6,588 matches
-
lovescu În capite Tatumireștii cu Drăgușenii, și s-au găsit o piatră hotar În coastă supt Hulmu În dreptul moși(e)i Șc(h)eia (a) dum(i)sale Toader log(o)făt ot vist(erie), și de acole la vali piste Bahnaculozii Mărunțeli, și tot În drept piste drum și p(r)intre Rădiul mai la vale, s-au aflat iar hotar vec(h)i și tot În dreptu la vale piste o râpă cu izvor În mal, iarăș(i) hotar
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
s-au găsit o piatră hotar În coastă supt Hulmu În dreptul moși(e)i Șc(h)eia (a) dum(i)sale Toader log(o)făt ot vist(erie), și de acole la vali piste Bahnaculozii Mărunțeli, și tot În drept piste drum și p(r)intre Rădiul mai la vale, s-au aflat iar hotar vec(h)i și tot În dreptu la vale piste o râpă cu izvor În mal, iarăș(i) hotar vec(h)iu, și tot În drept
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
făt ot vist(erie), și de acole la vali piste Bahnaculozii Mărunțeli, și tot În drept piste drum și p(r)intre Rădiul mai la vale, s-au aflat iar hotar vec(h)i și tot În dreptu la vale piste o râpă cu izvor În mal, iarăș(i) hotar vec(h)iu, și tot În drept este o movilă ș(i)-am găsit hotarul scos și l-am pus la locul lui, și de acolo la vale și piste drum
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vale piste o râpă cu izvor În mal, iarăș(i) hotar vec(h)iu, și tot În drept este o movilă ș(i)-am găsit hotarul scos și l-am pus la locul lui, și de acolo la vale și piste drum asupra șesului mergi pără În Stavnicul cel vec(h)iu, și acole am pus 3 pietri c(h)iotoare de desparte Căpoteștii, moșie mănăstirii Bărnovii, și de acole o piatră Înșâră În sus malul Stavnicului pără În drumul ce
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În Stavnicul cel vec(h)iu, și acole am pus 3 pietri c(h)iotoare de desparte Căpoteștii, moșie mănăstirii Bărnovii, și de acole o piatră Înșâră În sus malul Stavnicului pără În drumul ce vine de la Eș și treci piste vadul Cercejo(a)e, și acole iarăș(i) 3 pietri c(h)eutoare de Înfundeaz(ă) Drăgușenii de Giurgești, și de acole o piatră Înșiră În drept pără În dreptul Frenciucilor, moșie dum(i)sale Neculai Bucium, și despre ace(a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Înfundeaz(ă) Drăgușenii de Giurgești, și de acole o piatră Înșiră În drept pără În dreptul Frenciucilor, moșie dum(i)sale Neculai Bucium, și despre ace(a) parte au rămas neale(a)să dând samă Neculai Bucium c-ar trece Frănciucii piste apa Stavnicu(lui) și arătând că ar mergi pără În timilie casălor Crucerescului, și nearătând nici oameni marturi, nici hotară, fără un copac, dându samă dum(nealu)i că ar fi bour, dar noi am cercat și n am găsit
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
4. Ion Știubei Mazlii ot tam Nane Gălușcă, priș ot Tutova P. G. Dmitriev și P. V. Sovetov, Moldova În epoca feudalizmului, VII, partea I, Chișinău, Editura Știința, 1975, p. 239. 1820 Ocolul Fundului de Gios 1 Stare(a) satelor piste tot: 3 2 Banii cifert(lui) al patrule(a): 130 lei 3. No piste tot al lăcuitorilor: 61 Liudi 50 Sat Frenciugi Birnici 50 liudi Calistru Țurcanu Grigori Cosovanu Pavăl Cosovanu Pricopi Cosovanu Vasile Cosovanu Alecsa Hurjui Ioniț Botar Gheorghi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și P. V. Sovetov, Moldova În epoca feudalizmului, VII, partea I, Chișinău, Editura Știința, 1975, p. 239. 1820 Ocolul Fundului de Gios 1 Stare(a) satelor piste tot: 3 2 Banii cifert(lui) al patrule(a): 130 lei 3. No piste tot al lăcuitorilor: 61 Liudi 50 Sat Frenciugi Birnici 50 liudi Calistru Țurcanu Grigori Cosovanu Pavăl Cosovanu Pricopi Cosovanu Vasile Cosovanu Alecsa Hurjui Ioniț Botar Gheorghi Cozmei Alecsa Cosovanu Costandin Cozmeiu Ion Gheorghiescă Vasile Cozmei Grigori Cozmei Vasili Calistru Simion
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ghicit. Puneau întrebări irelevante sau nu cunoșteau biografia și opera poetului, nu se poate ști. E drept că și Ulici avea un stil derutant de a răspunde, nu se limita la "da" sau "nu" ci mai făcea comentarii care deschideau piste false. Odată, Laurențiu Ulici i-a exasperat pe partenerii de joc. Nu au ghicit din 20 de întrebări, nu erau nici pe aproape. Ulici, generos, le-a mai oferit 20 de întrebări. Tot nimic. Încă 10! Eșec total. Ceea ce-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
e prins și ucis. Conducerea o ia după aceasta Brigham Young și se hotărește strămutarea comunității În marele vest. În 1846 a pornit prin Iowa și Nebraska, unde au iernat, apoi În 1847, pe malul râului La Platte - apoi pe pista Oregonului, În Wyoming cu ținta finală valea marelui Lac Sărat, unde se opresc la 24 iulie 1847. Cei rămași În urmă au sosit ulterior. Astfel a Început munca mormonilor, oameni corecți, muncitori, care au ridicat producția acestui stat, la Început
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ultimii pe care-i mai Întâlnim, controlează pe cei ce intră În California. Oregon. Tragedia convoiului Donner. Cel mai mare restaurant al lumii Am intrat În vestitul Oregon. De numele Oregon este legată o perioadă tristă a colonizării din trecut. „Pista Oregonului” sau Oregon Trail, reprezenta lunga cale ce pornea din Missouri, prin Nebraska, Munții Stâncoși, până la fluviul Columbia, cale lungă de 3.200 km, presărată cu morți și suferințe imense. Ținta celor ce mergeau acolo era renumita vale Villamette, azi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
auzit un sunet care m-a tulburat mai mult decât bătaia ritmică sau sunetele emise de detectoare. O voce cânta. Muzica începu să răsune în toată casa. Un cântec din trecut revărsându-se de pe una din acele casete cu 8 piste pe care o ascultam în timpul expedițiilor cu mașina de-a lungul coastei californiene spre un loc care se chema Pajaro Dunes. ...amintirile, aidoma acelor colțuri ale minții... - N-am scos combina stereo din priză? am întrebat, învârtindu-mă prin întuneric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
la Enciclopedia „Cugetarea”, unde cred că am depistat cu ce frați Naum a călătorit În tren E. Lovinescu. La Început, mă Întrebam dacă nu cumva Andrei Naum, tatăl poetului, pomenit și el În agendă, are vreun frate. Dar, datorită dvs., pista asta a căzut, căci Alexandru și Teodor Naum, ambii ieșeni, unul conferențiar la Universitatea din Iași, celălalt filolog clasicist, profesor la Cluj, sunt probabil, și prin obârșie, și prin vârstă, și prin ocupație, cei căutați. Celelalte detalii pe care le
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de puncte... , provocată de această notă din agendă la 26 iunie 1939: „Franciscanul Frențiu de la Huși, curioasă informație (seminarul franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească ). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c. „universit[atea] franciscană de la Linza (lecțiune foarte nesigură!!) Călugărească”? Cât despre „articolul meu cu Barici” (filologul sârb, profesor de indo-europeană la Belgrad), nici Alexandru George, editorul operei lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
întoarcerea mea din America, acum aproximativ doi ani. Îi amintesc câteva detalii ale acelui zbor aventuros și plin de pericole: pasagerii italieni care întrebau speriați la ce înălțime se ridică avionul, o rablă sovietică Yak 40; ninsoarea care a nămolit pista de la Chișinău, întârziind decolarea cu vreo șase ore; frigul din salon și scaunele care abia se țineau în șuruburi; șampania multă pe care am băut-o pentru a ne face curaj... Îi spun că am și scris despre acel zbor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
engleză că nu iau Parisul cu mine, rămâne pe loc, să-l populeze el. Spune că nu înțelege. Eu înțeleg, dar nu vreau să vorbesc franceza lui. Good bye! Tipul pare dezamăgit de schimbul de replici, care nu oferă o pistă reală de dezvoltare a „conflictului”. Se întoarce la ai lui, mulțumit, totuși, că ne-a făcut să plecăm. Ieșim din metrou, după ce schimbăm un tren la stația Cluny/La Sorbonne. Mergem, încercând să uităm „litigiul” cu marocano-sirianul franțuzit, pe bulevardul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
care reușește evadarea, traversează Marea și deschide drumul. Lucrare de artă israeliană: omagiul regelui din zilele noastre adus profetului de odinioară și performanță industrială închinată sursei spirituale. Impunându-și liniile lor drepte unui sol ingrat și străbătut inițial doar de piste pentru animale, poteci, cărări, și drumuri de pământ bătătorit, aceste panglici negre suple, elastice sub roțile mașinilor, afirmă cu un fel de insolență ingenuă că înalta tehnologie poate duce arhaicul înspre o reușită deplină. Drumul asumat, desăvârșit, etalat în impasurile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pâine și bea nouăzeci de ardovele ca pentru a se pregăti cu resurse maxime pentru coborârea pe celălalt tărâm, a cărui contagiune poate fi nimicitoare. Obiectul căutării lui Gruicea este un pom atemporal, moștenit: „Taica-al meu, când a murit,/ Piste Marea Neagră-a avut/ Un pui de măr de argint./ Pe-o parte pârguit,/ Da pe-unambobocit,/ Pe-alălaltă a roșit./ Asta pui de merișor/ De păzât mi-l păzăște/ Vo trii zâne, fete mari”. Prima sugestie a acestei recuperări este cea a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mediul casnic. E nevoie de trei zile până la primul punct de popas, loc al primei întâlniri miraculoase și utile prin obiectul „donat” involuntar. Cei trei tartori care își dispută papucul mergător pe ape nu cunosc însă „casa de zâne,/ Une-i pistă lume”. Focul lângă care îi întâlnește pare un spațiu privilegiat pentru călătorul care se încarcă energetic pentru continuarea călătoriei. Și nu e o întâmplare că papucul trebuie furat: dezechilibrul creat de zânele jefuitoare se poate reface doar prin simetria gestului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
diavolul suprem prin calul care îl duce pe Ardiu, în trei ceasuri în loc de trei ani, până la zâne. El este un cal psihopomp prin natura celui care îl posedă și l-a dat eroului, numai așa se poate afla casa de „pistă lume”. Ajunși acolo, tartorul ghid se întoarce, misiunea lui limitându-se numai la dus. În Ciocârlanul I(30), pasărea magică ce cunoaște ordinea celuilalt tărâm îl și aduce pe Pătru, însă ea înglobează și calitățile psihopompe ale calului. Ardiu trebuie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de valoare. Prin urmare, dacă e să iau în serios întrebarea ta, nu am ajuns la "nivelul de sus al tuturor posibilităților personale". Am încă rezerve imense pentru a ajunge și acolo. Da, dacă e să o luăm pe cealaltă pistă, dragă Adrian, am încercat mai toate modalitățile de exprimare literară. Ca de altfel așa cum ai făcut și tu. Scriu poezie. Scriu proză, scriu teatru, scriu eseu, critică literară, ba am scris și publicat reportaj, am făcut gazetărie am scris peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ușor. Forme de nebunie la poeții de azi? Crezi că Nichita Stănescu ar fi putut scrie ce-a scris dacă ar fi fost normal? Ori, Virgil Mazilescu? Sau Mihai Ursachi? Ca să dau doar trei exemple de anormalitate venită pe o pistă artificială, să-i zic așa, cea a alcoolismului. Că ce-și face omul cu mâna lui, artificial se numește. Dar uite, Ion Mureșan trăiește o frumoasă formă de anormalitate, ca să nu-i zic nebunie creatoare, în timp ce Mircea Cărtărescu trăiește o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rămâneți sau nu rămâneți... Eu când am venit aici, acolo a fost mare mea cotitură, poarta era aia de dincolo - poarta 2 - deci, aici nu era poartă, nu era poartă aici, unde suntem noi acuma, era teren de sport, cu pistă de alergare, cu mini-teren de fotbal, cu teren de volei, cu tot... Multifuncțional... Când ajung la poartă, acolo, și când am văzut, am nimerit într-o pauză de masă, așa, când am văzut muncitorii aia cum erau îmbrăcați, eu m-
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și în originalul slavon. Ștefan cel Mare descrie hotarul cel nou al târgului Vaslui, cu satele și siliștile lui, precizând punctele de reper: „și din gios de pădure în capul dumbrăvii, în dreptul pădurii la movila săpată, și apoi în gios piste zăpodia și piste drum(ul) ce mearge de la Vasluiu la Huși” (subl. ns.). Deci, la sfârșitul secolului al XV-lea, orașul Huși devenise deja suficient de important sub aspect demografic și economic, dar și ca reședință domnească, pentru a constitui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
slavon. Ștefan cel Mare descrie hotarul cel nou al târgului Vaslui, cu satele și siliștile lui, precizând punctele de reper: „și din gios de pădure în capul dumbrăvii, în dreptul pădurii la movila săpată, și apoi în gios piste zăpodia și piste drum(ul) ce mearge de la Vasluiu la Huși” (subl. ns.). Deci, la sfârșitul secolului al XV-lea, orașul Huși devenise deja suficient de important sub aspect demografic și economic, dar și ca reședință domnească, pentru a constitui reper geografico-istoric, pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]