155,605 matches
-
-și precizeze poziția pe care se situează. O aflăm în însemnarea din 25 octombrie 1939: În ceea ce privește problema germană care de peste 25 de ani nu a încetat să mă preocupe, poziția mea este de partea raționalismului integral. Făcînd abstracție de simpatia personală de natură intelectuală și politică pentru Franța, sunt împotriva Germaniei nu pentru că ea este inamicul ereditar al Franței ci pentru că totul, în germanism, se opune rațiunii." Anul 1940 se anunța sumbru și regele Carol al II-lea, preocupat, nu primește
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
l-au ucis pe șeful și prietenul său. Cu toate acestea, continuă să rămînă pe aceleași poziții". E îndurerat, la 20 iunie 1940, de înfrîngerea Franței ("Dezastrul Franței mă doare ca și cum mi s-ar fi dat o palmă de umilire personală. Mă copleșește, mă enervează") și prevede, a doua zi, mari neplăceri pentru România, (""România Mare" și-a trăit traiul. Înfrîngerea Franței a ucis-o".) La 1 septembrie 1940 notează, cu o mare deznădejde: "După ce au cedat Basarabia și Bucovina de
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
română, luptele de la Stalingrad, tot însemnînd, în jurnal, zilele de cînd se desfășoară acolo ostilitățile. Intervenea pe lîngă Antonești și în favoarea evreilor prigoniți. La 1 decembrie 1942 nota în jurnal: "L-am văzut pe Ică. I-am spus, cu titlu personal și amical, că oprirea deportărilor de evrei în Transnistria a impresionat favorabil Cabinetul de la Washington. Acest fapt nu este străin de decizia Departamentului de Stat de a interzice regelui Carol accesul pe teritoriul american. O reluare a persecuțiilor antisemite ar
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
nostru, la cadrele inferioare ale activului de stat și de partid, ci domnea pînă sus, pînă aproape de piscul piramidei. Anul 1952 a constituit un fel de apogeu al terorii, al acelei nebunii colective care domnea peste toată țara". Dincolo de experiențele personale pe care le relatează, cartea reprezintă totodată o sursă importantă de date, cifre și descrieri asupra celor întîmplate în Transnistria, "transformată într-o lume a groazei", de parcă "infernul se mutase acolo pe malurile Bugului". Se insistă nu doar asupra Holocaustului
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
avem cu toții în comun, despre ceea ce e întotdeauna mai presus de rest pentru noi toți, despre miezul experienței de viață. Hainele noi nu schimbă trupul viu pe care îl acoperă. L.V.: Out of This World și Shuttlecock sunt experiențe intens personale, relatate, printre altele, și cu ironie. Cum faceți ca lirismul să coexiste cu ironia? Nu vi se pare că acest lucru e o trăsătură tipică a generației dvs., a epocii Desperado (sau Postmoderne)? G.S.: Lirismul și ironia pot și trebuie
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
Mazilescu, ce demonstrează continuitatea "peste mode și timp" a bacovianismului la alt poet care a scris puțin și e mult prețuit de tineri. Ion Buzera începe didactic, printr-o schematizare: " Dacă simplificam rezonabil, urmărind anumite linii de forță, dincolo de opțiunile personale și stilurile inerent-divergente, lăsând de o parte tematicile și/sau inserția autorilor într-o paradigmă sau alta, putem accepta oarecum jakobsonian - că generarea formelor poetice în literatura noastră a urmat două mari axe: mitologizanta și realistă." Simplificînd la rîndul nostru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
că are condei și verb mușcător, încît declarațiile sale de bine față de fostul ministru al Culturii nu vin din partea unui sfînt incapabil de răutăți. Să fi observat d-sa că ministeriatele vin și apoi se duc, în vreme ce pentru ștergerea adversităților personale în lumea culturii de multe ori n-ajunge o viață de om? S-ar putea ca istoricul să-i facă un bun serviciu din acest punct de vedere omului de cultură. S-ar mai putea însă și ca experiența acumulată
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
Mă împrietenisem cu poetul Florin Mugur care ma publicase cu ani în urmă la „Tanarul scriitor” și acum la „România literară". El mi-a „explicat” ce noroc grozav aveam că lucrăm într-un spital în care se petrec atîtea drame personale, se topesc biografii și evenimente. Mă convingea să notez totul și să scriu un roman. Am protestat, amintindu-i că muză mea e umoristica. Dar nu am avut încotro. Am scris cartea care s-a numit „Șarpele și cupă"...Avea
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
în toate operele lor de la mărturia fermă și desăvârșită a apostolilor. Nu scriu Evanghelii, Apocalipse și Epistole apostolice, ci compun comentarii și disertații, tratate polemice și apologetice cu caracter edificator, sistematic, uneori și istoric (...) Vor să își pună întregul talent personal și toate însușirile în slujba Bisericii 36. Mai mult decât atât, Părinții sunt autorii regulei de credință, dezvoltată în simboale și în hotărâri ale Sinoadelor ecumenice, baza trinitară și hristologică a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (...) Părinții au creat teologia prin
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cultură. Știind ce au însemnat pentru noi, în anii aceia, Cenușă și diamant, Pădurea de mesteceni, Omul de fier și Omul de marmură, nu se poate să nu fiți interesați de confesiunile cineastului polonez despre condiția artistului (și experiențele sale personale) în comunism, despre lupta cu cenzura și posibilitățile de a sparge tiparele restrictive. Iată o mică mostră: " Problema esențială pe care i-o pune un film politic regizorului nu este dacă el acceptă sau nu acceptă cenzura, ci aceea de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
fie fabulatoriu. Boala, moartea, un avort, iubirea, dezamăgirea, dorul de țară, micile bîrfe, toate sînt voalate. Pe de-o parte, de un misticism special, asumat, pe de altă parte, de un fel de eleganță metaforică. Primul ține de o filosofie personală, sentimentală și livrescă în același timp. A doua cred că este produsul unei vîrste literare: în ciuda confesiunilor șocante, Gabriela Melinescu păstrează și în jurnal stilul eufemizant consacrat la noi în anii '60. Un jurnal de obicei îl interesează pe cititorul
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
Să fie caracteristică pentru francezi o elegantă eludare a morții, amestec de mondenitate și "diplomație"? Moartea e prea certă, s-o uităm, așadar" (Balzac); "Moartea nu e mare lucru, durerea contează" (Malraux). * Prin moraliștii săi, un popor cu o istorie "personală" se impersonalizează (moraliștii francezi, pînă la Valéry și Montherlant). * Ironia: arta supremă a refuzului. * Suprem țel demonic: simularea iubirii. * În zelul său competitiv, inteligența poate deveni dureroasă, precum un mușchi suprasolicitat. * Inteligența conține o trăsătură atletică. * Pentru a da constant
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
mai ales după ce ea se va încheia. O criză a aceluiași tip de confruntare are loc în PNȚCD, cu o diferență, de-a dreptul dramatică: aici, luptele interne se petrec după ieșirea din Parlament, așadar într-un moment cînd orgoliile personale și de grup ar trebui să lase loc reflecției la viitorul acestui partid. Or discuțiile se poartă în PNȚCD ca și cum între candidații la președinția partidului ar continua disputa istorică dintre Maniu și Mihalache. Cu alte cuvinte PNȚCD-ul de astăzi
Maturitatea la partide by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16497_a_17822]
-
grupările adverse. Se poate spune și pentru PDSR și pentru PNȚCD că fiecare doarme pe ce își așterne, numitorul comun ar fi însă acela că nici după 11 ani de politică partidele din România nu izbutesc să depășească faza relațiilor personale și a coteriilor, pentru a face o politică matură de partid.
Maturitatea la partide by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16497_a_17822]
-
e atacat pentru ceea ce a făcut sau a avut de gînd să facă rău, ci pentru acțiuni pozitive în intenție. Președintele care și-a încheiat mandatul a decorat în ultimul an numeroase persoane. N-a făcut asta potrivit unei liste personale, ci după ce i s-au prezentat liste alcătuite de oameni de la Cotroceni. Emil Constantinescu e acuzat că după ce a reînființat ordine și decorații, le-a demonetizat acordîndu-le cu prea multă larghețe. Problema nu e nouă. Mai puțin decorațiile țintite pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
ca elegantă, cultă, citadină - George. S-a format astfel cuplul Gheorghe (asociat mediului rural) / George ("înnobilat"), în vreme ce Ion a rămas o alegere pentru toate registrele, iar Vasile sau Ilie au fost simțite ca predominant populare. Evident, modele lingvistice sau opțiunile personale pot răsturna oricînd situațiile descrise, modificînd în plan social sau individual conotațiile culturale ale numelor . în limba actuală, numele cu valoare generică și vag depreciativă - derivată tocmai din ideea de "anonim, ins mediu" - circulă în vorbirea familiară, de unde pătrund adesea
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
dedublările succesive, cu tot cortegiul de metamorfoze radicale, de la nihilism la sublim și ridicol. Există, la Ion Ianoși o adevărată voluptate de a urmări, pas cu pas cum "unicul se bifurcă în unități contrare distincte", o adevărată obsesie a ideii "personale și personificate", care se confundă neîncetat cu un glas, cu o intonație (în termenii săi, ar fi vorba de ideea-voce). În acest sens, prima parte a cărții, Dostoievski-tragedia subteranei, mi se pare edificatoare. Demonstrația impecabilă este construită aici, cum de
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
un jurnal-eseu, un jurnal care conține, in vitro, ideile obsesive care au stat la baza scrierilor sale majore). Ficționalitatea romanului contribuie la integrarea materiei eterogene din jurnal într-o substanță epică omogenă și compactă, conferind astfel validitate și obiectivând viziunea personală a scriitorului. Doar în titlurile sub formă de rezumat ironic (ca în romanele din secolul al XVIII-lea cu care textul lui Sîrbu are mai multe afinități) ale celor douăzeci și două de capitole ale cărții se identifică o voce
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
și redactor șef al revistei Studii publicase, în 1945, lucrarea de peste 400 de pagini, Tudor Vladimirescu și mișcarea eteristă în țările române în 1821-1822. Or, în această carte, Andrei Oțetea susținea că, în fapt, Tudor n-a urmărit decît scopuri personale, cu deosebire de a ajunge domn în Țara Românească. Acest punct de vedere, nelipsit de adevăr, devenise, acum, obiect de atac pentru Roller și ai lui, argumentul fiind că autorul cărții din 1945 nega rolul social, foarte important, al răscoalei
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
editorul a cercetat minuțios cele 43 caiete Eminescu de la B.A.R. (Inițial, ediția trebuia să poarte și semnătura lui Ibrăileanu, dar criticul ieșean îmbolnăvindu-se grav totul a fost înfăptuit de G. Botez). Ediția M. Dragomirescu din 1937, foarte personală și polemică, înlocuiește criteriul cronologic cu cel estetic. A reținut numai 69 capodopere, cele socotite de talent le-a expediat la anexe. Prin această extravaganță care stătea la baza sistemului său estetic trihotomic, ediția lui Dragomirescu e bizară și inconcludentă
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
ale lui Lovinescu și Zeletin. Și deși Noica se păstrează exclusiv în sfera culturalului, ignorînd-o pe cea a sociologiei, e importantă observația sa: "A cultiva mai departe, cu precădere, valorile spiritualității noastre populare este o imposibilitate. Orice cultură conștientă este personală, este o formă de individualizare, în timp ce creația populară e anonimă... Deci, spiritualitatea populară trebuie depășită - spre creație personală." , în umbra culturilor mari din afară. E necesar, așadar, să ieșim din eternitate pentru a intra în vreme. Și ea, însă, potrivit
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
sociologiei, e importantă observația sa: "A cultiva mai departe, cu precădere, valorile spiritualității noastre populare este o imposibilitate. Orice cultură conștientă este personală, este o formă de individualizare, în timp ce creația populară e anonimă... Deci, spiritualitatea populară trebuie depășită - spre creație personală." , în umbra culturilor mari din afară. E necesar, așadar, să ieșim din eternitate pentru a intra în vreme. Și ea, însă, potrivit românului, e tot o expresie a eternității. Și autorul consideră că de-abia în al XX-lea secol
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
acea seninătate interioară pe care am observat-o la persoane de vîrste și de extracție socială diferite, seninătate pe care nu ți-o dă decît încrederea totală în Dumnezeu, sentimentul că ești la voia lui. Credința dobîndită cu pipeta experiențelor personale, oricît de însemnate ar fi ele, e mai curînd un drum către credință, cu îndoieli, pertractări interioare și, mai ales, cu perioade mai lungi sau mai scurte de repaos. Ca și cum ai avea de făcut o ascensiune pe un munte. Acest
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]
-
activă între gânduri mai preocupante. Desigur, nu va fi fost cine știe ce dificultate pentru Eco să redacteze 200 de pagini pe un asemenea subiect. Mai interesantă s-a dovedit poate organizarea materialului avut la dispoziție; cristalizat, aproape exclusiv, pe baza experienței personale și a observațiilor directe. În aceste condiții extrem de favorabile și de voioase, opul s-a scris aproape singur, ca unul care se cerea imperios și gata chibzuit să iasă la lumină. E vorba în fapt despre un demers extrem de sistematic
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
adulatori pe care să-i poată manevra, după chef. El s-a trezit cu mult mai mulți parlamentari decât poate ține sub control. Și e mai mult decât probabil că unii dintre ei, doctrinarii vor încerca să facă o politică personală în care vor încerca să atragă și alți parlamentari ai PRM. Curtea Miracolelor putea funcționa ierarhic numai în măsura în care mai marele ei își poate ține personal supușii sub control fiindcă îi are pe toți la mână. Când ea se aglomerează brusc
Curtea Miracolelor peremiste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16530_a_17855]