzbunării lui Darius pentru intervenția Atenei și Eretriei în revolta ioniană: Eretria a fost complet distrusă, iar
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
atacul într-un mod oarecum atipic pentru acele vremuri: în loc să înainteze lent, pentru a ține strânsă formația de luptă ("falanga"), hopliții au atacat în pas alergător infanteria persană, care era cel puțin de două ori mai numeroasă.. La începutul bătăliei, perșii au reușit totuși să înainteze partea centrală a frontului, dar la cele doua aripi grecii au reușit să-i copleșească, întorcându-se apoi împotriva dusmanului învingător la centru și zdrobindu-l printr-o manevră clasică de "dublă învăluire", risipind masa
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
a redus la 800.000 de oameni). În primăvara anului 480 î.Hr. el a traversat Hellespontul pe un pod de vase și, sprijinit de o flotă puternică, a înaintat spre Grecia centrală. Deși spartanii regelui Leonidas au rezistat eroic la Termopile, perșii au avansat în Attica cucerind și incendiind Atena. Datorită însă victoriei de la Salamina a flotei ateniene conduse de Temistocle, temându-se că grecii ar putea ataca podul de vase de peste Hellespont, blocându-i astfel trupele în Europa, Xerxes s-a
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
hopliți atenieni, 600 de exilați plateeni, precum și contigentele trimise de polisurile Megara, Corint și altele. Deși era depășiți numeric, grecii au luptat cu mult curaj, iar în timpul luptei au reușit să-l omoare pe Mardonius. Moartea acestuia a precipitat deruta perșilor. Deși numărul pierderilor persane variază de la un istoric la altul, există un consens că lupta a dus la o adevărată catastrofă pentru armata persană, resturile acesteia fiind puse pe fugă. Distrugerea acestei armate, combinată cu dezastrul flotei persane în bătălia
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
combinată cu dezastrul flotei persane în bătălia de la Mycale, care a avut loc în aceeași zi, a marcat încheierea invaziilor Imperiului Persan în Grecia continentală. După dubla victorie din bătăliile de la Plateea și Mycale aliații greci au reluat ofensiva împotriva perșilor, dar de data aceasta în insulele Mării Egee și în Asia Mică, începând astfel o nouă fază a războaielor greco-persane. În memoria victoriei de la Plateea a fost ridicată o coloană de bronz în formă de trei șerpi încolăciți, creată din metalul
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
Ar putea fi însă și mai târziu. O dată posibilă a demarării construcției palatului mai este și anul 298, în care imperiul a cunoscut un mic răgaz între războaie după mai multe victorii răsunătoare, în special cea a lui Galerius împotriva perșilor și a lui Dioclețian însuși în Egipt: din toamna lui 297 până în vara lui 298, Dioclețian a înăbușit rebeliunile uzurpatorilor Lucius Domitius Domitianus, mai întâi, și apoi a lui Aurelius Achilleus, în Thebaida, astăzi în Fayyum. Cu această ocazie, el
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
împăratul Dioclețian reformase imperiul instaurând "tetrarhia" (cei patru tetrarhi fiind Dioclețian insuși, Maximian, Galerius Maximianus și Constantin Chlorus - tatăl lui Constantin cel Mare. Bucurându-se de mare încredere în fața lui Dioclețian, mai ales după victoria pe care o repurtase împotriva perșilor, Galerius Maximianus l-a determinat pe acesta să promulge o serie de 4 edicte împotriva creștinilor în anii 303-304, edicte care au declanșat cea mai mare persecuție din istoria imperiului împotriva acestei religii. După ce a început această mare persecuție împotriva
Adrian din Nicomedia () [Corola-website/Science/329442_a_330771]
-
de la Termopile. În filmul "300 - Eroii de la Termopile" interpretează actorii Lena Headey, Rodrigo Santoro și David Wenham. Personajele principle ale filmului sunt Temistocle, Artemisia și regele persan Xerxes I. Filmul începe cu scene din Bătălia de la Maraton dintre greci și perși, în care și generalul (strategos) Temistocle reușește să câștige bătălia prin uciderea regelui persan Darius, tatăl lui Xerxes I. Xerxes este prezent la moartea tatălui său și îl sfătuiește să nu continue războiul, deoarece "numai zeii îi pot învinge pe
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
ani de la Bătălia de la Maraton, Temistocle, generalul atenian ia decizia de a merge în Sparta pentru a cere ajutor Reginei Gorgo pentru a învinge armata persană supranumerică, dar ea îl refuză. Prin urmare, Temistocle este forțat să se confrunte cu perșii, conduși de Artemisia, pe mare, avându-i alături de el doar pe atenieni. Mai târziu Temistocle se întâlnește cu vechiul său prieten Scyllas, care infiltrându-se între persani a aflat că Artemisia s-a născut greacă, familia ei a fost violată
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
ea a ucis mulți dintre dușmanii lui Darius. Temistocle cu oamenii săi atacă pe Marea Egee navele persane, izbindu-se cu navele lor în cele persane, cunoscând că acestea sunt slabe în zona de mijloc. Înainte de a se retrage măcelăresc câțiva perși, alții înecându-se cu navele care se scufundă. În ziua următoare grecii atrag în capcană o navă persană într-o crăpătură dintre stânci, unde după ce nava se blochează, ucid mai mulți perși. Impresionată de abilitățile de comandant al lui Temistocle
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
de mijloc. Înainte de a se retrage măcelăresc câțiva perși, alții înecându-se cu navele care se scufundă. În ziua următoare grecii atrag în capcană o navă persană într-o crăpătură dintre stânci, unde după ce nava se blochează, ucid mai mulți perși. Impresionată de abilitățile de comandant al lui Temistocle, Artemisia îl invită pe nava ei, după un sex sălbatic, ea încearcă să-l convingă să se alăture persanilor. El refuză, ceea ce o înfurie pe Artemisa, îl alungă de pe nava ei, jurând
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
fost beglerbeg al Damascului din decembrie 1597 până în ianuarie 1598. În mai 1599, el a fost făcut pașă kapudan pentru a doua oară. În 1604 a preluat comanda frontului de est, unde a izbucnit un nou război între otomani și perși în anul precedent. Campania sa din 1605 a fost lipsită de succes, forțele pe care le-a condus spre Tabriz suferind o înfrângere pe malul lacului Urmia. Cağaloğlu a trebuit să se retragă la cetatea Van și de acolo înspre
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]